Analiza nevoii de formare continu pentru

persoanele ocupate fara calificare sau

calificate in meserii supuse riscului excluderii
de pe piata muncii din Regiunile Sud
Muntenia, Sud Est si Nord -Est
CUPRINS
ARGUMENT Pag 2
SCOP SI OBIECTIVE Pag 4
SITUAIE (RELEVAT DE STUDIU) Pag 6
DEMERS Pag 7
ANALIZA SWOT Pag 9
CHESTIONAR DE INDENTIFICARE A NEVOILOR DE FORMARE Pag 11
SUGESTII/CONCLUZII Pag 15
Anexa 1 Lista societatilor la care s-a aplicat
chestionarul de identificare a nevoilor de formare Pag 16

ARGUMENT
n general, se vorbeste despre nevoia de informare fr a o defini. De asemenea, se vorbeste
despre necesittile de informare, cnd, de fapt se face referire la dorinte sau la utilizare. n timp
ce ambele sunt manifestri ale nevoii de informare si ar trebui considerate ca atare, ele totusi
difer si nu descriu nevoia n ntregime sau cu acuratete.
Sistemele de educaie i formare profesional sunt n mijlocul schimbrilor i tranziiei ctre
economia i societatea bazat pe cunoatere i de aceea se impune adaptarea lor continu.
Dezvoltarea sistemelor de educaie i de formare profesional iniial i continu, subsecvente
obiectivelor din Uniunea European, are n vedere n mod specific prioritile stabilite prin
Declaraia minitrilor europeni ai educaiei i formrii profesionale i a Comisiei Europene,
convenit n 29 i 30 noiembrie 2002, cu privire la consolidarea cooperrii europene n formare
profesional Declaraia de la Copenhaga i anume: dimensiunea european, transparen,
informare i consiliere, recunoaterea competenelor i calificrilor, asigurarea calitii n
formare.Ca prioritate a Strategiei Europene pentru Ocupare, investiia mai mare n capitalul
uman i n nvarea continu presupune:
elaborarea unor politici ambiioase pentru creterea nivelului capitalului uman, pentru creterea
investiiilor n domeniul cercetrii i dezvoltrii i pentru promovarea atitudinii antreprenoriale i
a abilitilor prin intermediul educaiei la toate nivelurile.
costuri i responsabiliti mprite ntre autoritile publice, companii i persoane, precum i
revizuirea stimulentelor pentru creterea investiiilor n capitalul uman i n ntreprinderi.

 mbuntirea ofertei de formare profesional cu scopul creterii accesului la formarea

profesional continu, n special pentru cei care au cel mai mult nevoie, respectiv pentru
persoanele subcalificate i pentru muncitorii n vrst, innd cont de viitoarele nevoi ale pieei
muncii.
dezvoltarea unor metode inovative de nvare i formare profesional (cum ar fi cea prin
intermediul computerului/electronic) i investirea n deprinderi legate de utilizarea tehnologiilor
de informaie i comunicare.
Strategia European de Ocupare stabilete ca int: n Uniunea European rata medie de
participare la nvarea pe ntreg parcursul vieii s fie de cel puin 12,5 % din populaia adult n
vrst de munc (grupa de vrst 24 64 ani).
Una din direciile de aciune, pentru a asigura necesarul de for de munc calificat/competene
pentru companii, este elaborarea politicilor de nvare pe tot parcursul vieii n corelare cu
evoluiile pieei muncii, prin larga consultare a partenerilor sociali, a mediului de afaceri, a
celorlalte instituii/organizaii implicate n sistem. Acumularea de cunotine i abiliti permite
mbuntirea poziiei pe piaa muncii, ducnd n acelai timp i la creterea productivitii.
Schimbrile rapide n toate domeniile determin un spectru al nevoilor de noi competene mult
mai dinamic. Investiia n formare aduce beneficii att persoanei ct i ntregii societi.
Trebuie s evalum nevoia pe care oamenii o au pentru informare, dorintele si cererile pe care le
exprim n acest sens si modul n care folosesc informatia.
Evolutia pietei muncii si a profesiilor n societatea moderna, a modului de lucru, impune
angajatilor, o permanent pregtire si flexibilitate n vederea mentinerii in piata muncii.

SCOP SI OBIECTIVE
SCOPUL analizei de formare continu este de a identifica corect problemele cu care se confrunt
angajatii din cele 3 regiuni/judete ale proiectului si proiectarea obiectivelor si actiunilor specifice
solutionrii problemelor respective. Acest studiu este destinat unei mai bune cunoateri a
realitii de pe piaa muncii din regiunile Sud Muntenia, Sud-Est si Nord-Est, n special a
cunoaterii schimbrilor prezente i viitoare ale structurii sistemului ocupaional.
OBIECTIVE: n acest sens, orientarea profesionala si calificarea angajatilor din regiunile
prezentate mai sus au la baz diagnoza mediului intern si extern precum si priorittile de
formare, identificate pe baza nevoii de formare din judetele mentionate mai sus. Cercetarea de tip
monografic a unui eantion de ocupaii din cmpul ocupaional al economiei romneti a urmrit
s reliefeze principalele modificri de coninut i relaionare a unui numr de 17 ocupaii de tip:
ocupaii dominante: ocupaii formalizate, cristalizate, cu o anumit tradiie n structura
cmpului ocupaional al economiei regionale, care cuprind ponderi semnificative din totalul
persoanelor ocupate i care prin dispariia lor pericliteaz existena altor ocupaii poziionate n
sectoarele din amonte i aval;
ocupaii care i-au schimbat semnificativ coninutul: ocupaii al cror coninut a fost puternic
afectat, n special datorit restructurrilor din economia regionala din anii tranziiei, dar i apoi,
ca urmare a creterii economice. Se regsesc cu precdere n acele sectoare industriale, puternic
afectate de schimbri tehnologice sau de natur organizaional, dar i n servicii, unde natura
activitilor s-a schimbat foarte mult, fiind mult mai orientate spre client/beneficiar;
ocupaii de strpungere: ocupaii noi, care apar cu precdere n sectoare noi, cu valoare

adugat ridicat, i care au potenial crescut de evoluie.

Majoritatea ocupaiilor au nregistrat schimbri n coninutul muncii . Factorii cauzatori de
schimbare n coninutul activitilor sunt: adaptarea la nevoile clienilor, creterea competiiei i
retehnologizrile. A avut loc o cretere a populaiei ocupate n unele sectoare de
activitate/activiti economice/ocupaii.
Principalele competene asociate schimbrilor din coninutul muncii sunt: lucrul cu computerul i
tehnologiile informaionale, rezolvarea problemelor aprute, managementul resurselor i
comunicarea. Se evideniaz ca i competene trans-sectoriale: lucrul cu computerul i
cunoaterea limbilor strine (n principal limba englez).
Schimbarile in calificari sunt date de:
dezvoltarea unor sectoare noi de activitate, ptrunderea pe noi piee sau nie de pia,
retehnologizrile, adaptarea la nevoile clienilor, creterea competiiei n domeniu, adaptarea
cadrului legislativ cu cel european, au determinat schimbri n structura i coninutul ocupaiilor;
tendina de evoluie ctre o ocupare flexibil, de calitate, cu precdere spre zona serviciilor,
deoarece:
o ocupaiile de strpungere se dezvolt pe domeniile noi (pe nie de pia) cu cerine ridicate
privind nivelul i calitatea competenelor necesare,
o ocupaiile de strpungere tind s fie practicate cu program de lucru parial sau cu contract de
munc pe durat determinat, cu ct crete valoarea adugat a activitii economice desfurate,
cu att crete i posibilitatea de motivare a angajailor prin orar flexibil sau prin posibiliti de
reconciliere a vieii de familie cu munca.
exist un nivel de contientizare relativ redus cu privire la schimbrile de coninut ale activitii

SITUAIE (RELEVAT DE STUDIU)

Nivel sczut de cunoatere i utilizare a limbilor strine, management i organizare, utilizarea
tehnologiilor informaiilor i comunicaiilor pentru personalul cu studii medii i postliceale,
situaie care nu se ntlnete la personalul cu studii superioare;
In anul 2010, doar o treime (respectiv 33%) dintre firmele investigate au organizat programe de
formare pentru proprii lor angajai, pondere mai mare avnd firmele din domeniile: energie
electric, gaze, ap (59%), construcii (44%), transport, depozitare i comunicaii (43%),
agricultur, industrie extractiv i cea prelucrtoare (circa 40%), iar pondere mai redus firmele
din domeniile: comer (19%), hoteluri i restaurante, tranzacii imobiliare i alte servicii furnizate
ndeosebi ntreprinderilor, cu ponderi de 26%, respectiv 33%;
Tipuri de cursuri de pregtire organizate de firme n anul 2010:
40 % au fost programe de nsuire i perfecionare a cunotinelor tehnice i tehnologice
25% dintre cursurile de pregtire organizate au vizat nsuirea i perfecionarea cunotinelor de
control al calitii produselor
circa 20% din programe au fost destinate nsuirii i perfecionrii abilitilor de lucru cu
echipamente informatice.
Participanii la aceste programe de pregtire profesional au ca studii: 67% studii medii i
postliceale, 23% au studii superioare, iar 10% au absolvit maxim coala general. Principalele
motive pentru care, circa dou treimi (respectiv 66%) dintre firmele investigate, nu au organizat
programe de formare profesional pentru proprii lor angajai sunt:
conducerea firmelor este mulumit de nivelul de pregtire al angajailor.48%
meseria se poate nva direct la locul de munc.....................................26 %
resurse insuficiente......................................................................12%

 nu se putea renuna la activitatea angajailor care ar fi trebuit s participe la

cursuri.........................................................................................................7%
inexistena unor furnizori de formare profesional pe plan local ....................5%
alte motive ................................................................................................. 2%
DEMERS
n elaborarea studiului s-au avut in vedere urmatoarele etape:
Stabilirea criteriilor de alegere a partenerilor si a metodelor de lucru;
Colectarea informatiilor prin studiul unor documente publice (strategii, planuri de dezvoltare,
materiale statistice);
Colectarea informatiilor prin vizite la ntreprinderi sau alte institutii;
Construirea ghidului de interviu;
Prelucrarea datelor si elaborarea materialelor intermediare;
Dezbaterea concluziilor;
Elaborarea materialului final.
O activitate bine desfsurat, este n primul rnd, rezultatul unei proiectri bine gndite. ntreaga
activitate de formare va avea la baza DIAGNOZA SI ANALIZA nevoilor educationale si de
formare prin identificarea nevoilor sistemice si a celor individuale.

Realizarea analizei de nevoi de formare din teritoriu s-a realizat prin:

aplicarea unui chestionar n teritoriu;
discutii informale cu angajatii si specialistilor de resurse umane ale angajatorilor;
discutii n cadru organizat;
solicitare de formare din partea angajatilor si angajatorilor;
La toate acestea se adaug si informatiile colectate din:
analiza fisei postului;
analiza scopurilor organizationale;
identificarea obiectivelor de dezvoltare personal corelate cu scopurile unittii/agentului
economic;
identificarea nevoilor de pregtire profesional n vederea atingerii
obiectivelor personale si a celor de sistem;
analiza SWOT a mediului intern/extern supus explorrii.

ANALIZA SWOT
n urma centralizrii rezultatelor chestionarului aplicat angajatilor din Judetele Prahova, Bacau,
Constanta s-au identificat urmtoarele aspecte:
Puncte tari:
angajati cu initiativ, deschisi spre dezvoltare personal si profesional;
schimbarea perceptiei angajatorilor;
specializri organizate la nivel de retea/domeniu de activitate;
specializri oferite de ctre institutiile de specialitate (masterat, doctorat) de informaredocumentare, asociatii profesionale.

Puncte slabe:
oferte de formare continu (gratuite) in domenii restranse, nerelevante pe piata muncii, avnd n
vedere numrul mare de cereri si domeniile solicitate;
ncadrare necorespunzatoare cu nivelul calificarilor;
resurse bugetare reduse;
manifestarea unei inertii la nivelul mentalittilor pentru introducerea elementelor de noutate
att n plan material, ct si procedural;
lipsa unor strategii de dezvoltare economica la nivelul sectorului, ramurilor sau ntreprinderilor;
continuarea procesului de restructurare n numeroase sectoare, ramuri din ntreprinderi;
dificultatea cunoasterii realitatii economice la nivel national, regional si local, datorita
coexistentei si relationarii dintre sectorul economic formal si informal;
situatia financiara precara a numeroase ntreprinderi;
subestimarea rolului formarii profesionale continue de catre factorii de decizie;
nivelul scazut de finantare a formarii profesionale continue;
lipsa de informatii privind formarea profesionala continua.
Oportunitati:
proiecte cu finantare externa;
Amenintri:
rezistenta la schimbare si mentalittile sociale;
colaborare slab ntre structurile existente la nivel profesional (asociatii, institutii de stat etc.)

In vederea efectuarii prezentei analize s-a aplicat un chestionar pentru determinarea nevoii de
formare a angajatilor din judetele Prahova, Bacau, Constanta. Au fost chestionati un numr de
488 angajati (395 cu norm ntreag, 78 cu jumtti de norm).
CHESTIONAR DE INDENTIFICARE A NEVOILOR DE FORMARE
Stimat doamna,/Stimate domn,
Apreciem faptul c sunteti dispus() s alocati din timpul dumneavoastr pentru a rspunde la
ntrebrile din acest chestionar. Acest chestionar este anonim. Informatiile oferite de
dumneavoastr vor fi tratate cu confidentialitate.
Instructiuni:
V rugm s completati individual rspunsurile la ntrebri.
n cadrul chestionarului este precizat modul n care sunteti invitat s oferiti rspunsul pentru
fiecare ntrebare.
V rugm s cititi cu atentie ntrebarea si abia apoi s oferiti rspunsul.
V multumesc!
14%
1. Ce asteptri aveti de la postul pe care l ocupati n prezent? Marcati cu X rspunsul care vi se
potriveste.
S-mi ofere consumabilele necesare desfsurrii activittii n bune conditii.
S ofere recunoasterea meritelor.
S-mi creasc salariul dac m dezvolt profesional.
S nu se desfiinteze postul.
S-mi ofere sprijin atunci cnd solicit.

Se9%
2. Considerati c sunteti un angajat bun? Marcati cu X rspunsul corect.
Da.
Nu.
Nu stiu.
0%
ncercuiti enuntul care vi se potriveste la ntrebrile 3 si 4.
3.
a Pentru a m dezvolta profesional sunt dispus() s investesc timp n a m autoperfectiona.
b Pentru a m dezvolta profesional sunt dispus() s particip la cursuri de formare.
c Pentru a m dezvolta profesional sunt dispus() s mi schimb locul de munc.
d Pentru a m dezvolta profesional sunt dispus() s m adaptez schimbrilor
e Consider c sunt dezvoltat() profesional.
10%
4. Considerati util pentru dumneavoastr participarea la cursuri de formare continu?
a de loc ;
b n mic msur;
c mediu;
d n mare msur;
e foarte util.
Sector 1
5. Notati de la 1 5 (1 nu sunt interesat, 5 sunt foarte interesat) gradul de interes pe care l
aveti pentru urmtoarele teme de formare continu:
Denumire program Grad de interes
1. Operator introducere date
2. Agent fiscal
3. Dulgheri
4. Fierar betonist
5. Zidar, pietrar, tencuitor
6. Camerista hotel
7. Administrator imobile
8. Tamplar manual
9. Agent paza si ordine
10. Ingrijitoare batrani la domiciliu
11. Ingrijitoare copii
12. Ciupercar
13. Lucrator amenajare spatii verzi
14. Frigotehnist
15. Instalator tehnico-sanitare
16. Sudor
17. Viticultor
7. Numiti alte teme de formare continu care v-ar interesa.
........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
........................................................................................................................................

V rugm s precizati:
Sexul:
a) masculin;
b) feminin
Nivel studii
M,
SSD,
S
Vechimea:

SUGESTII/CONCLUZII:
Prin colectarea datelor referitoare la performanta actual sau la nivelul de competent si
combinnd aceste date cu performanta optim s-au identificat domeniile n care performanta
angajatilor chestionati trebuie mbunttit:
Programe formare nivel 2 si 3 pregatire
Operator introducere, validare i prelucrare date
Agent fiscal
Dulgheri
Fierar betonist
Zidar, pietrar, tencuitor
Camerista hotel
Administrator imobile
Programe formare nivel 1 de pregatire
Tmplar manual
Agent paz i ordine
ngrijitoare btrni la domiciliu
Ingrijitoare copii

Anexa 1 Lista societatilor la care s-a aplicat

chestionarul de identificare a nevoilor de formare
LISTA SOCIETATILOR LA CARE S-A APLICAT CHESTIONARUL DE IDENTIFICARE A
NEVOILOR DE FORMARE
1.SC REXTON GRUP SRL PLOIESTI PRAHOVA CIF 21858300
2.SC TRANS ATLANTIS SRL CONSTANTA CONSTANTA 1866979
3.SC CEDRIC SERV SRL VALENII DE MUNTE PRAHOVA17452604
4.SC AFFINITY IMPEX SRL PLOIESTI PRAHOVA 18949408
5.SC ELBAS IMPEX SRL PLOIESTI PCT, LUCRU BACAU 15524984
6.SC ARTWOOD SRL MANECIU PRAHOVA 26316822
7.SC DENIS NOVATEH SRL IZVOARELE PRAHOVA 22262819
8.SC ADAMIS GROUP SRL MANECIU PRAHOVA 21063202
9.SC ERYN MODAMAX SRL MIZIL PRAHOVA 26098655
10.SC TRIDENT LAZZA SA CONSTANTA 7402315

11.SC ADCONS 2007 SRL VALENII DE MUNTE PRAHOVA 21240960

12.SC SEDONY CONST SRL MANECIU PRAHOVA 21632395
13.SC SILVRETA SRL PLOIESTI PRAHOVA 16854891
14.SC GHICONS CONSTRUCT SRL MANECIU PRAHOVA 18439115
15.ASOC PRO VITA PT NASCUTI VALENII DE MUNTE PRAHOVA 7250977
16.ASOC PRO VITA SF BRANCOVEANU POSESTI PRAHOVA 8489426
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------RAPORT CENTRALIZATOR
Aplicarea chestionarului de identificare a nevoilor de formare profesionala pe un esantion de 246
de subiecti dintre care 178 femei si 68 barbati are ca scop satabilirea unei strategii de calificare/
recalificare profesionala bazata pe nevoile actuale ale pietei fortei de munca, si reducerea
decalajelor existente intre dorintele ,nevoile, calificarile resursei umane si necesitatile agentilor
economici nevoiti sa se adapteze unei realitati economice macinata de criza financiara
Obiective urmarite:
- gradul de constientizare a urmarilor crizei perceput de resursa umana care trebuie sa sustina
prin pregatire profesionala mai buna, concretizata in indicatori de performanta astfel incat sa se
evite inchiderea agentilor economice si implicit pierderea locurilor de munca.
- furnizarea datelor privind nivelul de pregatire profesionala a resursei umane, capacitatea de
utilizare a informatiilor,a posibilitatilor de dezvoltare profesionala precum si gradul de interes
pentru autoperfectionare sau pentru schimbarea calificarii pentru evitarea riscului de pierdere a
locului de munca.
- informatii pentru agentii economici care pot cunoaste parerea angajatilor despre modul de
organizare a locului de munca sau cat de motivata este resursa umana in realizarea sarcinilor de
serviciu,informatii ce se pot utiliza in imbunatatirea relatiilor dintre angajat-angajator cu
consecinta stabilirii unei mai bune comunicari.
Din prelucrarea raspunsurilor, am stabilit gradul de interes al subiectilor pentru calificarea intr-o
meserie propusa atat pentru femei cat si pentru barbati.
Orientarea femeilor spre meserii considerate specifice barbatilor, cum ar fi tamplarul
manual,intr-un procent de 9% este o noutate.
Se mai impune observatia relevanta privind orientarea unui numar semnificativ de subiecti spre
ocupatii care dau posibilitatea dezvoltarii initiativei private sau spre servicii care s-au dezvoltat
mai puternic,cu exemplificare meseria de ciupercar pentru demararea propriei afaceri sau
camerista pentru activitatea de turism, administrator immobile.
Din analiza chestionarelor am stabilit gradul de interes al subiectilor concretizat in procente
astfel:
Esantion femei:178
35% dintre femei s-au orientat spre meseria de camerista;
20% opteaza pentru meseria de ingrijitoare batrani la domiciliu;
15% au optat pentru calificarea de ospatar;
12% se indreapta catre ingrijitoare copii;

9% vor sa se califice in meria de ciupercar

5% doresc sa se recalifice in meseria de agent de paza si ordine;
4% doresc sa se califice in meseria de templar.
Esantion barbati: 68
32% dintre barbati doresc o calificare de fierar betonist;
26% au ales meseria de zidar;
18% s-au orientat sa se califice ca dulgher;
14% doresc o calificare ca tamplar;
8% din subiecti au ales meseria de administrator de immobile;
2% au optat pentru meseria de agent de paza si ordine.
Manager proiect
Simona Stanciu
Specialist consiliere si orientare profesionala
Dumbrava Victoria
Coordonator monitorizare
Daniela Chiricioaia
Coordonator monitorizare
Viorel Coifan
Coordonator monitorizare
Carmen Ivan