ANALIZA UNUI TEXT LIRIC

LA PRIMĂ VEDERE

1. Citeşte textul cu atenţie. Notează pe o foaie :

- ce prezintă textul (un peisaj, un cadru, un anotimp, o stare, un sentiment, o idee etc.)
- ce te face să simţi (!ucurie, optimism, re"ret, tristeţe, pasiune, re#oltă, uimire etc.)
- cum ţi se pare (uşor de $nţeles, dificil, cu termeni cunoscuţi, cu multe cu#inte "reu de
$nţeles, cu multe forme populare sau re"ionale etc.)
- ce $ţi su"erează titlul 
- ce ştii despre autorul lui sau ce poţi deduce, $n cazul că nu ai citit nimic altce#a scris de
acesta.
%. &n ce specie $l poţi $ncadra (pastel, poezie lirică, imn, doină) şi identifică $n text
trăsăturile
specifice :
- descrierea ca mod de expunere (foloseşte ce ai scris la punctul 1 ' ce prezintă textul) 
- cum apare eul liric (foarte !ine marcat "ramatical ' #er!e şi pronume la persoana ,
adresare directă la persoana a -a  sla! marcat sau deloc, discret su"erat)
- transmiterea directă a sentimentelor (#ezi ce-ai scris la punctul 1 ' ce te face să simţi)
- cum este or"anizat (un sin"ur tablou sau mai multe tablouri, ia!i"i artistice
 preponderente ' #izuale, auditi#e, olfacti#e, de mişcare etc.)
Reai"te#te$%i trăsăturile speci&ice &iecărei specii '
PA(TELUL ' descrie un cadrul natural sau un interior ce dă naştere unor trăiri,
sentimente ale
eului liric 
-eul liric se manifestă foarte discret (uneori nu apare marcat "ramatical)
-predomină ima"inile #izuale, su!stanti#ele, adjecti#ele, epitetele, comparaţiile
D)INA ' sentimentul este foarte intim, trăit cu putere (dor, jale, re#oltă, tristeţe)
-apare moti#ul comuniunii om-natură
-formule specifice (*frunză #erde+, *foicică+ etc.), termeni populari
-#ersuri de - sila!e, ritm troaic, lipsa strofelor
IMNUL ' laudă, preamăreşte o idee, o personalitate 
-ton solemn, mo!ilizator (in#ocaţii, exclamaţii, intero"aţii retorice, #ocati#e,
imperati#e) 
-foloseşte sim!oluri
-eul liric nu #or!eşte numai $n nume propriu, ci ca purtător de cu#/nt al unei
comunităţi (lirică o!iecti#ă, cetăţenească)
TEMA : ce prezintă textul, ce aspect descrie
ME(A*UL +IDEEA P)ETICĂ CENTRALĂ, : ce sentimente transmite
(EMNI-ICA.IA TITLULUI : ce su"erează (specia din care face parte, elementul
central
descris, starea principală  sentimentul dominant transmis) din ce se compune (din punct
de
#edere "ramatical, stilistic, lexical) ce le"ătură are cu tema şi mesajul textului.
Nu uita ' /"tre aceste trei elee"te e0istă 1"totdeau"a o le!ătură #i ele co"stituie
2&u"da%ia3 co"struc%iei te0tului literar4
0. nalizează (TRUCTURA C)MP)ZI.I)NALĂ :
 

- c/te TA5L)URI există (ta!loul este o ima"ine complexă, alcătuită din mai multe
ima"ini
artistice) şi #ezi cărei părţi din text corespunde fiecare ta!lou 
TA5L)UL "u coi"cide 1"totdeau"a cu o stro&ă di" te0t6 el se poate 1"ti"de pe ai
ulte sau ai pu%i"e 7ersuri6 co"tea8ă ca di" el să poată &i e0trasă o si"!ură IDEE
P)ETICĂ4
- ia fiecare ta!lou $n parte şi analizează ce tip de ia!i"i $l compun, "ăseşte ideea
poetică
şi #ezi cum e redată (cu ajutorul căror &i!uri de stil6 procedee6 le0ic etc.)
- opreşte-te doar la 1-% fi"uri de stil rele#ante şi care ţi se par ori"inale ("ăsite doar de
acel
 poet)
- nu uita să-ţi ar"umentezi părerile şi interpretarea cu exemple din text atu"ci c9"d
te0tul
este la pria 7edere6 1l ai 1" &a%ă6 deci e absolut obli!atoriu să &olose#ti e0eple
redate
corect .
2. 3recizează cum foloseşte poetul celelalte "i7ele ale te0tului (ELEMENTE DE
VER(I-ICA.IE6 numite şi PR)Z)DIE6 LEXIC6 M)R-)$(INTAXĂ) pentru a
su"era
ideile poetice pe care le-ai enumerat.
ELEMENTE DE VER(I-ICA.IE +PR)Z)DIE, ' rimă, ritm, măsură, #ers, strofă.
LEXIC ' re"ionalisme, araisme, neolo"isme, serii sinonimice, familii şi c/mpuri
lexicale,
in#enţii lexicale.
M)R-)$(INTAXĂ ' ce părţi de #or!ire predomină, topică, in#ersiuni etc.
4. 5ra"e nişte C)NCLUZII (prin ce te-a impresionat textul, ce are el ori"inal, adică nu
ai mai "ăsit la
alte texte de acelaşi tip sau la alţi autori )

TE(T : -i!uri de stil

 Nr. 
. 6efiniţi şi exemplificaţi: epitetul, in#ersiunea, intero"aţia retorică,aliteraţia
. dentificaţi fi"urile de stil din următoarele fra"mente:
1.7ar pădurea lin suspină+
%. 7rşiţa miezului $nflăcărat al zilelor de iulie muşca cu dinţi de foc. 7
8.79iua nin"e6 noaptea nin"e6 dimineaţa nin"e iară.+
0. 7ircea $nsuşi m/n/-n luptă #ijelia-n"rozitoare
Care #ine, #ine, #ine6 calcă totul $n picioare.+
2. 7;oi credeaţi $n scrisul #ostru, noi nu credem $n nimic.+
4. 7<i ociul tău mă-n"eaţă 6 pri#irea ta mă arde.+
. * 6e treci codrii de aramă, de departe #ezi al!ind=+
. *>le sar $n !ul"ări fluizi==========
&n cui!ar rotind de ape, peste care luna zace+
?.*= munţi, cu cu crestetele $ncununate de o #ecinică diademă de ninsoare=+
 

1@.*;ai, unde sunt oameniişi unde sunt aşezările-omeneşti=+

 NA.%
. 6efiniţi şi exemplificaţi: metafora, antiteza, in#ocaţia retorică,asonanţa
. dentificaţi fi"urile de stil din următoarele fra"mente:
1.7ar pădurea lin suspină+
%. 7rşiţa miezului $nflăcărat al zilelor de iulie muşca cu dinţi de foc. 7
8.79iua nin"e6 noaptea nin"e, dimineaţa nin"e iară.+
0. 7ircea $nsuşi m/n/-n luptă #ijelia-n"rozitoare
Care #ine, #ine, #ine6 calcă totul $n picioare.+
2. 7;oi credeaţi $n scrisul #ostru, noi nu credem $n nimic.+
4. 7<i ociul tău mă-n"eaţă, pri#irea ta mă arde.+
. * 6e treci codrii de aramă, de departe #ezi al!ind=+
. *>le sar $n !ul"ări fluizi==========
&n cui!ar rotind de ape, peste care luna zace+
?.*= munţi, cu cu crestetele $ncununate de o #ecinică diademă de ninsoare=+
1@.*;ai, unde sunt oameniişi unde sunt aşezările-omeneşti=+

Deo"stra%ie aparte"e"%ă !e" epic

1. parţin "enului epic operele literare $n care autorul $şi exprimă $n mod indirect
"/ndurile,
ideile, sentimentele prin intermediul personajelor şi al acţiunii.
%. Bra"mentul de text citat face parte din opera ===, scrisă de ===
8. 5itlul operei pune $n e#idenţă su!iectul  personajul principal  tema etc. operei literare.
0. odul predominant de expunere este, ca $n orice operă epică, naraţiunea (care se
$m!ină cu
dialo"ul şi  sau descrierea ' dacă este cazul. 6ialo"ul are rolul de a dinamiza acţiunea şi
de
a caracteriza, $n mod indirect, personajele. 6escrierea conturează ta!loul acţiunii  ajută
la
realizarea portretului personajului  prezintă o stare etc.)
2. Naraţiunea este făcută la persoana a -a, naratorul fiind un narator o!iecti# (sau:
naraţiunea este făcută la persoana , naratorul fiind un narator su!iecti#, de#enit personaj
al
operei.)
4. cţiunea se desfăşoară $n timp şi spaţiu. (dacă este cazul:  putem identifica indici
temporali,
care plasează acţiunea searadimineaţatoamnaiarna ' exemple din text '  şi indici
 spaţiali:
exemple.)
. Birul epic este uşor de urmărit: - se rezumă textul. (6acă este posi!il:  Fragmentul dat 
constituie unul dintre momentele subiectului unei opere literare: expoziţia / intriga / 
desfăşurarea acţiunii / punctul culminant / deznodământul.)
.  altă caracteristică a "enului epic este prezenţa personajelor care participă la acţiune.
) X este personajul principal al fragmentului citat / operei, deoarece participă la
 

toate momentele acţiunii, iar celelalte personaje acţionează n funcţie de el . : sau;
 !" #a acţiunea desfăşurată n fragmentul dat participă mai multe personaje, fiecare
a$ând rolul său. % &numerăm personajele şi le stabilim rolul 'principal, secundar,
episodic"
?. Dcurtă prezentare a personajului  personajelor (E este caracterizat de autor $n mod
direct:
== şisau indirect =..)
1@. Aelaţiile dintre personaje (comunică, sunt ostile, sunt prieteni, se ironizează etc.)
11. titudinea autorului faţă de personaj  personaje (utorul $şi pri#eşte personajul 
 personajele cu simpatie  admiraţie  compasiune etc.)
1%. #/nd  3rezent/nd aceste caracteristici, fra"mentul  textul dat aparţine "enului epic.
Ar!ue"te;
1. autorul $şi transmite $n mod indirect "/ndurile, ideile, sentimentele
%. modul predominant de expunere este naraţiunea (care se $m!ină cu descrierea 
dialo"ul 
monolo"ul)
8. prezenţa naratorului
0. prezenţa personajelor şi a acţiunii
2. acţiunea se desfăşoară $n timp şi spaţiu

Descrierea literară : deo"stra%ie

1. 6escrierea este modul principal de expunere (de or"anizare) $n fra"mentul literar

opera
literară====. supus-ă analizei noastre. cest mod de expunere permite lectorului să
 pătrundă $ntr-o lume $n care el $nsuşi poate fi un personaj contemplati#.
%. utorul,=======, prezintă un colţ de natură ima"inea unui fenomen
trăsăturile
specifice ale unui personaj etc, prin intermediul fi"urilor de stil (epitete, metafore,
comparaţii,
etc cu ex.)
8. 6escrierea este un ta!lou (al unei lupte, al unei furtuni, de iarnă, etc)  sau un portret,
care
urmăreşte prezentarea trăsăturilor fizice şisau morale ale personalului== : se continuă
cu ex.
din text pentru ar"umentarea afirmaţiei.
0. 6escrierea este una statică (picturală, o prezentare $n ima"ini $n care apar şi #er!e ce
exprimă
stări, existenţe - exemple) sau di"aică (surprinz/nd un fenomen  un e#eniment $n
desfăşurare, #er!ele folosite fiind de mişcare - exemple). 6escoperim astfel $n text
ima"ini
#izuale  dinamice  auditi#e  olfacti#e etc. - cu exemple).
2. Aemarcăm, de asemenea, caracterul
a. sistematic al descrierii 'din planul depărtat spre cel apropiat sau in#ers de la dreapta la
st/n"a
 

seu in#ers de sus $n jos sau in#ers.

 !. nesistematic al descrierii ' eul liricnaratorul descrie prezintă ceea ce #ede şisau aude
 pe
măsură ce percepe realitatea descrisă.
4. 3rin intermediul descrierii, autorul comunică lectorului său sentimentul  sentimente de
===. (ex. tristeţe, !ucurie, admiraţie, etc.)
. 6escrierea este realizată din perspecti#a pri#itorului (care poate fi naratorul sau un
 personaj),
fiind aşadar o descriere su!iecti#ă.
. 3redomină $n textul dat su!stanti#ele şi adjecti#ele cu ajutorul cărora se realizează
fi"urile de
stil (ex.)
?. Ca $n orice descriere, remarcăm $n textul dat prezenţa detaliilor, acumularea lor
făc/ndu-se prin
enumeraţie (ex.)
1@. #/nd aceste caracteristici fra"mentul din opera=.., de=.. opera==., de===.,
este o
descriere literară.
AFG>N5>:
1. modul predominant de expunere este descrierea
%. prezenţa fi"urilor de stil şi a ima"inilor artistice
8. acumularea detaliilor prin a!undenţa su!stanti#elor şi a adjecti#elor 

Deo"stra%ie aparte"e"%ă !e" liric

1. parţin "enului liric operele literare $n care eul liric $şi exprimă $n mod direct
"/ndurile, ideile, sentimentele, aspiraţiile.
%. &n fra"mentulopera citată, autorul========.$şi exprimă
sentimentulsentimentele de
====..
8. 6acă este cazul, facem c/te#a consideraţii (o!ser#aţii) asupra titlului poeziei ' le"ătura
lui cu
textul (ex. : titlul face trimitere directă la tema poeziei, sau: titlul transmite şi el acelaşi
 sentiment de((( ca şi ntreaga operă, etc.)
0. >ul liric $şi face simţită prezenţa prin folosirea mărcilor lexico-"ramaticale specifice
(pronume
şi #er!e de pers. , s". si pl) ' o!li"atoriu dăm exemple şisau (dacă este cazul) folosirea
 pers. a
-a (ceea ce presupune realizarea unui dialo" ima"inar al eului liric cu o altă persoană '
 poate
ciar cu cititorul).
(6acă nu apar mărcile lexico-"ramaticale, spunem: *eul liric $şi face simţită prezenţa prin
su!iecti#itatea cu care ne $nfăţişează transmiteprezintă==..)
2. De discută sec#enţele operei (c/te#a idei ' de ex.:  )n prima parte eul liric şi exprimă
regretul 
 pentru plecarea păsărilor călătoare etc.)
 

4. deile, sentimentele poetului sunt exprimate cu ajutorul ima"inilor artistice: #izuale

(ex=),
auditi#e=olfacti#etactile (dacă există, dacă nu , nu sunt enumerate) - exemplificate
o!li"atoriu cu elementeconstrucţii din textul dat.
. 3entru conturarea ima"inilor artistice, poetul foloseşte fi"uri de stil: epitete,
 personificări,
comparaţii, metafora, etc (cu exemple şi cu precizarea rolului fiecărei fi"uri) şi procedee
artistice (enumeraţia, in#ersiunea, in#ocaţiaintero"aţia etc. (ce exemple şi precizarea
rolului)
(6acă este cazul: remarcăm prezenţa aliteraţiei/asonanţei % exemplu % ca procedeu
 stilistic ce
contribuie la amplificarea muzicalităţii textului )
. 3rezenţa #ersificaţiei este un alt ar"ument că textul supus atenţiei noastre este un text
liric.
3oezia are=strofe (dacă are), măsura #ersurilor este de===, ritmul==.. şi
rima===
*. Binal posi!il:  +rin creaţia sa, poetul urmăreşte o comunicare directă cu lectorul său,
instituirea unei legături emoţionale pe care fiecare suflet o percepe n mod unic. )n fond,
unicitatea oricărei opere constă n felul n care autorul reuşeşte să transmită cititorului
emoţii
 şi sentimente.
1@.#/nd3rezent/nd aceste caracteristici,
textulfra"mentulopera======..aparţine
"enului liric.
Ar!ue"te;
1. autorul transmite $n mod direct "/ndurile şi sentimentele
%. prezenţa eului liric, a mărcilor lexico-"ramaticale specifice acestuia
8. prezenţa ima"inilor artistice şi a fi"urilor de stil
0. prezenţa #ersificaţiei (#ers, ritm, rimă, măsură).

CARACTERIZAREA PER()NA*ULUI LITERAR 

tructura compunerii
I"troducere
&ncadrarea personajului $n opera literară
-prezentarea sumară a autorului şi a operei
-identificarea personajului ( cine esteH)  $ncadrare tipolo"ică: principal  secundar,
 poziti#  ne"ati#  indi#idual  colecti# real  ima"inar  sim!olic  ale"oric
-$mprejurările $n care este surprins personajul
Cupri"s
 +ortretul fizic ( refăcut prin reunirea tuturor prezentărilor prin tenica citatului )
 +ortretul moral se realizează prin $m!inarea prezentării directe cu cea indirectă
6irect, personajul este numit  considerat de autor:,, =, =, =+  #ăzut de= : ,, =+ 
apreciat de= prin autocaracterizare: ,,=+
ndirect, prin fapte, #or!e, "esturi, relaţiile cu celelalte personaje, mediul $n care prinde
#iaţă, numele care i-a fost atri!uit, se dez#ăluie alte trăsături ale personajului
 

( &n formularea enunţurilor , foloseşte : 3ersonajul impresionează prin= = se remarcă

 prin= după cum a acţionat =se do#edeşte a fi= apreciind relaţiile cu =con#in"e că
este
capa!il de=)
 -ntenţia autorului a fost de $ntrucipa $n = personajul este pri#it de autor cu= şi
$nzestrat
cu=
 ijloacele artistice prin care a fost creat personajul 
3ersonaj de ( !asm, !aladă, fa!ulă, sciţă, nu#elă, roman, comedie), a fost creat prin=
( modurile de expunere, procedee artistice, particularităţi de lim!aj)
( numai unde e cazul), personajul sim!olizează=, se aseamănă cu =din opera=
/"c<eiere4
precieri le"ate de #aloarea scriitorului  a operei  a personajului.

Test
 NA: 
.3recizează #aloarea morfolo"ică, cazul şi funcţia sintactică a cu#intelor su!liniate $n
următoarele enunţuri:
1. Care a #enit, care a plecat, au făcut ce au #rut.
%. Baţa-i era roşie ca mărul.
8. Dpune-mi ce neplăceri ai a#ut.
0. De ştie în faţa cui s-a aşezat.
2. eritele sunt ale cui $n#aţă.
4. ă interesează ale cui sunt aceste cărţi.
. Oricărui om i se acordă o şansă.
. Niciun nor nu !răzda cerul.
?. <i câte nu mi-a mărturisit=
1@. A din st/n"a e mai frumoasă.
2p (@,2cu#)
. Construiţi enunţuri respect/nd cerinţele :
1. pronume reflexi# 'atri!ut pronominal
%. pronume demostrati# de identitate ' nume predicati#
8. pronume posesi# ' compl. circ. de timp
0. adjecti# pron. posesi# $n cazul F %p
(@,2@enunţ)
. Construiţi enunţuri $n care #aloarea morfolo"ică a cu#/ntului îţi să fie de :
I pronume reflexi# ==================
I pronume personal ================== 1p
(@,2enunţ)
. 3recizaţi #aloarea morfolo"ică a cu#/ntului “tot” $n următoarele enunţuri :
1. Tot ce stă $n um!ra crucii, $mpăraţi şi re"i s-adună=
%. <i "onind !iruitoare tot #eneau a ţării stea"uri=
8. Jumea i se părea un tot colorat.
0. Tot desenul a fost făcut de mine.
 

1p (@,%2cu#.)
 NA: 
.3recizează #aloarea morfolo"ică, cazul şi funcţia sintactică a cu#intelor su!liniate $n
următoarele enunţuri:
11. ;ină cine o #rea.
1%. Un !ăiat c/nta şi altul dansa.
18. 3e frunza-i ca un nufăr se aşează un fluture.
10. > rău de ai mei .
12. &l aştept pe care soşeşte primul.
14. Nu se ştie ce a ajuns.
1. ştepta #enirea vreunei scrisori..
1. Nu se mai auzi nimic.
1?. La care s-ar fi dus, tot n-ar fi "ăsit alinare.
%@. Durpriza era pentru sine.
2p (@,2cu#)
. Construiţi enunţuri respect/nd cerinţele :
2. pronume demonstrati# ' c.c.l.
4. pronume demostrati# de apropiere ' c.c.m.
. pronume posesi# ' n. predicati# $n cazul F
. adjecti# pron. demostrati# de depărtare $n cazul 6
%p (@,2@enunţ)
. Construiţi enunţuri $n care #aloarea morfolo"ică a cu#/ntului vă să fie de :
I pronume reflexi# ==================
I pronume personal ================== 1p
(@,2enunţ)
;. 3recizaţi #aloarea morfolo"ică a cu#/ntului “tot” $n următoarele
enunţuri :
2. Tot ce stă $n um!ra crucii, $mpăraţi şi re"i s-adună=
4. <i "onind !iruitoare tot #eneau a ţării stea"uri=
. Jumea i se părea un tot colorat.
. Tot desenul a fost făcut de mine. 1p (@,%2cu#.)

5>D5 NA. 
. De dă fraza:
De-ntre!a uneori dacă 6uKe, eroul, sau monştrii ştiau că nu sunt ade#ăraţi, că totul e doar
un joc,
$n care ei tre!uie să facă tot ce le comandă copilul care se joacă.
Cerinţe :
1.3recizează #aloarea morfolo"ică şi funcţia sintactică a cu#intelor:
uneori ((((((((.. eroul ((((((((. totul (((((....
un joc  ((((((((. care((((.
%.6esparte fraza $n propozitii şi precizează felul propoziţiilor.
8.Aealizează contra"erea ultimei propoziţii su!ordonate. ................................
. lcătuieşte c/te o frază $n care:
- o predicati#ă să ai!ă ca element re"ent #er!ul a ajunge
- o completi#ă indirectă să fie introdusă de un ad#er! relati# 
 

III4 Reali8ea8ă e0pa"siu"ea cu79"tului subli"iat 1" e"u"%ul urător6 preci8ea8ă

&elul subordo"atei
ob%i"ute #i odi&icările apărute 1" e"u"%4
 )n$ingătorul a primit trofeul. ===================.
I =====..
I =====..
I =====..
nalizează frazele:
1. 3rea mulţi par ceea ce nu sunt.
%. >l nu este ce susţine a fi.
8. Bără doar şi poate că #a #eni cine #a fi cemat.
0. ă "/ndesc cum ai reuşit să-i con#in"i.
2. Că n-ai #rut să mă aştepţi nu e #ina ta.
4. nteresul tău este să $nţele"i ce $ţi explic.
. Nu-i drept să te $ndoieşti.

5>D5
 NA. 
. De dă fraza:
6acă nu te $ntre! nimic e că mă "/ndesc mereu că şi eu sunt #ino#at că ai ajuns să nu mai
crezi tot ce ţi
se spune $n aceste momente $n care aş #rea să fiu sincer.
Cerinţe:
1. 3recizaţi #aloarea morfolo"ică şi funcţia sintactică a cu#intelor:
nimic (((((((. $ino$at (((((((((.. tot ((((((((((..
ce  (((((((((((..aceste  ((((((((((..
0. 1espărţiţi fraza n propoziţii şi precizaţi felul lor.
2. 3ealizaţi contragerea ultimei propoziţii subordonate. ....................................................
 II !eali"ati e#pansiunea cuvantului su$liniat în enunţul următor% preci"ea"ă felul
su$ordonatei 
o$ţinute &i modificările apărute în enunţ
 &lena sa bucurat de cadou. (((((((((((((
4 ((((((
4 ((((((
4 (((((((((
 ---. 5lcătuiţi câte o frază n care:
 o subiecti$ă să aibă ca element regent $erbul a $eni6
 o atributi$ă să fie introdusă de un pronume relati$ 6
 5nalizează frazele următoare:
7. 8inei mare e şi tare.
0. 8ă nai ncercat să mă crezi nu e $ina ta.
2. ă treacă pe deasupra casei e prea greu(
9. +roblema dacă să rămânem nu nea frământat.
. ;neori drumul pare că se netezeşte.
<. +rietenul meu a rămas cum fusese.
 

=. >eştiind ce să răspundă a plecat.

?. &rau ncredinţaţi că tatăl lor trebuie să fie acolo.
@&@ >3.7
 -.'9,p" tabiliţi felul subordonatelor n următoarele enunţuri:
4 5 rămas să ne $edem.
4 1acă mă asculţi nseamnă că $rei să reuşeşti.
4 !ine este să ajungi ce doreşti.
4 Aândul că nu te $oi ntâlni n $acanţa pe care am plănuito, mă ntristează.
4 5r fi de dorit ca eforturile să ne fie răsplătite.
4 8opilul părea să fie talentat şi bine ar fi fost dacă urma liceul de artă.
 --. 'B,p" 5lcătuiţi o frază n care o subordonată ! să fie cerută de un $erb predicati$
impersonal la diateza reflexi$ă.
 ---. '0p" 8onstruiţi o frază care să cuprindă, n ordine, următoarele propoziţii:
7!, 0++, 2+3, 9!
 -C. '0p" 1espărţiţi n propoziţii şi indicaţi felul subordonatelor din textul următor:
D8u siguranţă că $om aminti de locurile din care am pornit la drum, spuse el, dar totuşi
noi
trebuie să fim astăzi cum am $isat.E
7p  oficiu

Test 
7. 1espărţiţi in propoziţii frazele următoare şi stabiliţi felul propoziţiilor:
 >u se stie când se $a rentoarce acasă.
 1atoria lui era să ne anunţe plecarea din !ucureşti.
 8on$ingerea mea este că ai procedat bine.
 5sta nseamnă că are talent.
 5 intrebat dacă ai sosit acasă.
 5 dorit să $iziteze şcoala noastră.
 &l ştie unde am fost.
 3ămâne cum am stabilit.
0. 5nalizaţi cu$intele subliniate de la exerciţiul 7.
2. 5lcatuiţi fraze in care conjunctiile subordonatoare DcăE şi DsăE să introducă
 pe rând, o subiecti$ă, o predicati$ă şi o completi$ă directă.
9. @ransformaţi părţile de propoziţie subliniate n propoziţii subordonate
corespunzătoare:
 5 n$ăţa nseamnă a reuşi.
 #eneşul mai mult aleargă.
 5lex preferă plimbarea n aer liber.
 iGai ascultă cu atenţie po$estirile bunicului său.
 Harnicul departe ajunge.
. @ransformaţi propoziţiile subordonate subliniate n părţi de propoziţie
corespunzătoare:
 8ine ştie carte are patru ocGi.
 &l a ajuns să scrie poezii remarcabile.
 1ana a nceput să citească istoria patriei.
 &mil doreşte mult săşi cumpere un $olum de poezii.
 

e dă textul:
8ând $ântul copacii ndoaie,
Ii plouă, şii frig, şi nii frică,
 Fugim la bunican odaie,
 >oi:două surori şio pisică.
 5coloi călduţ şii tăcere.
 1i$anul bătrân dintre uşi,
8u $ecGile lui lăicere,
 >eaşteaptă cu cărţi şi păpuşi.
 !unica ne iesenainte
8u zâmbetui blând de bunică,
&i, care mia fost mai cuminte,
 Fetiţele, ori tu, pisicăJ... 'K. 8azimirL!unica "
8erinţe:
7. 3escrie din penultimul $ers al strofei a0a câte un cu$ânt care să
conţină:a"diftong6b"Giat 
0. crie 9 cu$inte din familia lexicală a cu$ântului cald 
2 . 3escrie din strofa a 0a un diminuti$ şi un cu$ânt obţinut prin con$ersiune
9 . -ndică $aloarea morfologică a cu$intelor subliniate in sec$enţele: o pisică, şii frig,
ori tu,
cu zâmbetui
. 3escrie din text:a" un $ocati$6 b" un atribut pronominal6c"un ad$erb relati$6d"un
adjecti$ la
comparati$ de superioritate
<. oti$ează prezenţa primei $irgule n ultimele 0 $ersuri
=. enţionează tipul pronumelui mi n ultima strofă
?. 3escrie prima subordonată din text şi indică felul ei
7B. @extul este:a"liric6b"epic
77. 3escrie din text: 0 epitete,o enumeraţie şi o in$ersiune
70. Fiinţa e$ocată n aceste $ersuri este
72. tabileşte elementele de prozodie ale primei strofe
79. 5lcătuieşte 0 enunţuri n care termenul pisică să intre n alcătuirea unei personificări
 şi apoi a unei comparaţii
7. -ndică din primul $ers cu$ântul ce conţine 0 diftongi şi menţioneazăle componenţa
7<. oti$ează prezenţa cratimei n ultimul $ers al primei strofe
7=. crie un enunţ cu omonimul cu$ântului noi
7?. crie câte un sinonim contextual pentru: ndoaie, bătrân
7*. 3escrie din ultima strofă un cu$ânt compus şi o interjecţie
0B. 5lcătuieşte câte un enunţ n care cu$intele lui şi i să aibă $alori morfologice diferite
de text6 menţioneazăle
07. -ndică subiectele din prima strofă
00. enţionează tipul ultimului predicat din text 
02. +e baza răspunsului de la ex. ? realizează expansiunea la ni$el de frază a unui
cu$ânt  LL