SOS

SUGESTII,
OpȚiuni,
SOLUȚII
1. Propune câte un sinonim contextual pentru
următoarele cuvinte:.........
 La această cerință este important:
► Sinonimul propus să fie unul contextual, să aibă același sens ca și
cuvântul din poezie;
► Să nu-și modifice forma paradigmatică, să fie la același număr,
timp, caz, mod etc. Ex: GLIEI – PĂMÂNTULUI
2. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare pereche
de lexeme: poet, inspirație; neam, popor

La această cerință este important:

► 1.Să alcătuiți 2 enunțuri, primele 2 cuvinte le plasați în primul
enunț, următoarele 2 – în cel de-al doilea enunț;
► 2. Puteți să modificați forma paradigmatică a cuvintelor (să le
treceți de la singular la plural; să le articulați, să conjugați verbele
 la orice timp și persoană), dar NU aveți dreptul să treceți cuvântul
dintr-o parte de vorbire în alta, ex: zâmbet (substantiv) – a zâmbi
(verb) - GREȘIT
► 3. Alcătuiți enunțuri dezvoltate, frumoase!
Alcătuiți câte un enunț cu fiecare sintagmă:
caut în memorie; noii actori

La această cerință este important:

► 1. Să alcătuiți enunțuri care vor include secvența
întreagă, nu aveți dreptul să separați cuvintele și să le
modificați forma;
► 2.Alcătuiți enunțuri potrivite, formulate logic și
coerent.
 3. Scrie patru expresii frazeologice/locuțiuni cu
cuvântul inimă.
La această cerință este important:
► Să scrieți doar expresiile frazeologice, fără a alcătui cu ele enunțuri;

► Să păstrați forma de dicționar, dacă ele conțin un verb, acesta va fi

scris la INFINITIV (a spune, a citi, a scrie ) Ex. A avea inimă de
piatră
Atenție!!!
► Dacă aveți ca cerință: Alcătuiți enunțuri cu următoarele expresii
frazeologice...., atunci aveți dreptul să modificați doar forma
verbului: A avea inimă de piatră – Ion are inimă de piatră.
4. Interpretează, în text coerent de 5-6 rânduri,
semnificația unei figuri de stil din poezie.
 Algoritm de comentare a unei figuri de stil:
► 1.Este important să numești corect figura de stil și să o identifici, textual,
integral, totodată, fără a angaja secvențe în plus.
► 2. Vei identifica procedeul prin care s-a construit figura de stil (transfer
semantic, analogie, asociere, opoziție, schimbarea topicii, reluarea unor
fragmente ale comunicării, comparare etc.)
► Vei analiza sugestia contextuală prin raportare la: imaginea artistică
conturată (vizuală, auditivă, olfactivă etc.), starea de spirit a eului liric,
motivul literar pe care-l exprimă, ideea poetică, tema textului poetic.
Exemplu:

În prima strofă a poeziei „Aratul pe hârtie” de Liviu Damian,

apare antiteza „dulce-amară”, procedeu stilistic constituit prin
opoziția a doi termeni contradictorii ce determină lexemul „cale”
Această figură de stil prezintă istoria neamului și drumul
 anevoios, dar plăcut, parcurs de strămoșii noștri pentru apărarea
patriei, totodată reliefând starea de admirație și mulțumire a eului
liric făță de neamul său „să-i mulțumim că este și ne ține”.
5. Explică, în text coerent, semnificația simbolului
lună, în raport cu un alt simbol din poem, la
alegere.
► Simbolul literar este o imagine concretă cu semnificație abstractă (prin
urmare, este exprimat printr-un substantiv concret care are, în text, o altă
semnificație decât cea exprimată de sensul denotativ (propriu) al
acestuia).
► La comentarea simbolului vei respecta următorii pași:
1. Comentarea semnificației generale a simbolului;
2. Comentarea semnificației contextuale, prin raportare la imaginile din
text (imagini artistice, stări ale eului liric, temă, idee poetică etc.) + secvența
de text;
3. Identificarea unui alt simbol din poezie, cu care are o relație de sens.
Exemplu:

Luna reprezintă un element al naturii ce sugerează scurgerea

timpului, trecerea de la viață la moarte, dar redă și acea atmosferică
romantică de care are nevoie cuplul de îndrăgostiți.
În poezia „Peste vârfuri” de M. Eminescu, simbolul „lună” atestat
în imaginile vizuale și auditive: „Peste vârfuri trece luna / Codru-şi bate
frunza lin” sugerează eternitatea universului în raport cu efemeritatea fiinţei
umane.
Un simbol asemănător este „codru”, un alt elment al naturii care, la fel
ca „luna”, sugerează starea de tristețe și nesiguranță a eului liric, ilustrând
spațiul spiritual aflat între viață și moarte.
6. Comentează, în text coerent de 5-6 rânduri, motivul
singurătății, relaționându-l cu același motiv dintr-un alt
poem, de alt autor.
Motivul literar este un element/o parte ce conturează tema. El poate fi
exprimat printr-o idee, o imagine reluată, un simbol (ex. codru), un
sentiment dominant (ex. dorul) etc.
La comentarea motivului literar vei respecta următorul algoritm:
► 1. Numește motivul (fiind o subunitate tematică, motivul NU se
marchează prin ghilimele!) și identifică secvența de text sau câmpul
lexical pe care se axează;
► 2. Numește și comentează mijloacele artistice prin care se exprimă,
explicând relația de sens cu tema/ideea poetică;
► 3. Identifică o altă operă în care este atestat același motiv și
comentează-i semnificația.
ATENȚIE!!! Motivul literar trebuie comentat într-un text coerent,
dar ținând cont de parametrii de mai sus
 Exemplu:
În poezia „Singurătate” de Robert Șerban este atestat motivul
singurătății, exprimat prin repetiția „mi-e bine singur”. Reluarea obsesivă
a acestei expresii, indică insistența eului liric asupra stării pe care o
trăiește, convingând cititorul că a descoperit rostul singurătății. Acest
motiv conturează, în întregime, tema poeziei – singurătatea.
Acest motiv literar apare și în poezia lui Mihai Eminescu
„Singurătate”, având aceleași semnificații poetice de izolare de lume și de
retragere în sine. Eul liric, izolat în camera lui „cu perdelele lăsate”,
meditează asupra trecerii timpului, amintirea altor vremuri căpătând contur
de plăcere spirituală.
7. Comentează, în 4-5 enunţuri, semnificaţia
titlului.
Pentru a comenta titlul unei opere literare, e necesar, mai întâi, să
determinăm:
► a) din ce se compune titlul (dintr-un substantiv / adjectiv, verb, adverb,
dintr-o îmbinare de cuvinte, dintr-un enunţ, dintr-o figură de stil etc.);
► b) ce legătură are titlul cu tema şi cu mesajul textului (este reluat în text /
este explicit / încifrat);
► c) ce indică / denumeşte el: o stare (Nevroză de G. Bacovia), o atmosferă
(Plouă de G. Bacovia), locul (În parc de G. Bacovia), timpul (Când de Gr.
Vieru), specia (Elegie de toamnă de Radu Stanca), tema (Mama de
Gr. Vieru), sentimentul dominant (Singurătate de M. Eminescu),
personajul (Orfeu și Euridice de Șt. Augustin Doinaș), un îndemn (Lasă
ţi lumea... de M. Eminescu) etc.
Exemplu:

Titlul poeziei „Floare albastră” este alcătuit dintr-o îmbinare

de cuvinte, care, la rândul ei, se constituie dintr-un un substantiv
şi un adjectiv, acesta din urmă făcând parte din sfera cromatică.
Reluat în ultima strofă a poeziei, titlul are valoare de simbol,
«floare-albastră» fiind expresia însăşi a infinitului. De fapt, titlul
sintetizează ideile textului: iubirea terestră este efemeră „Şi-a
murit iubirea noastră” în raport cu cea eternă, din planul
idealităţii, spre care tinde eul liric, întruchipată de floarea albastră
„Floare-albastră, floare-albastră.”
Propune pentru această poezie un titlu propriu,
exprimat printr-o sintagmă, argumentându-ți opțiunea

► Titlul: Soarta neamului

► Argumentul: Am optat pentru acest titlu pentru a evidenția

motivul central al poeziei – motivul neamului, dar și a accentua
ideea poetică a textului: pentru a ne considera adevărați patrioți,
 trebuie, mai întâi de toate, să ne cunoaștem soarta neamului
nostru.
8. Comentează, în 10-12 enunțuri, mesajul global al poeziei
„Trecut-au anii” de M. Eminescu în raport cu afirmația „Cu toţii avem
câte o maşină a timpului. Pe unii ne duce înapoi în timp, această maşină
fiind numită amintire. Pe alţii ne îndreaptă spre viitor, această maşină a
timpului purtând numele de visare” (Jeremy Irons).

În acest minieseu, urmează:

► a) Să formulezi mesajul global al poeziei (comentând două dintre:
stările eului liric/figuri de stil/ motive literare/ imagini artistice );
► b) Să dezvolți ideea din afirmație;

► d) Să relaționezi mesajul cu afirmația.

► !!! Textul elaborat de elev trebuie să conţină nu mai puţin de

 3 alineate, în funcţie de cele 3 cerinţe.
Trecut-au anii...
Trecut-au anii ca nori lungi pe
şesuri Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă
mişcară Poveşti şi doine, ghicitori,
eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,

Abia-nţelese, pline de-nţelesuri - Cu-a
tale umbre azi în van mă-mpesuri, O,
ceas al tainei, asfinţit de sară.

Să smulg un sunet din trecutul vieţii,

Să fac, o, suflet, ca din nou să
tremuri Cu mâna mea în van pe liră
lunec;

Pierdut e totu-n zarea tinereţii

Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar
timpul creşte-n urma mea... mă-ntunec!
 Exempu:

Mesajul global al poeziei „Trecut-au anii” de Mihai Eminescu redă ideea de trecere
a timpului și accentuează faptul că viaţa este germenele morţii, vremea fabuloasă a
copilăriei fiind pierdută dincolo de pragul timpului mişcător, fapt exprimat în imaginea
viziuală „Pierdut e totu-n zarea tinereţii”. Timpul real nimiceşte, destramă. Starea eului
liric, provocată de sentimentul efemerităţii noastre, deci de condiţia tragică a omului, este
tristeţea apăsătoare, copleşitoare, cu efecte malefice, paralizante chiar şi asupra muzei, a
spiritului său lăuntric: „Cu mâna mea în van pe liră lunec”.
Poezia „Trecut-au anii” şi afirmaţia lui Jeremy Irons exprimă acelaşi mesaj: omul
este o ființă efemeră, iar tot ceea ce a oferit farmec vieţii de copil „poveşti şi doine,
ghicitori, eresuri” a fost înghiţit de timpul necruţător, rămănând doar amintirile.
Amintirile şi visele, despre care vorbeşte autorul afirmaţiei, reprezintă cele două faţete ale
timpului (trecut şi viitor) şi, implicit, destinul implacabil al omului.
Conform lui Jeremy Irons, timpul este implacabil, ireversibil. Amintirile sunt unica
mărturie a vieţii consumate deja, a curgerii ei spre veşnicul întuneric. Salvarea de
sentimentul timpului sunt visele. Ele îi insuflă omului puterea de a învinge sentimentul
destrămării.