@

SUGESTII PENTRU REZOLVAREA SUBIECTELOR DE TIPUL 1 Scrie dou expresii/ locuiuni care conin cuvntul -Expresiile verbale trebuie scrise la infinitiv -EX. de expresii cu: cuvantul cap (a bate pe cineva la cap, cap de lemn ),suflet ( a avea ceva pe suflet, a pune suflet in ceea ce faci ) ,foc ( a pune paie pe foc,a avea un foc la inima ) !!!-NU se scriu propozitii ( decat daca vi se cere sa realizati enunturi cu aceste expresii ) -Se vor alcatui propozitii cu cuvantul respectiv , care poate avea mai multe sensuri -EX. Polisemia cuvuvantului vatra Mama a facut paine pe vatra. Taranii se aduna duminica in vatra satului. Omonimele = cuvintele cu forma identical, inteles diferit !!!Trebuie sa se alcatuiasca propozitii, pentru a raspunde cerintei. EX. corn-produs de panificatie, de la animale, instrument musical, planta Sinonimele= cuvintele cu forma diferita, inteles asemanator (zapada=nea=omat) Antonimele= cuvintele cu forma diferita, inteles total opus (rau bun) -Cuvinte care au legatura cu expresia/ cuvantul mentionat in cerinta -EX . campul semantic al naturii: copaci, frunze,izvor, luna , stelele -SENS CONOTATIV=sens figurat -SENS DENOTATIV = sens de baza , sens propriu EX. lumina : sens conotativ: Lumina ochilor ei m-a urmarit mult timp. sens denotativ :Seara aprindem lumina . -Cuvinte formate cu sufixe si prefixe -NU se admit : forme de plural( floricele , florarese ), forme verbale( au inflorit, vor inflori), si forme de masculin(florar) si de feminin(florareasa )!! Ori masculin , ori feminin. -EX. Floare floricica, florareasa, florarie, Transcrie doua marci lexico- Utilizarea verbelor si pronumelor de persoana I si a II-a , singular / gramaticale prin care se plural (+EXEMPLE!!!) evidentiaza prezenta eului liric

Alcatuieste doua enunturi pentru a ilustra polisemia cuvantului Ilustreaza omonimia cuvantului Mentioneaza cate un sinonim/ antonim contextulal pentru cuvantul . Transcrie doua cuvinte / structure , care apartin campului lexical/ semantic al Alcatuieste cate un enunt in care cuvintele sa aiba sens conotativ/denotativ Scrie doi termeni ai familiei lexical

Precizeaza doua teme / motive .

Masura unui vers Explica semnificatia unei figuri de stil / a doua figuri de stil .. Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei Comenteza in 6-10 randuri strofa . prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice Mentioneaza , prin evidentierea a doua trasaturi existente in text, apartenenta poeziei la ( curent literar )

TEME : istoria, natura, iubirea, trecerea ireversibila a timpului , singuratatea , conditia nefericita a geniului (ideea generala a textului ) MOTIVE :timpul, codrul , luna , elemente ale portretului iubitei, melancolia (elemente care sustin tema/ ideea generala ,intalnite si in alte texte ) Pot fi scrise : 2 teme, 2 motive , 1 tema si 1 motiv MASURA UNUI VERS =numarul de silabe dintr-un vers (se desparte versul in silabe si se scrie cifra constatata)ex. 17 silabe Trebuie alese doua figuri de stil diferite ( epitet, metafora, comparative , personificare .)exemplificate si explicate !!!! Daca doar se mentioneaza citatele , nu se ia punctajul maxim ! Trebuie sa se discute despre tema textului, legatura dintre text si titlul textului. Minimum 6 --- maximum 10 randuri, in care se prezinta tema , ideea strofei si figurile de stil prin care aceasta este exprimata . +Exemple , din text !!! +!!!Exemple din text / versuri !!! ROMANTISM =(Eminescu) Tema romantica:conditia nefericita a geniului Motive romantice: cadrul nocurn, marea, reverie, incantatia magica, cadrul inserarii, luna teiul, antiteza
predilectia pentru descrierea unor tablouri erotice aproape caste, spiritualizate discretia scenelor de dragoste , ascunse privirilor straine prin protectia naturii sau a noptii elementele de portret ale iubitei SIMBOLISM=(Bacovia ) Tema simbolista:conditia de damnat, a poetului, prizonier intr-un Univers aflat in disolutie, care aluneca in moarte sub apasarea destinului. Motive simboliste:orasul trist, ploaia depresiva, solitudinea, plictisul, pustiul.. Totul este sugestie bazata pe simboluri : nicio afirmartie directa , nu se face in legatura cu ideea central a poeziei (utilizarea simbolurilor (plumbul, pasarea cu glas amar, locuinta lacustra) Mediul este unul dezolant (poezia citadina oferind un decor al pietelor pustii, gradinilor desfrunzite, caselor sordide..) Starea generala este aceea de spleen (melancolie, deznadejde..) Sugestia (exprimarea aluziva, neclara) Folosirea referenelor/ repetitiilor TRADITIONALISM=(Voiculescu, Pillat) Apartenenta la traditionalism se poate motiva prin : Evocarea , in prim plan, a lumii mirifice a basmului Intoarcerea spre trecut, motivul amintirilor Inspiratia modului de a gandi, din lumea trecutului, cu valorile sale 2

@ arhaice

Mentioneaza , prin evidentierea a doua trasaturi existente in text, apartenenta poeziei la conceptual de poezie lirica .

EX. Conceptual de poezie lirica poate fi demonstrate prin urmatoarele doua trasaturi specifice : o textul devine expresia spontana a sentimentelor ( sentimentele sunt transmise in mod direct ) o prezenta unei voci care nuanteaza trairile eului liric si implicit ale cititorului +!!! Exemple din text , versuri !! EX.Apartenenta poeziei la formula lirismului subiectiv poate fi justificata prin : prezenta motivului literar al timpului , in text sunt utilizate adverbe si locutiuni de timp precum.dar si verbe din acelasi camp semantic evocarea unor situatii tipice pentru iubirea in cuplu , cum ar fi aceea din versul

Apartenenta poeziei la conceptual de lirism subiectiv..

Motiveaza , prin ARTA POETICA= text espre cum se scrie o poezie, despre rolul evidentierea a doua trasaturi, poetului si a creatiei sale in lume faptul ca textul citat este o arta poetica. EX. Textul citat poate fi socotit o arta poetica pentru urmatoarele motive: Schiteaza portretul poetului la batranete, prin care se fac trimiteri la ceea ce a caracterizat creatia dj scrisa Surprinde o coordonata a creatiei sale la ssenectute, interiorizarea mesajului poetic Ilustreaza una dintre EXPRESIVITATE =utilizarea figurilor de stil caracteristicile limbajului AMBIGUITATE=cuvinte cheie, metafore . poetic , prezenta in poezie SUGESTIE=in special la poeziile simboliste ( Bacovia) (Atentie !! este posibil sa REFLEXIVITATE=folosirea persoanei I nu fie mentionate acestea in cerinta , intre +!!! Exemple, citate din text !! paranteze !!!!) TIPURI DE RIMA INCRUCISATA=1-3, 2-4 ALATURATA/ IMPERECHEATA=1-2, 3-4 IMBRATISATA=1-4, 2-3 MONORIMA=1-2-3-4 ATENTIE TRANSCRIE= cuvintele trebuie sa fie cautate in text LA VERBELE SCRIE=pot fi si din text, dar si din mintea voastra FOLOSITE RESCRIE =din text IN CERINTE !!! SELECTEAZA = din text EXPLICA= explicatie + exemple COMENTEAZA=explicatie + exemple MENTIONEAZA =scrise din text

Niveluri de constituire a mesajului

Nivelul fonetic pronunii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul; cacofonia; hipercorectitudinea; pronunare nuanat a enunurilor (ton, pauz, intonaie). Nivelul lexico-semantic variante lexicale; cmpuri semantice; erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimic; derivate i compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale; relaii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie); sensul corect al cuvintelor (n special al neologismelor); uniti frazeologice; etimologia popular, hipercorectitudinea; sensul cuvintelor n context; sens denotativ i sens conotativ. Nivelul morfosintactic forme flexionare ale prilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective fr grade de comparaie,numerale etc.); valori expresive ale prilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitii vorbitorului; elemente de acord gramatical; (ntre predicat i subiect acordul logic, acordul prin atracie; acordul atributului cu partea de vorbire determinat); elemente de relaie (prepozii, conjuncii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); anacolutul. Nivelul ortografic i de punctuaie norme ortografice i de punctuaie n constituirea mesajului scris (scrierea corect a cuvintelor, scrierea cu majuscul, desprirea cuvintelor n silabe, folosirea corect a semnelor de ortografie i de punctuaie); rolul semnelor ortografice i de punctuaie n nelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistico-textual registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.)adecvate situaiei de comunicare; coeren i coeziune n exprimarea oral i scris; tipuri de texte i structura acestora: narativ, descriptiv,informativ, argumentativ; stiluri funcionale adecvate situaiei de comunicare; limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; rolul figurilor de stil i al procedeelor artistice n constituirea sensului.

Precizeaza rolul semnelor de punctuatie ..

VEZI TABELUL DE MAI JOS !!! pagina 5

@ Cratima Indic scrierea corect a unui cuvnt compus. Indic rostirea mpreun a dou sau mai multe cuvinte, cu / fr dispariia unei silabe ( uneori i dispariia unui sunet / dispariia hiatului Leag desinena sau articolul hotrt de abrevieri sau de unele neologisme. cratima marcheaza rostirea impreuna a doua parti de vorbire diferite (scrieti care sunt , daca le stiti siguri ) pentru evitarea hiatului si pastrarea masurii !!!!!!!!!!!!!! Indic nceputul vorbirii directe . nchid ntre ele un citat sau un titlu. Marcheaz cuvintele unui personaj /ale eului liric ( n locul liniei de dialog Indic folosirea unui cuvnt cu sens figurat. Indic existena unui citat n citat. Desparte o propoziie sau un grup de propoziii de restul frazei. N FRAZ Desparte propoziii de acelai fel, coordonate prin juxtapunere (prin virgula). Desparte o atributiv explicativ de regenta ei. Desparte anumite subordonate de regenta lor. Desparte o incident(care poate lipsi, iar fraza sa aiba totusi inteles ) de restul frazei. N PROPOZIIE Desparte elementele unei enumeraii Desparte dou pri de propoziie de acelai fel Desparte apoziia simpl sau dezvoltat de restul propoziiei. Desparte gerunziile i participiile aflate la nceputul comunicrii de restul propoziiei. Desparte complementele circumstaniale aezate ntre subiect i predicat. Desparte adverbele de afirmaie sau de negaie ( egale cu o propoziie) de restul enunului. Desparte substantivul n cazul vocativ de restul propoziiei. Desparte o interjecie exclamativ de restul propoziiei. Marcheaz lipsa predicatului. Se folosesc naintea unei enumerri. Arat nceputul vorbirii directe ( vorbirea unui personaj/ eului liric ) Se pun naintea unei explicaii sau a unei precizri. Marcheaz o ntrerupere n cursul vorbirii (al gndirii). Indic lipsa unui fragment din text. Marcheaz sfritul unei propoziii / fraze exclamative. Marcheaz sfritul unei propoziii / fraze imperative. Desparte un vocativ sau o interjecie de restul enunului. Marcheaz sfritul unei propoziii sau fraze interogative. Se pune dup un cuvnt interogativ. Marcheaz sfritul unei propoziii sau fraze enuniative. Se pune dup o prescurtare. Delimiteaz o explicaie, o completare de restul enunului. Indic lipsa accidental a unui sunet sau a unui grup de sunete dintr-un cuvnt.Indic lipsa unor cifre ( n scrierea anilor ). 5

Linia de dialg Ghilimelele

Punctul si virgula Virgula

Doua puncte Punctele de suspensie Semnul exclamarii Semnul intrebarii Punctul Linia de pauza Apostroful

SUESTII PENTRU REZOLVAREA SUBIECTELOR DE TIPUL 2

ESEUL ARGUMENTATIV trebuie sa contina 3 componente :

1. Ipoteza= cuprinde afirmatia data + parerea personala (esti deacord sau nu cu afirmatia ) 2. Argumentele (2 sau mai multe , comentate in paragrafe diferite , exemplele pot sa fie si

personale , dar si din literatura)

3. Concluzia (rescrierea ipotezei, afirmatia scrisa cu cuvintele voastre)

TREBUIE FOLOSITE CUVINTE/ SINTAGME DE TIPUL: cred, parerea mea, un argument, pe de o parte.. pe de alta parte