Învăţarea prin cooperare.

Mozaicul

Prof. dr. Vasile Goran

Şcoala Generală „Carmen Sylva” Petroşani

Şcoala românească actuală se află într-un efort continuu de schimbare şi adaptare la cerinţele
europene. Modernizarea şi ridicarea calităţii sale la nivelul standardelor educaţionale europene cer o
examinare atentă şi actualizată în concordanţă cu evoluţia celorlalte ţări din uniune.
Pornind de la o cugetare din literatura americană care arată că: „Munca dascălului are efect
asupra eternităţii şi nu se poate spune niciodată unde se opreşte influenţa sa”, deducem sarcina
importantă pe care o avem noi, cadrele didactice, atunci când străbatem drumul lung şi nu lipsit de
obstacole al formării şi stimulării creativităţii, spiritului de cooperare şi iniţiativă, atenţiei motivate.
Specia umană a evoluat sub imperativul cooperării, iar noi, ca fiinţe sociale, dorim şi căutăm
oportunităţi de a funcţiona bucuroşi unii cu alţii, în vederea atingerii unor obiective comune.
Învăţarea prin cooperare reprezintă o situaţie de învăţare în care elevii lucrează împreună
prin interacţiune pentru a-şi îmbunătăţii performanţele proprii, dar şi pentru a contribui la
îmbunătăţirea performanţelor celorlalţi membri ai grupului.
Cooperarea se învaţă de pe băncile şcolii, deoarece: fiecare elev constituie o resursă care
poate fi valorificată de către ceilalţi; elevii discută cu ceilalţi membri ai grupului despre modul cum
pot finaliza sarcina de învăţare; ascultă explicaţiile celorlalţi; se încurajează reciproc în găsirea unor
soluţii; stăpânesc împreună materialul de lucru; membrii grupului descoperă ce abilităţi are fiecare
dintre ei şi le valorifică pentru realizarea sarcinii; cadrul didactic este privit ca un prieten care le
organizează activtatea şi le oferă sprijin la nevoie; climatul clasei devine plăcut.
Promovarea cooperării implică diferite modalităţi de gruparea elevilor, cum ar fi: gruparea
aleatorie; gruparea de către cadrul didactic; distribuirea stratificată; gruparea chiar de către elevi.
Formarea grupurilor chiar de către elevi este strategia cea mai recomandată şi cea mai
eficientă, deoarece elevii se grupează în funcţie de preferinţele şi simpatiile existente între ei. Prin
formarea grupurilor de către profesor se urmăreşte distribuirea unui elev cu problemele de învăţare
sau disciplina într-un grup în care colegii să-i ofere sprijin şi suport emoţional.
Gruparea aleatorie presupune formarea unor grupuri de elevi pe baza extragerii de bileţele
pe care sunt scrise numerele corespunzătoare sau se poate apela la un sistem de numărare pe rânduri
de bănci.
Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor
dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele
avantaje:
 stimularea încrederii în sine a elevilor;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului;
 dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
 dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
 optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.
Mozaicul presupune următoarele etape:
 împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o
fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere;
 prezentarea succintă a subiectului tratat ;
 explicarea sarcinii care constă în întelegerea întregii unităţi de cunoaştere ;
 regruparea elevilor, în funţie de numărul fişei primite în grupuri de experţi: toţi elevii
care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma un alt grup s.a.m.d. În cazul în
care se lucrează cu toata clasa se vor forma două grupe pentru fiecare număr.(Profesorul poate alege
ca jumătate din clasă să participe la acitivtatea MOZAIC, celorlalţi elevi revenindu-le o altă sarcină
de lucru.) ;
 învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere
desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă sa înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în
care pot preda ceea ce au înţeles colegii din grupul lor originar. Strategiile de predare şi materialele
folosite rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte important ca fiecare membru al
grupului de experţi sa înţeleagă că este responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi
membri ai grupului iniţial ;
 revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt
neclarităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi
celorlalţi membrii, din grupul expert pentru secţiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci
problema trebuie cercetată în continuare ;
 trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa/ cu toţi
participanţii.
Este importantă monitorizarea predării pentru ca achiziţiile să fie corect transmise.
Vom explica, în cele ce urmează – Metoda Jigsaw sau a mozaicului care oferă elevilor
posibilitatea de a juca rolul profesorului în clasă în raport cu colegii lor. Această metodă de predare
dirijată poate fi adaptată şi la obiectul limba şi literatura română folosindu ca suport un text-suport
nuvela “Sobieski şi românii” de C. Negruzzi. Fiecarui grup “de experţi” îi este repartizată câte o fişă
cu un set de întrebări care ghidează lectura şi înţelegerea adecvată a textului.
Metoda presupune următoarele etape:
 se formează grupuri de 4-5 elevi numite “grupuri de învăţare”
 profesorul împarte textul într-un număr de părţi egale cu numărul de grupuri
constituite
 se constituie “grupuri de experţi” (prin numere de la 1 la 5 astfel încât numărul 1
formează grupul 1, cei cu numărul 2 al doilea grup, s.a.m.d.)
Deoarece obiectuvul lecţiei este de a structura nuvela pe momente ale subiectului, fiecare
grup de experţi va avea repartizate fragmentele corespunzătoare fiecărui moment al subiectului.
Fiecare grup de experţi va primi o fişă în care sunt notate toate aspectele pe care le va urmări.
Grupul de experţi studiază 15-20 de minute o parte din text, repartizate de profesor,
identificând informaţiile cerute şi modul cum vor preda aceste idei colegilor.
Primul “grup de experţi” va avea următoarea fişă cu sarcini de lucru: EXPOZIŢIUNEA
 identificaţi: -momentele desfăşurării acţiunii
 locul acţiunii
 prezentaţi: -primul personaj colectiv
 conducătorii armatei
Al doilea “grup de experţi”: vor identifica informaţiile din intrigă :
 elementul care modifică situaţia iniţială
 prezentarea celor două poezii ale hatmanului Iablonovski şi Pototki
Al treilea “grup de experţi”: se va concentra pe DESFĂŞURAREA ACŢIUNII având
următoarele sarcini:
 prezentarea personajului colectiv – plăieşii
 hotărârea de a apăra cetatea
 lupta dintre cele două tabere
 hotărârea regelui de a-i ucide pe plăieşi
Al patrulea „grup de experţi” identifică informaţiile din PUNCTUL CULMINANT:
 atitudinea plăieşilor în faţa morţii
 intervenţia lui Iablonovski
 reacţia lui Sobieski
Al cincelea „grup de experţi” va surprinde DEZNODĂMÂNTUL:
 ce s-a întâmplat cu cetatea?
 ce fac moldovenii şi leşii
Elevii revin la „grupurile de baştină” şi pe rând predau conţinutul în care sunt „experţi”. În
cazul unor nelămuriri elevii pot cere clarificări colegului „expert” în fragmentul din care provine
problema. La sfărşitul orei elevii trebuie să cunoască întregul text studiat, nu numai partea pe care
au avut-o de învăţat ca „experţi”.
Pe tot parcursul activităţii profesorul monitorizează predarea urmărind îndeaproape
desfăşurarea acţiunii în cadrul grupurilor şi asigurându-se că informaţia este transmisă şi asimilată
corect. La final, profesorul evaluează stăpânirea individuală a materialului prin întrebări adresate
întregii clase, prin lucrări scrise, prin solicitarea de a face o prezentare a materialului predat de
colegi.
Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor
dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Dacă dorim să ne asigirăm că informaţia este transmisă corect, că toate aspectele au fost
clarificare prin întrebări şi răspunsuri, pentru ca activitatea să decurgă fără dificultăţi în grupuri de
experţi şi în cele cooperative, se va monitoriza permanant activitatea elevilor. Pentru ca elevii să
înveţe fără dificultăţi, textele propuse nu vor avea un grad mare de dificultate pentru a necesita
lămuriri din partea profesorului. Deoarece această tehnică necesită mari resurse de timp, pentru a fi
sufucientă doar ora alocată lecţiei, resursele de timp se repartizează cu economie pentru fiecare
etapă, se monitorizează cu atenţie activitatea şi se aleg texte scurte.
Utilizarea Mozaicului în lecţie are multe avantaje pentru elevi. Elevii sunt obligaţi să
descifreze singuri mesajele existente în text, să le organizeze într-o formă accesibilă colegilor şi să
le prezinte acestora. Elevii constată adevărul aserţiunii „Cel mai bine învaţă atunci când „il învaţă”
pe altul”. Dialogul între elevi este foarte valoros deoarece dispare teama de a formula întrebări şi de
a răspunde la ele. Chiar dacă unele răspunsuri sunt greşite, faptul că nu toţi colegii ascultă, scade
din anxietatea celor timizi care încep să dobândească încredere în sine şi curaj. Învăţarea devine mai
eficientă prin producţia de întrebări şi de răspunsuri. Pentru dezvoltarea personalităţii elevului este
valoroasă asumarea responsabilităţii individuale, dar şi a celei de grup. Elevii învaţă să colaboreze
pentru ca toţii membrii grupului să reuşească să înveţe şi să realizeze obiectivele propuse de
profesor.

Bibliografie

1. Dulamă, Maria – Eliza, Metodele, strategii şi tehnici didactice activizate , Cluj – Napoca,
Ed. Clusium, 2002.
2. Oprea, Crenguţa, Metodologii didactice interactive, Bucureşti, Editura Universităţii, 2003.
3. Vlaich, Cătălina, Managementul clasei – Învăţare prin cooperare, Bucureşti, Ed.Corint,
2000.