METODE SI TEHNICI DE DEZVOLTARE A COMPETENTEI

COMUNICATIONALE

Discutia de tip panel

Discutia de tip broasca testoasa
Disc ...tia
dirijata

Metoda predarii - invatarii reciproce

Metoda predarii-invatarii reciproce a fost introdusa de pedagogul Palinscar, in
1986, si consta in impartirea colectivului clasei in grupe de predare-invatare
reciproca.
Aceasta metoda pune accentul pe dezvoltarea dialogului elev-elev, rolul
profesorului fiind preluat de elevi, care au misiunea de a-si instrui colegii.

Metoda predarii reciproce este centrata pe patru strategii de invatare:

- rezumarea (expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit);
- formularea de intrebari referitoare la ceea ce s-a citit;
- clarificarea datelor (discutarea informatiilor neclare, prin apelarea la diferite surse
si solutionarea neintelegerilor);
- precizarea (exprimarea a ceea ce cred elevii ca se va intampla in continuare).

Etapele predarii reciproce sunt urmatoarele:

1. Explicarea scopului si descrierea metodei, respectiv acelor patru strategii;
2. Impartirea rolurilor elevilor;
3. Organizarea pe grupe;
4. Lucrul pe text;
5. Realizarea invatarii reciproce;
6. Aprecieri si comentarii.

Metoda are doua variante de utilizare:

- in prima, clasa primeste acelasi text de studiat si este impartita in patru grupuri, in
fiecare dintre acestea elevii avand acelasi rol: primul grup este format din
rezumatori, al doilea din "intrebatori", al treilea din clarificatori, iar al patrulea din
· prezicatori. In final, dupa lucrul pe text, fiecare grup isi exercita rolul in fata
celorlalte grupuri.
- in a doua varianta, dupa ce se imparte textul in parti logice, clasa e divizata in
atatea grupe cate parti are textul respectiv; in fiecare grupa exista cate patru elevi -
un rezumator, un intrebator, un clarificator si un prezicator. Dupa lucrul pe text,
fiecare grupa afla de la cealalta despre ce a citit, apoi fiecare membru al fiecarei
echipe ii invata pe colegii din alte grupe ceea ce a lucrat.

Efectul de invatare este evident: elevul are un beneficiu mai mare daca ii invata pe
colegi ceea ce el a invatat anterior, el insusi fixandu-si si sistematizandu-si
informatiile dobandite.

Avantaje:
dezvolta gandirea cu operatiile ei (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea);
stimuleaza atentia, capacitatea de exprimare, dar ~i de ascultare activa;
ajuta elevii in invatarea metodelor si a tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de
munca intelectuala pe care le pot folosi apoi si in mod independent.

Dezavantaje:
obisnuirea elevilor cu un anumit rol si, implicit, dificultatea lor de a se acomoda cu
un altul;
dupa lucrul in grup, elevul tinde sa oboseasca si sa nu se mai concentreze suficient
atunci cand un coleg ii preda.
1

Metoda Schimbii perechea

Metoda Schimba perechea are la baza munca elevilor in perechi astfel: se

irnparte clasa In doua grupe egale ca numar de participanti, se formeaza doua
cercuri concentrice, elevii fiind fata in fata, pe perechi. Profesorul pune 0 intrebare
sau da 0 sarcina de lucru In perechi. Fiecare pereche discuta si apoi comunica
ideile. Cercul din exterior se roteste in sensul acelor de ceasomic, realizandu-se
astfel schimbarea partenerilor in pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra cu
fiecare membru al clasei, fiecare implicandu-se in activitate si aducandu-si
contributia la rezolvarea sarcinii.

Etapele metodei:
1. Etapa organizarii colectivului in doua grupe egale: fiecare elev ocupa un scaun,
fie In cercul din interior, fie in cercul din exterior. Profesorul poate sa lase elevilor
libertatea de a-~i alege locul sau poate organiza colectivul solicitand elevilor sa
numere pana la doi. Astfel, cei cu numarul 1 se vor aseza in cercul interior cu fata
la exterior, iar cei cu numarul 2 in cercul exterior cu fata catre elevii din cercul
interior. Stand fata in fata, fiecare elev are un partener. Daca numarul de elevi este
impar, la activitate poate participa si cadrul didactic sau doi elevi pot lucra
impreuna.
2. Etapa prezentarii si explicarii problemei: profesorul of era cazurile pentru
studiu, problemele de rezolvat sau situatiile didactice si explica importanta
solutionarii,
3. Etapa de lucru in perechi: elevii lucreaza doi cate doi pentru cateva minute; apoi,
elevii din cercul exterior se muta un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii,
realizand astfel 0 noua pereche. Jocul continua pana cand se ajunge la partenerii
initiali sau se termina intrebarile,
4. Etapa analizei ideilor si a elaborarii concluziilor: in acest moment, c1asa se
regrupeaza si se analizeaza ideile emise; profesorul realizeaza, impreuna cu elevii,
o schema a concluziilor obtinute.

Avantajele metodei Schimba perechea:

este 0 metoda interactiva de grup, care stimuleaza participarea tuturor elevilor la
activitate;
elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului;
stimuleaza cooperarea in echipa, ajutorul reciproc, intelegerea si toleranta fata de
opinia celuilalt;
este 0 metoda usor de aplicat la orice varsta si adaptabila oricarui obiect de
inv atam ant;
dezvolta inteligenta interpersonal a etc ..
Schimba perechea poate fi usor utilizata atat in lectiile de comunicare/insusire de
noi cunostinte, cat ~i in cele de recapitulare si sistematizare sau in cele de evaluare.
Practic, ea da profesorului sansa de a propune clasei 0 serie de sarcini, de la cele
simple, de tipul exercitiilor eu un grad de difieultate scazut sau me diu, pana la eele
complexe, de tipul intrebarilor problematizante.

Discutia de tip panel

Principiul discutiei de tip panel consta 'in utilizarea unui grup mic (de sase
persoane) competente si/sau reprezentative, care formeaza panelul.
Cuvantul panel provine din engl. panel - jurati. Aceste persoane analizeaza ~i
dezbat 0 problema, in timp ce auditoriul intervine prin mesaje scrise. Discutia de
tip panel reprezinta exercitiul in ansamblu, iar panelul este grupul (juratii sau
esantion-panel) in care se desfasoara discutia.
Discutia de tip panel vizeaza realizarea mai multor obiective:
- asigurarea implicarii rapide a tuturor participantilor;
- substituirea discutiilor sau monologurilor cu 0 discutie mai putin formala;
- exprimarea ideilor noi, contrastante, intr-o maniera nestresanta;
- implicarea afectiva a participantilor in discutie

Organizarea discutiei de tip panel

1. Constituirea panelului
Membrii panelului se aseaza la 0 masa si desemneaza un lider-animator, care va
deschide discutia. Ceilalti participanti se plaseaza in fata sau in jurul panelului,
pentru a forma auditoriul. Langa animator se plaseaza injectorul de mesaje, care
are sarcina de a introduce in discutia panelului mesajele auditorului, in momente
exacte sau adecvate.
2. Prezentarea panelului
Animatorul ii prezinta pe membrii panelului sau acestia se prezinta
singuri. Membrii panelului expun pe scurt tema si scopul discutiei,
3. Discutia in panel
Fiecare membru al panelului i~i expune opinia referitoare la subiectul respectiv.
Membrii auditoriului pot interveni prin mesaje scrise. Biletelele trimise membrilor
panelului au culori diferite in functie de tipul de mesaj: 0 culoare pentru intrebari,
alta pentru sugestii, alta pentru pareri personale, alta pentru completari etc ..
Pentru a nu bloca discutia, mesajele nu sunt comunicate imediat de catre injectorul
de mesaje dedit daca sunt foarte importante. Este preferabil ca discutia sa fie
intrerupta pentru citirea mesajelor ~i sa fie continuata apoi, incercand sau nu sa se
raspunda diferitelor interventii. Dupa dezbaterea mesajelor, discutia este reluata
pentru a oferi auditoriului ocazia de a formula alte idei. In finalul discutiei,
animatorul sintetizeaza aspectele discutate.
4. Discutia generalizata
Participantii din sala pot interveni direct, pe cale verbala, asemenea membrilor
panelului, sub conducerea animatorului. In ultima parte a discutiei, moderatorul
face 0 sinteza, formuleaza concIuziile si evalueaza opiniile exprimate.
Variante ale discutiei panel
Discutia panel pe 0 tema improvizata se desfasoara pe baza unui subiect ales la
inceputul reuniunii (lectiei), iar juratii sunt voluntari sau membrii grupului.
Discutia panel cu lideri animatori de grupuri: se organizeaza dupa ce a avut loc 0
discutie a subiectului in interiorul fiecarui grup. Fiecare lider prezinta ideile
grupului sau/si discuta cu ceilalti animatori.

Discutia de tip broasca testoasa

Originalitatea acestei tehnici consta in dispunerea grupurilor in timpul

discutiei generale si in impartirea rolurilor jucate de participanti.
In fata fiecarui grup se situeaza unul sau doi purtatori de cuvant care
cedeaza, in unele momente, locul unei alte persoane din grup pentru exprimarea
opiniei personale. In timpul discutiei generale, purtatorii de cuvant pot comunica
eu membrii grupului lor, in anumite momente dificile, asemenea broastei testoase
care se retrage in carapace in caz de peri col. Discutia de tip broasca testoasa se
desfasoara in mai multe etape:
1. Comuniearea sarcinii de lucru

- se formeaza grupuri de eel putin sase persoane, cu doi raportori la fiecare grup;
- se anunta tema comuns propusa spre analiza.
2. Discutia in grupuri
-in mierogrup, se analizeaza tema comunicata,
3. Aplicarea procedurii de tip "broasdi testoasa"
Toate grupurile lsi vor pastra pozitiile la mesele lor. Purtatorii de cuvant
plasati in fata grupurilor vor participa la discutia comuna, dar vor putea sa discute
si cu grupurile aferente, instalate in spatele lor. Un purtator de cuvant va primi
sugestiile si observatiile elaborate de grupul aferent, pe parcursul discutiei
generale. In situatii de incertitudine sau ambiguitate, purtatorii de cuvant pot cere
sa intervina In locullor alt membru al grupului.
Profesorul va conduce discutia, care poate incepe prin raportari scurte din
pa~ea conducatorului de cuvant din fiecare grup.

Discutia dirijata

Discutia (Steele, Meredith, Temple, 1998) reprezinta 0 metoda didactica de

comunicare oral a, prin care se face un schimb organizat de informatii (idei, opinii,
impresii, critici, propuneri) pe baza unui subiect, cu scopul examinarii si clarificarii
unor aspecte sau a rezolvarii unor probleme care implies solutii alternative.
In vederea asigurarii unui mediu optim pentru discutie, elevii pot fi aranjati
in cere sau in semicerc, profesorul-moderator fiind situat intre ei. Discutia se poate
organiza, spre exemplu, in paralel cu activitatea de lectura dirijata a unui text
stiintific.
Lectura textului se face pe fragmente. Dupa fiecare fragment, se adreseaza
elevilor intrebari, care au ca scop ghidarea invatarii. Intrebarilc stimuleaza gandirea
la diferite nivele si din perspective diferite, purtandu-l pe elev prin toate etapele
cadrului de invatare, in mod ciclic, cu evocari care determina realizari ale sensului
si reflectii, care due, la randul lor, la noi intrebari ~ievocari. La fiecare oprire, se
adreseaza intrebari, care ghideaza realizarea sensului si reflectia asupra textului.
Intrebarilc vizeaza diferite scopuri:
- implicarea in text,
- anticiparea,
- crearea unei imagini mentale,
- transformarea reprezentarilor vizuale in cuvinte,
- constientizarea unei atitudini etc ..
Pentru eficienta discutiei este importanta fragmentarea textului si stabilirea
locurilor in care va fi intrerupta lectura pentru a adresa intrebari. Punctele de oprire
trebuie alese cu atentie pentru a permite formularea intrebarilor care vizeaza
reflectia, dar si a celor care vizeaza anticiparea a ceea ce s-ar putea intampla. Nu
orice text stiintific permite anticiparea actiunilor, Este bine ca textul ~a fie
fragmentat in puncte unde 0 pauza ar putea sa genereze ca efect cresterea
interesului. De obicei, intr-o discutie, ca 0 reactie la interventiile elevilor,
profesorul pune mai multe intrebari decal si-a planificat, dar nu este bine ca
numarul acestora sa fie prea mare pentru a nu distruge continuitatea textului.
Discutia dirijata are urmatoarelc avantaje:
crearea unui climat psihologic destins, in care elevii se simt in siguranta;
facilitarea comunicarii si acceptarea unor puncte de vedere diferite;
optimizarea relatiilor profesor-elev;
statomicirea unui mediu democratic;
crearea ocaziilor de exersare a abilitatilor de ascultare activa si de respectare a
regulilor dialogului.