UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Grup Şcolar Industrial Metalurgic, Galaţi

PROIECT DE LECŢIE

PROFESOR: CARMEN CODREŞ

DATA: 26.05.2010
CLASA: a XIII-a B - seral
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Recapitulare pentru bacalaureat
TIPUL LECŢIEI: Evaluare sumativă

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în

producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea si interpretarea textelor
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de
comunicare
COMPETENŢE SPECIFICE

2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în

vederea înţelegerii şi interpretării personalizate
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de
colegi sau de critici şi istorici literari
4.1. Adecvarea tehnicilor si strategiilor argumentative la situaţii de comunicare
diverse (scrise sau orale)
COMPETENŢE DERIVATE:

- identificarea a două teme/ motive literare prezente în poezie;

- prezentarea semnificaţiei titlului şi a două figuri de stil diferite;
- încadrarea poeziei în lirica romantică, prin referire la două caracteristici
prezente în text şi la imaginarul poetic eminescian;
- comentarea primul catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi
mijloacele artistice;
- alcătuirea de expresii şi enunţuri cu diverse conotaţii;
- construirea unui discurs argumentativ

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Resurse procedurale: explicaţia;
Resurse materiale: test de evaluare;
Forme de organizare: individuală;
Forme de evaluare: test de progres;
Resurse oficiale:
Programa şcolară de limba şi literatura română pentru clasa a XII-a;
Programa de bacalaureat 2009
Planificările anuale şi calendaristice.
Resurse temporale: 50min.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
1. Moment organizatoric (1 min)
• organizarea clasei pentru începerea lecţiei;
2. Precizarea, explicarea, descrierea obiectivelor de evaluare:
• anunţarea obiectivelor de evaluare şi a faptului că cerinţele nu
depăşesc nivelul cunoştinţelor predate (2 min)
• rezolvarea testului (47 min).
3. Verificarea cunoştinţelor.

TEST DE EVALUARE
I. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Peste vârfuri trece lună,

Codru-şi bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.

Mai departe, mai departe,

Mai încet, tot mai încet,
Sufletu-mi nemângâiet
Îndulcind cu dor de moarte.

De ce taci, când fermecată

Inima-mi spre tine-ntorn?
Mai suna-vei dulce corn,
Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu, Peste vârfuri)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 4 puncte

2. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. 4 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ. 4
puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 6 puncte
5. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic
eminescian. 6p
6. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite, pe baza cărora este realizat
tabloul naturii.6 puncte
7. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin referire la două caracteristici
prezente în text. 8 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 6 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, primul catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice.8 puncte

II. Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre dragostea

maternă, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Inima unei mame
este un abis, în adâncul căruia se află pururea o iertare”. (Honoré de Balzac,
Gobseck)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,
utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 10 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei
opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii
pertinente; 20 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare,
de ortografie şi de punctuaţie). 8 puncte
Oficiu 10 p

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

 1. Scrierea a două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă(ex. a nu avea la inimă,
a pune la inimă etc.) 2+2=4 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”(întâlnirea a două părţi de vorbire
diferite, elidarea vocalei etc.). 4 puncte
3. Alcătuirea de enunţuri în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ.2+2= 4
puncte
4. Menţionarea a două teme/ motive literare prezente în poezie (tema naturii, motivul
codrului, al cornului etc.)3+3= 6 puncte
5. Transcrierea versurilor care conţin o descriere specifică imaginarului poetic
eminescian. 6p
6. Explicarea semnificaţiilor a două figuri de stil diferite (identificarea lor -1,5+1,5 p,
explicarea semnificaţiilor -1,5+1,5p) - 6 puncte
7. Motivarea încadrării poeziei în lirica romantică, prin referire la două caracteristici
prezente în text. (expresivitate, tema naturii, motivul lunii etc.)4+4=8 puncte
8. Prezentarea semnificaţiei titlului, în relaţie cu textul poeziei date (titlu semnificativ, în
concordanţă cu conţinutul de idei) – prezentare incompletă -3p. 6 puncte
8. Comentarea, în 6 – 10 rânduri, a primului catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice (menţionarea unei singure caracteristici – ideea poetică
sau mijloacele artistice -4p; comentarea relaţiei -8 puncte)

II. (38p.)
1. Construcţia discursului de tip argumentativ. (Structurarea ideilor în scris: text clar
organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – ipoteza, enunţarea şi susţinerea
argumentelor, concluzia: 7p./4p.; utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei
aprecieri – de exemplu, verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.;
adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative: probabil,
posibil, desigur, fără îndoială, cu siguranţă etc.; conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol
argumentativ.: deoarece, din cauză că, încât, ca să, aşadar etc.; conectori argumentativi: în
primul rând, în plus, de fapt, oricum, în ceea ce priveşte, prin urmare, în realitate etc.: 3p./1p.
– 10p.
2. Conţinutul şi structura argumentării. (Formularea clară a ipotezei/a propriei opinii: 4p./2p.;
enunţarea a cel puţin două argumente pro şi/sau contra viabile, pertinente, adecvate ipotezei:
3p./1p.+3p./1p.; dezvoltarea lor convingătoare, prin exemplificări sau prin explicaţii clare:
3p./1p.+3p./1p.; formularea unei concluzii adecvate: 4p./2p. – 20 p.
3. Corectitudinea limbii utilizate, aşezare în pagină, lizibilitate. (Registrul stilistic adecvat
cerinţei, claritatea: 3p./1p.; sublinierea ideilor prin intermediul paragrafelor, lizibilitatea: 1p.;
corectitudinea exprimării: 3p./1p. pentru una-două greşeli de lexic sau de morfosintaxă /0p.
pentru trei sau mai multe greşeli; ortografia şi punctuaţia: 1p./0p. pentru două sau mai multe
greşeli.) –8p.

10 p oficiu

Clasa a XIII-a B- seral

 prof. Carmen Codreş
Nota Nr. de note Media
obţinute
4 – 4,99 2
5 - 5,99 5
6 - 6,99 7
7 - 7,99 3
8- 8,99 2
19 elevi 6,43

Analiza testului de evaluare

Puncte tari
- Cunosc conceptele de temă şi motiv literar
- Ştiu să delimiteze structura discursului liric eminescian
- Figurile de stil sunt corect identificate, expresiile sunt adecvate
- În general, alcătuiesc propoziţii cu sensul conotativ
- Cunosc şi aplică structura textului argumentativ
- Cunosc conectorii specifici textului argumentativ
- Încadrează corect poezia în lirica romantică

Puncte slabe
- Vocabularul uneori neadecvat analizei textului liric
- Sporadic, apar unele abateri de la normele de exprimare corectă şi cele
de punctuaţie
- Nu toţi relevă semnificaţiile titlului şi ale figurilor de stil
- Nu toţi se încadrează în limitele spaţiale indicate de cerinţă
- Schematism în evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele
artistice
- Exemplificările şi explicaţiile în cadrul textului argumentativ sunt uneori
neconvingătoare

Oportunităţi
- Valorificarea conceptelor operaţionale specifice discursului liric
- Realizarea unor interpretări bazate pe rolul figurilor de stil
- Evidenţierea structurii generale a textului argumentativ, cu insistenţă pe
alegerea exemplificărilor şi a explicaţiilor

Ameninţări
- Lipsa argumentelor bine formulate pentru a-şi susţine ideile
- Folosirea unui limbaj concis şi colocvial
- Omiterea citatelor în comentarea semnificaţiilor poetice.