METODA MOZAICULUI

Ciobanu Diana-Ionela, Liceul Tehnologic"Ion Mincu",Vaslui

Luca Diana, Liceul"Ștefan Procopiu",Vaslui

Metoda mozaicului reprezintã o metodã de predare-ȋnvãțare interactivã ȋn

grup.Este o metodã de ȋnvãțare prin colaborare și are la bazã ȋmpãrțirea clasei de elevi ȋn
mai multe grupe de lucru, coordonate de profesor. Aceastã metodã cere ca elevii sã se ajute
unii pe alții sã ȋnvețe.Ea poate fi utilizatã ȋn orice domeniu din curriculum și cu orice grupã
de vârstã atunci când elevii citesc un text, ascultã o prezentare sau realizeazã un studiu de
grup.Ca și alte activitãți de ȋnvãțare prin cooperare, metoda mozaicului folosește grupuri
casã (inițiale) și grupuri de experți. Aceastã tehnicã ȋi ajutã pe elevi sã studieze și sã ȋnvețe
ȋntregul material. Elevii devin "experți" pe mãsurã ce "predau" unul altuia pãrți din
materialul care trebuie ȋnvãțat. Metoda Mozaic se poate folosi la orice nivel de ȋnvãțãmânt.
Este bine ca grupurile sã fie formate din patru-cinci membri. Aceste grupuri trebuie sã fie
formate din elevi cât mai diferiți. Este o metodã care poate fi utilizatã pe parcursul unei
singure lecții, de 50 minute sau pe parcursul mai multor lecții. Pentru a câștiga timp elevii
pot citi materialul acasã pentru a avea mai mult timp pentru activitãțile de tip mozaic. Ar
fi de preferat sã se pregãteascã din timp ȋntrebãrile care sã conducã discuțiile ȋn grupurile
de experți.Aceste ȋntrebãri pot fi scrise pe tablã sau tipãrite și ȋmpãrțite grupurilor.

Mozaicul presupune urmatoarele etape:

 impartirea clasei in grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre acestia primind cate
o fisa de invatare numerotatat de la 1 la 4.Fisele cuprind parti ale unei unitati de
cunoastere.
 prezentarea succinta a subiectului tratat
 explicarea sarcinii care consta in intelegerea intregii unitati de cuoastere
 regruparea elevilor, in functie de numarul fisei primite, in grupuri de experti: toti
elevii care au numarul 1 vor forma un grup, cei cu numarul 2 vor forma alt grup si
asa mai departe.
 invatarea prin cooperare a sectiunii care a revenit grupului din unitatea de
cunoastere desemnata pentru ora:elevii citesc, discuta, incearca sa inteleaga cat mai
bine, hotarasc modul in care pot preda ceea ce au inteles colegilor din grupul
originar.Strategiile de predare si materiallel folosite raman la latitudinea grupului
de experti.este foarte important ca fiecare grup de experti sa inteleaga ca el este
responsabil de predarea sectiunii respective celorlati membri ai grupului initial.
 revenirea in grupul initial si predarea sectiunii pregatite de ceilalti membri.Daca
sunt neclaritati, se adreseaza intrebari expertului.Daca neclaritatile persista se pot
adresa intrebari si celorlalti membri din grupul exppert pentru sectiunea respectiva.
 trecerea in revista a unitatii de cunoastere prin prezentarea orala cu toata clasa/cu
toti participantii
Existã trei etape ale metodei:
 prima etapã: se ȋmparte clasa ȋn grupe eterogene de patru elevi. Apoi, se numãrã pânã
la patru, astfel ȋncât fiecare membru al grupei sã aibã un numãr de la 1 la 4. Fiecãrui
membru al grupei i se dã o fișã de ȋnvãțare care cuprinde o unitate de cunoaștere (de
exemplu la obiectul limba francezã se dã elevilor prezentarea regiunii Provence din
Franța: așezarea geograficã, relieful, clima și apele). Profesorul discutã pe scurt titlul
prezentãrii și subiectul pe care ȋl va trata. Explicã apoi cã pentru ora respectivã sarcina
elevilor este sã ȋnțeleagã articolul. La sfârșitul orei fiecare persoanã va trebui sã
ȋnțeleagã ȋntreg articolul. Acesta, ȋnsã, va fi predat de colegii de grup, pe fragmente.
Profesorul atrage atenția cã articolul este ȋmpãrțit ȋn patru pãrți. Toți cei care au
numãrul 1 vor primi prima parte (așezarea geograficã a regiunii Provence din Franța),
cei cu numãrul doi vor primi cea de a doua parte ( relieful regiunii Provence), cei cu
numãrul trei (clima regiunii Provence), iar cei cu numãrul patru (apele regiunii).
 a doua etapã: toți cei care au numãrul 1 se adunã ȋntr-un grup, toți cei care au numãrul
2 ȋn alt grup etc. Profesorul explicã faptul cã grupurile formate din cei cu numãrul
1,2,3,4 se vor numi de acum grupuri de"experți". Sarcina lor este sã ȋnvețe bine
materialul prezentat ȋn secțiunea de articol care le revine. Ei trebuie sã o citeascã și sã o
discute ȋntre ei pentru a o ȋntelege bine. Este important ca fiecare membru al grupului
de experți sã ȋnțeleagã cã el este responsabil de predarea acelei porțiuni a textului
celorlalți membri ai grupului inițial.
 a treia etapã: dupã ce grupele de experți și-au ȋncheiat lucrul, fiecare individ se ȋntoarce
la grupul sãu inițial și predã celorlalți conținutul pregãtit. Din nou se atrage atenția, cã
este foarte important ca fiecare individ din grup sã stãpâneascã conținutul tuturor
secțiunilor articolului. Este de preferat sã se noteze orice ȋntrebãri sau nelãmuriri ȋn
legãturã cu oricare dintre fragmentele articolului și sã se cearã clarificãri expertului pe
acea secțiune. Dacã rãmân ȋn continuare, nelãmuriți, pot adresa ȋntrebãri ȋntregului
grup de experți ȋn acea secțiune.
La final profesorul reamintește tema și unitãțile de ȋnvãțare, apoi le cere elevilor sã
prezinte oral, ȋn ordinea ȋnițialã, fiecare parte a articolului, asa cum au asimilat-o ȋn cadrul
grupului de "experți". Pentru feedback-ul activitãții, profesorul poate aplica un test, poate
adresa ȋntrebãri pentru a verifica gradul de ȋnțelegere a noului continut.
Strategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultare, vorbire,
cooperare, reflectare, gândire creativă şi rezolvare de probleme. Astfel, elevii trebuie să
asculte activ comunicările colegilor, să fie capabili să expună ceea ce au învăţat, să
coopereze în realizarea sarcinilor, să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i învăţa şi pe
colegii lor ceea ce au studiat. Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi
metoda mozaicului presupune următoarele avantaje: stimularea încrederii în sine a
elevilor; dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului; dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente; dezvoltarea răspunderii
individuale şi de grup; optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor, altcuiva. Sarcina
comună nu poate fi îndeplinită decât dacă fiecare elev îşi aduce contribuţia. Metoda
cuprinde activităţi ce vizează întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării şi
dezvoltarea capacităţii de a facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către colegi. Prin
intermediul ei se anihilează tendinţa de instituire a unor ierarhii în grupuri, întrucât elevii
cu status înalt şi cu abilităţi deosebite învaţă de la ceilalţi în aceeaşi măsură în care ei îşi
ajută colegii să înţeleagă şi să-şi însuşească o sub-temă. Este foarte important ca
profesorul sã monitorizeze predarea, pentru a fi sigur cã informația se transmite corect și
cã poate servi ca punct de plecare pentru diverse ȋntrebãri; stimuleazã cooperarea, asigurã
implicarea și participarea tuturor membrilor.

Bibliographie
Cerghit Ioan, Metode de ȋnvãțãmânt, Editura Didacticã și Pedagogicã, București, 1980, p.25