MODELE DE ANALIZĂ LITERARĂ A TEXTELOR LIRICE.

ETAPE DE STRUCTURARE A UNEI ANALIZE LITERARE

1. Schiţa biobibliografică/ autor studiat; încadrarea textului de analizat în opera poetu-lui şi

raportarea la curentul literar din care face parte;

2. Repere“structuraliste” de interpretare pentru un text liric: analiza conţinutului şi expresiei,

având în vedere nivelurile:

 nivelul simbolic: identificarea unor simboluri, unor “noduri de sens”, evidenţierea

unor sensuri metaforice sau alegorice, prin utilizarea unui limbaj abstract; identificarea
prezenţei eului liric (eul liricii personale, eul liricii mascate, eul rolurilor)

 nivelul lexical: se vor analiza cuvintele polisemantice, neologismele, formele fonetice

regionale sau arhaice utilizate de autor pentru redarea atmosferei cadrului poetic,
câmpurile lexicale, asociaţii inedite de cuvinte şi explicarea sensului acestora;
identificarea de cuvinte cu încărcătură afectivă deosebită ce se adresează sensibilităţii
cititorului/ lectorului; folosirea termenilor diminutivali, augmentativi, sau a unor serii
antonimice pentru redarea stărilor sau atitudinilor caracteristice eului liric.

 nivelul imagistic: (se are în vedere faptul, că imaginea artistică este modul de
exprimare în poezie, limbajul poeziei, cea care creează un univers poetic cu deosebită
forţă de sugestie; un microcosmos ) identificarea unor tipuri de imagini artistice ca
expresie a atitudinilor, stărilor şi sentimentelor poetului:
- imagini vizuale, auditive, olfactive, tactile, motrice/dinamice,sinestezice;

 nivelul semantico-stilistic: identificarea “cuvintelor cheie”, ”laitmotivelor

argumentarea - utilizării procedeelor artistice; descifrarea semnificaţiilor metaforelor,
identificarea termenilor comparaţiei din care s-a realizat metafora, pentru metaforele
 topice; explicarea titlului textului liric, şi explicarea mesajului poetic din text, cu ajutorul
semnificaţiilor oferite de titlu;explicarea celorlalte procedee artistice, personificări,
epitete,enumeraţii, comparaţii ş.a.

 nivelul fonetic, prozodic se urmăreşte efectuarea analizei tipului de:

- ritm, (iambic sau trohaic; precizând că într-un text liric popular , în general, se va intâlni
ritmul trohaic);
- măsură (picior metric bisilabic, în lirica populară se foloseşte măsura scurtă de 5-6
silabe),
- rimă pentru textele lirice tradiţionale.
Identificarea procedeelor de redare a muzicalităţii ritmului interior poeziilor scrise în vers
alb, sau vers liber prin evidenţierea rolului repetiţiilor fonetice, asonanţelor (repetarea unor
vocale accentuate aflate în silabe succesive) şi aliteraţiilor (repetarea unor consoane sau
silabe aflate de obicei în rădăcina cuvintelor), a rimelor terminate în vocale, a diftongilor,
triftongilor ş.a

 nivelul morfosintactic : identificarea mărcilor gramaticale prin care se face simţită

prezenţa eului liric ( persoana I nr. sg. pentru eul liricii personale, şi persoana I plural,
pentru eul liric colectiv, întâlnit mai ales în lirica lui O.Goga); identificarea unor repetiţii
la nivel sintactic al frazei, explicarea rolului atributelor
adjectivale prin concretizarea lor la nivel stilistic, în epitete ornante, cromatice,
metaforice sau personificatoare; rolul substantivelor şi al adjectivelor în realizarea
descrierii cadrului natural (spre exemplu, dintr-un pastel); rolul verbului în transcrierea
unor stări poetice, sau a unor imagini dinamice; acumularea la nivel sintactic al frazei de
propozitii subordonate de acelasi fel, pentru a crea un paralelism sintactic şi pentru a
sublinia mesajul poetic, pentru a accentua starea poetică (spre exemplu, în textul liric
eminescian Şi dacă...).

prof. gr. I, Marilena Radu, Scoala cu cl. I- VIII Rusenii Vechi, Holboca, Iasi