Concepte operationale - Limba si literatura romana

Genul epic. Caracteristici:

- intr-o opera epica se regasesc instantele literare specifice: narator (povestitor), si
personaje (participanti la actiune)
- exista actiune/actiuni (desfasurarea intamplarilor) intr-o anumita ordine, marcata de
indici temporali (ex. ieri, azi, doua ore mai tarziu, in vara anului 1909, etc);
- modul de expunere predominant al operelor epice este nara iunea; (alaturi de care se
regasesc descrierea si portretul ca moduri de expunere secundare)
P.S.- autorul este persoana care imagineaz i scrie un text;
- naratorul este vocea care relateaz nt!mplarile.
Tipuri de naratiune/narator:
". naratiune o#iectiva $ in care naratorul relateaza intamplarile din exterior, nu este
el insusi implicat in actiune. Se recunoaste dupa anumite marci literare: discursul
naratorial contine ver#e si pronume personale de persoana a %%%a (el, ea, ei, ele). %i
corespund: perspectiva narativa obiectiva, naratorul obiectiv
&. naratiune su#iectiva $ intamplarile sunt relatate de un narator-personaj, din
interiorul actiunii. 're ca marci ver#ele si pronumele personale la persoana %
(singular, de cele mai multe ori) $ eu (noi). %i corespund: perspectiva narativa
subiectiva, naratorul subiectiv.
Moduri de expunere:
nara iunea,
descrierea (incluzand si portretul fizic),
dialogul
monologul.
B. Genul liric. Caracteristici:
- exprimarea directa a ideilor, sentimentelor, starilor sufletesti
- instanta literara specifica este eul liric. (marcile specifice ale acestuia sunt: ver#ele si
pronumele personale la persoana % singular).
- moduri de expunere specifice: descrierea, monologul, confesiunea lirica.
- un grad inalt de expresivitate $ dat de prezenta figurilor de stil dar si de lim#ajul
sugestiv, muzical (efecte eufonice, alitera ii, asonan e).
Marci ale subiectivitatii/ marci ale eului liric/ marci ale lirismului subiectiv:
- pronume personale de persoana % singular (eu, pe mine, mie, ma, m-, imi, etc)
- ver#e de persoana % singular, la orice mod si timp (exemple: citesc, cred, vedeam,
uitasem, am vazut, voi veni, etc.)
Elemente de notat in analia unei poeii lirice/ !ra"ment de poeie:
- tema; motive literare; (laitmotiv)
- semnificatia titlului
- impresia de ansam#lu, sentimentele, gandurile pe care i le inspira cititorului
(melancolie, nostalgie, tristete, spleen, urat existential, monotonie(( euforie, energie,
vizionarism, incredere, plenitudine (( etc.) care tre#uie corelata cu tema si cu elemente
concrete din text:
- motive literare
- versificatia (tipul de rima, ( versul al#, strofe egale ca numar de versuri(
strofe inegale )
- figuri de stil
- sugestia muzicala a lim#ajului (aliteratii, asonante, efecte eufonice)
- efecte expresive ale semnelor de punctuatie (punctele de suspensie,
semnul exclamarii, etc.)
- tipul de lirism (o#iectiv(su#iectiv) si marcile acestuia
- apartenenta la un curent literar prin caracteristici concrete ce pot fi depistate in text.
#i"uri de stil:
)pitetul, personificarea, comparatia, metafora, repetitia, refrenul, enumeratia, interogatia
retorica, exclamatia retorica, alegoria, antiteza, *iper#ola, invocatia
$olul utiliarii cratimei
+ratima arata rostirea legata a doua cuvinte diferite.
,e multe ori, elideaza (inlocuieste) un sunet.
%n poeziile in care exista rima, o functie suplimentara este aceea de a contri#ui la
pastrarea masurii versurilor.
%ituatii in care !olosirea vir"ulei este obli"atorie: / $olul vir"ulei
- in enumeratii:Am cumparat mere, pere, cirese.
- intr-o fraza, separa mai multe propozitii de acelasi fel: Imi doream/ sa plec, sa ajung
acasa cu primul tren, sa-mi notez in jurnal toate intamplarile zilei, sa ascult un CD
linistitor, si sa-mi fac un ceai de iasomie. (propozitii aflate in raport de juxtapunere)
- separa su#stantivele in cazul -ocativ (care exprima o adresare, o c*emare) de restul
contextului: aria, vino in casa! Asa ma "ucur sa te vad, coane Iancule, incat ti-am
scris o poezie!
- separa apozitiile sau constructiile apozitive de restul contextului: Andreea, prietena
mea, se intoarce maine.
- separa vor#irea directa (a personajelor) de cea indirecta (a naratorului): - Da, ma intorc
imediat, numai sa-i spun mamei, spuse copilul apucand manerul cosului cu mere.
%tilul colocvial &!amiliar' / comunicarea orala se utilizeaza in sfera relatiilor de familie,
in viata de zi cu zi.
)lemente dupa care se poate recunoaste:
- recurge la elemente paraver#ale (ton, gestic, mimic);
- are o mare ncrctur afectiv;
- regulile gramaticale pot fi nclcate;
- folosirea formulelor de adresare, pentru implicarea ascultatorului (su#stantivelor in
vocativ sau a ver#elor la imperativ);
- utilizarea zicalelor, prover#elor, locutiunilor si expresiilor,
- prezenta unor termeni regionali sau c*iar argotici;
- folosirea diminutivelor, augmentativelor,
- simplitate, degajare si naturalete.
Genul dramatic. Caracteristici:
- modul de expunere specific este dialogul, prin care personajele comunica idei,
sentimente
- apar indicatiile scenice care aduc precizari legate de loc, timp, atmosfera sau stari
sufletesti
- impartirea in acte si scene (actele reprezinta diviziuni care structureaza su#iectul,
reprezentand o etapa a desfasurarii actiunii, iar
scenele sunt su#diviziuni ce marc*eaza intrarile si iesirile personajelor din scena)
Exemple de cerinte si raspunsuri:
(. %crie contexte cu expresii/ locutiuni care sa contina verbul a vedea.
..: %si vede intotdeauna de trea#a, nu deranjeaza pe nimeni.
S-a lovit de-a vazut stele verzi.
)xemplu de raspuns gresit: Pe desenul copilului se vedeau un cer al#astru si mai multe
stelute verzi. (aici, a vedea e folosit cu sensul sau propriu, de #aza, sinonim cu a zari)
). *ndicati, intr-un text dat, elemente/structuri caracteristice pentru adresarea
directa/ stilul direct:
.; - su#stantive in cazul -ocativ (care exprima o strigare, o c*emare, o adresare): ,raga
mea( /aria, stai departe de foc. Prezenta apelativelor
- ver#ele la modul imperativ (ex: vino, citeste, alearga, etc.)
- ver#e la persoana a %%a, singular si plural (#ezi tu, ar tre"ui sa-ti pui pro"lema daca
ce faci tu este "ine.$
+. *ndicati trasaturi ale proei realiste preente intr-un text dat.
)xemple de raspuns: - precizarea timpului si locului in care se petrece actiunea inca din
incipit. (Intr-o seara de august din vara anului 19%&, pe peronul garii din 'inaia, se
vedea stand singuratic un "atran cu o valiza.)
- elemente care sugereaza o tematica sociala, tema #anului, mostenirii, a relatiilor de
rudenie, etc
- stilul so#ru, lipsit sau cu prea putine elemente stilistice, figuri de stil, elemente
retorice, etc
- te*nica detaliului semnificativ in descrieri sau portrete ale unor personaje
- de regula, naratorul este o#iectiv, se relateaza la persoana %%%
,. *ndicati trasaturi ale basmului preente in text:
- prezenta elementelor fantastice (personaje, actiuni, etc)
- formulele initiale, mediane, finale (A fost odata ca niciodata, etc.)
- cifrele sim#olice: trei, sapte, doisprezece, etc.
- motive literare specifice #asmului: imparatul fara urmasi, infruntarea zmeului,
#alaurului, etc, rasplatirea eroului, motivul fratilor despartiti la nastere, motivul
ursitorilor, etc
- tema luptei intre 0ine si .au
%ubiectul de tip ** Eseul ar"umentativ
- ' se respecta structura:
" %poteza
&. 'rgumentatie (cel putin doua argumente, a. 'rgument " si #. 'rgument & dezvoltate
in doua paragrafe distincte)
1 +oncluzie
' se folosi, pentru claritate, expresii specifice fiecarei parti din structura, cuvinte-
conector (asadar, prin urmare, deci, etc):
". %poteza: +onsider ca( +red ca( ,upa parerea mea( 2pinia mea este ca...
&. a. %ntroducerea 'rgumentului ": 3n prim argument in acest sens ar fi ca...( %n primul
rand...( +a dovada ca..., ar fi faptul ca...
#. %ntroducerea 'rgumentului &: Pe de alta parte...( %n alta ordine de idei...( %n al doilea
rand...( 3n alt argument ar fi ca...
1. +oncluzie: %n concluzie, ...( 'sadar...( ,eci...( Se poate concluziona ca...( Prin
urmare...