PREZENTAREA METODELOR ACTIVE

1. 6-3-5
 Denumire dată de elementele care ghidează activitatea:
 6 (membri): iniţial, profesorul împarte clasa în grupuri de câte şase elevi; fiecare elev primeşte
o coală de hârtie, iar profesorul citeşte textul/prezintă problema
 3 (soluţii): fiecare elev notează pe coală trei idei/posibile soluţii
 5(minute): fiecare idee este prelucrată de ceilalţi membri ai grupei; fiecare elev îşi schimbă
foaia cu ceilalţi şi notează comentarii, critici etc. Fiecare foaie trebuie să treacă pe la toţi
membrii grupului. Liderul adună foile, discută cu ceilalţi din grup şi stabileşte răspunsul final al
grupei

1
 2. CADRANELE
 Ca metodă presupune extragerea esenţialului dintr-un text analizat şi aranjarea ideilor sub forma
unui tabel cu patru cadrane, care se completează de către elevi după citirea textului şi primirea
indicaţiilor:
 I – sunetele descrise de textul lecturat
 II – sentimentele pe care le-a avut elevul în timpul lecturii
 III – asemănările între ideile textului şi cunoştinţele asemănătoare ale elevului
 IV – ideile morale pe care şi le pot însuşi elevii din textul analizat
I II
III IV

3. CIORCHINELE
Variantă mai simplă a brainstorming-ului, care presupune identificarea unor legături logice între
idei
Utilizare: pentru reactualizare (la începutul unei lecţii), sintetizare şi sistematizare
Etape:
Se notează un cuvânt/o temă în mijlocul tablei/colii de hârtie
Elevii vor nota toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele legate de cuvântul/tema dat(ă), trasând linii
între elementul central şi elementele adăugate
Elevii vor trasa linii şi între toate ideile ce par a fi conectate
Finalul activităţii este dat fie de epuizarea ideilor, fie de limita de timp acordată
Reguli: ( Al. Dumitru)
Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la elementul central dat
Nu judecaţi ideile produse, ci numai notaţiile
Se urmăreşte epuizarea tuturor ideilor
A nu se limita nici numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea

4. CONTROVERSA ACADEMICĂ
 Asemănătoare cu reţeaua de discuţie şi linia valorii(argumentarea pro/contra unei idei), dar şi cu
mozaicul(se lucrează pe grupuri de 4 elevi)
 Scopul metodei: soluţionarea unui subiect controversat
 Etapele:
 Profesorul prezintă clasei un subiect controversat şi împarte clasa de elevi în grupuri de câte 4,
apoi pune o întrebare închisă (cu răspuns da/nu) în legătură cu subiectul prezentat
 Elevii unui grup se împart în două perechi astfel încât o pereche argumentează pro, iar cealaltă
contra subiectului iniţial
 Cele două perechi dintr-un grup realizează o scurtă dezbatere care se finalizează cu identificarea
tuturor argumentelor grupului, atât cele pro, cât şi cele contra

2
  Perechile iniţiale se despart, fiecare membru al grupului formând o nouă pereche cu un elev
dintr-un alt grup dar care susţine acelaşi lucru; noile perechi dezbat timp de 5 min. argumentele
descoperite iniţial
 Se formează din nou grupurile iniţiale care dezbat problema iniţială, formulând, de data aceasta,
concluziile finale
 Profesorul invită reprezentanţi ai fiecărui grup să prezinte clasei concluzia adoptată de grupul
din care a făcut parte

5. CUBUL
• Metoda este folosită în condiţiile în care dorim să aflăm cât mai multe informaţii în legătură cu
un eveniment
• Pregătirea pentru activitate:
1. A. elevii studiază evenimentul respectiv, individual/în perechi/în grup de 5-6 persoane
2. B. profesorul realizează un cub iar pe fiecare faţă a cubului notează unul din cuvintele:
DESCRIE/COMPARĂ/ANALIZEAZĂ/ASOCIAZĂ/ APLICĂ/ARGUMENTEAZĂ
În cadrul activităţii la clasă cele 6 etape se pot desfăşura fie în ordinea prezentată, fie - în funcţie de
noroc – după ce s-a aruncat cu cubul.
După I.Al.Dumitru, realizarea fiecărei sarcini vizează următoarele:
1.Descrie - cum arată
2.Compară - cu cine/ce se aseamănă şi cu cine/ce diferă
3.Asociază - la ce te face să te gândeşti
4.Analizează - ce conţine/din ce e făcut
5.Aplică - ce poţi face cu el/cum poate fi folosit
6.Argumentează pro sau contra - e bun sau e rău, de ce?
Lecţia se poate încheia cu elaborarea unei lucrări/a unui poster de fiecare grup în parte; produsele se
pot afişa în clasă pentru a fi consultate de toţi elevii

6. CVINTETUL
 Metoda presupune rezumarea unui fragment analizat prin construirea unei poezii în cinci versuri
care să aibă următoare structură:
1. Primul vers care conţine un cuvânt-cheie (de obicei, un substantiv) referitor la subiectul în
discuţie
2. Al doilea vers e format din două cuvinte(adjective), care descriu ceva
3. Versul al treilea este format din trei cuvinte(verbe, de obicei la gerunziu) care exprimă acţiuni
4. Al patrulea vers e format din patru cuvinte şi exprimă sentimentele elevului faţă de
problema/subiectul în cauză
5. Ultimul vers e format tot dintr-un cuvânt exprimând esenţa problemei

3
 Se constată că primul vers este titlul poeziei, al doilea este o descriere a situaţiei din textul iniţial,
al treilea vers prezintă acţiunile desfăşurate în text, al patrulea vers cuprinde sentimentele elevului în
legătură cu ceea ce a citit, iar ultimul vers sintetizează ceea ce este esenţial în fragmentul prezentat
7. GÂNDIŢI /
LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ/
COMUNICAŢI
 Metoda presupune colaborarea între doi elevi care analizează împreună un text, extrag o serie
de idei pe care le prezintă colegilor
 Etape:
1. Elevii formează perechi; într-un timp dat (3-4 min.) fiecare elev din fiecare pereche scrie despre
un anumit subiect, de fapt elevii răspund individual la anumite întrebări pregătite dinainte de
profesor (care permit mai multe răspunsuri posibile)
2. După ce au terminat de scris, cei doi parteneri citesc unul altuia răspunsurile şi convin asupra
unui răspuns comun care să încorporeze ideile amândorura
Profesorul pune două-trei perechi (în funcţie de timpul disponibil) să rezume - în cca. 30 sec.
fiecare - conţinutul discuţiilor purtate şi concluziile la care au ajuns partenerii de comun acord
8. GHIDURILE DE STUDIU
 Metoda este utilă în învăţarea semidirijată sau în cea independentă deoarece presupune
coordonarea învăţării cu ajutorul unor seturi de întrebări
 Metoda presupune două activităţi realizate de elevi: 1. a citi un text; 2. a răspunde la întrebările
puse de profesor
 Eficienţa metodei se observă dacă:
a. Ajută elevii să urmărească anumite modele de gândire, sesizând idei pe care poate nu le-ar fi
observat
b. Invită la efectuarea unor operaţii de analiză, comparare şi evaluare
c. Setul de întrebări constituie punctul de plecare pentru discuţii/dezbateri sau pentru realizarea unor
eseuri
9.GRUPAREA ÎN FUNCŢIE DE ATITUDINE
 Metoda presupune gruparea elevilor în funcţie de răspunsul dat la o problemă controversată
pusă în discuţie
 Etape:
1. Prezentarea unei probleme controversate şi exprimarea unor opţiuni privind soluţionarea
acesteia
2. Elevilor li se cere să scrie într-un timp determinat(3-4 min.)cât mai multe argumente
convingătoare în favoarea opţiunii lor (pro sau contra)
3. Se solicită gruparea elevilor în funcţie de poziţia adoptată: a. Grupul pro într-un colţ al sălii, b.
Grupul contra în alt colţ, c. Grupul indecişilor la mijloc
4. Purtătorul de cuvânt al fiecărui grup (pro şi contra) va prezenta argumentele susţinute de grupul
respectiv
5. Urmează o dezbatere
6. La final, li se poate cere elevilor să-şi exprime fiecare în scris poziţia proprie şi argumentele
care o susţin

4
 10. INVESTIGAŢIA COMUNĂ
► Metoda se bazează pe activitatea de grup coordonată de profesor prin întrebări
► Se începe cu activitatea profesorului care înmânează elevilor un text ce va fi analizat, individual
sau în grup (obs. textul ales trebuie să lase loc mai multor interpretări)
► După lecturarea textului, profesorul adresează grupurilor de lucru o serie de întrebări
► Răspunsul final al grupului se construieşte pornind de la întrebările date de profesor şi
analizarea acestora în echipă
► Pe baza răspunsurilor finale ale fiecărei grupe se organizează o dezbatere în care se vor prezenta
argumentele şi contraargumentele

11. LĂSAŢI-MĂ PE MINE SĂ AM ULTIMUL

CUVÂNT
 Asemănătoare cu jurnalul cu dublă intrare, e utilă deoarece facilitează participarea la lecţie şi a
elevilor tăcuţi, retraşi
 Profesorul împarte elevilor un text iar aceştia îşi aleg fragmentul care le-a plăcut
 Elevul notează fragmentul ales de el pe o coală de hârtie, iar pe verso notează un scurt
comentariu la acest fragment
 După activitatea independentă, profesorul le solicită unor elevi să prezinte, pe rând, fragmentele
alese
 Elevul numit citeşte fragmentul ales de el, iar profesorul şi colegii fac un scurt comentariu
 După aceste comentarii, elevul citeşte comentariul său, iar discuţia se opreşte aici, doarece el
are ultimul cuvânt
 În cazul unor texte de mari dimensiuni alegerea şi lectura fragmentului se vor realiza acasă, iar
comentarea fragmentelor se face în clasă
 Avantajul metodei: vor fi alese mai multe fragmente

12. LINIA VALORII

 Metoda lasă elevilor libertatea de a avea o opinie în legătură cu o problemă, de preferat morală
 Se poate utiliza la finalul unei lecţii
 Etape :
1. Profesorul aduce în discuţie o problemă morală, de obicei sub forma unei întrebări
2. Elevii îşi conturează răspunsul personal care poate fi notat pe o coală de hârtie
3. În jurul unei linii imaginare, elevii se grupează în funcţie de răspunsul dat la întrebare(pro şi
contra la capetele liniei, la mijloc cei cu poziţii neclare)
4. În funcţie de situaţie se vor organiza dezbateri:
 Dacă nu există elevi cu poziţii neclare, cele două grupuri(pro şi contra) vor încercă să convingă
cum că au ales soluţia corectă
 Dacă există elevi cu poziţii neclare aceştia trebuie convinşi de unul din grupurile care au poziţie
radicală, să accepte acea poziţie
 Dezbaterea va fi câştigată de grupul cu răspuns radical care atrage cei mai mulţi indecişi

5
 13. METODA RAFT
ROL-AUDITORIU-FORMĂ-TEMĂ
• Combină activitatea de scriere cu activitatea practică(interpretarea unui rol)
• Metoda are ca punct de plecare o întâmplare petrecută în realitate/povestită de profesor/dintr-un
text literar
• După prezentarea întâmplării elevii se identifică cu un anumit personaj şi îndeplinesc
următoarele etape:
• ROL - elevii interpretează personajul cu care s-au identificat
• AUDITORIU – elevii care s-au identificat cu acelaşi personaj îşi aleg un auditoriu, format din
elevii care şi-au ales alt personaj, de la care solicită ceva
• FORMĂ – mesajul adresat auditoriului trebuie să aibă o anumită formă: cerere, scrisoare, notă
etc.
• TEMĂ – mesajul adresat auditoriului trebuie să aibă o anumită temă şi un conţinut adecvat
temei alese

14. MOZAICUL
 se bazează pe împărţirea sarcinilor de învăţare elevilor, pentru ca în final, prin reunirea
sarcinilor de grup să rezulte conţinutul final al învăţării
 rolul profesorului e mult diminuat; el intervine la începutul activităţii când împarte sarcinile şi
la finalul activităţii când prezintă concluziile
 varianta standard care se realizează în patru paşi:
1. PASUL 1- constituirea grupurilor de lucru, din care fac parte 4 elevi, care fiecare au o altă
sarcină de lucru, pe o altă parte a materialului
2. PASUL 2 - împărţirea materialului şi a sarcinilor (de preferat ca sarcinile de lucru să fie
echilibrate)
3. PASUL 3 - constituirea grupurilor de experţi alcătuite din membrii grupurilor iniţiale care au
aceeaşi sarcină de lucru. experţii studiază materialul şi pregătesc o soluţie comună
4. PASUL 4 – revenirea elevilor în grupurile iniţiale astfel încât fiecare expert într-o sarcină de
lucru să le prezinte colegilor săi din grupul iniţial soluţia găsită. Prezentarea soluţiilor se va face
de fiecare expert în parte.

Scopul acţiunii este ca fiecare elev să îşi însuşească întregul material.

Metoda poate fi urmată de o evaluare în cadrul căreia elevii să demonstreze însuşirea
întregului material.

15. ORGANIZATORUL GRAFIC

 Permite schematizarea ideilor prezentate
 Presupune realizarea unei grile de sistematizare a noţiunilor
 Util pentru profesori (la stabilirea obiectivelor lecţiei, la conştientizarea materialului de predat
şi evaluat, la descoperirea punctelor tari /slabe ale elevilor) şi pentru elevi(la realizarea unor
corelaţii între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe)

6
  Cinci variante diferite:
1. O.G. de tip comparativ: cuprinde asemănările şi deosebirile dintre idei, concepte etc
2. O.G. de tip descriere: cuprinde notele esenţiale ale ideii, conceptului analizat
3. O.G. de tip secvenţial: cuprinde enumerarea cronologică sau secvenţială a notelor definitorii ale
ideii, conceptului analizat
4. O.G. de tip cauză-efect: cuprinde legăturile cauzale existente între obiecte, idei etc.
5. O.G. de tip problemă-soluţie: cuprinde rezolvarea unor situaţii problemă

16. SINELG
 Metoda se aplică în cazul unui text şi permite o codificare a acestuia astfel încât înţelegerea
textului să fie cât mai activă şi pragmatică
 În timpul lecturii elevii marchează în text sau notează pe hârtie:
1. Cunoştinţele confirmate de text (√)
2. Cunoştinţele infirmate sau contrazise de text (-)
3. Cunoştinţele noi (+)
4. Cunoştinţele incerte, confuze care merită să fie cercetate (?)
Elevii trebuie să se concentreze mai ales asupra informaţilor care li se par relevante.
La finalul lecturii, informaţiile se introduc într-un tabel:v. figura alăturată
Informaţiile obţinute individual se discută în perechi sau grupuri şi se comunică profesorului, care
le discută încă o dată cu toată clasa.
Cunoştiţele incerte pot rămâne ca temă pentru acasă.

√ - + ?
       

17. METODA FRISCO

Abordarea unei probleme din mai multe perspective

 Rolul conservatorului (acceptă vechiul, fără îmbunătăţiri);

 Rolul exuberantului (emite idei imposibil de aplicat);

 Rolul pesimistului (cenzurează cele propuse);

 Rolul optimistului (stimulează, oferă încurajare în cele mai neaşteptate soluţii)

7
 18. SCHIMBĂ PERECHEA
 Perechi aşezate în cercuri concentrice
 Cercul exterior mobil

Cc\
ndâ
nd

?
19. EXPLOZIA STELARĂ
C
STARBURSTING
ân
d
Asemănătoare brainstorming-ului constă în generarea întrebărilor care conduc la formularea de alte
întrebări (pe grupe). ?
C C
u C
m Când?
ân
Cum? d C
D
i
e De ce?? problem
?
Cine?
C n
c a

ân e
e
? Ce? Unde? dU
C ?n ?
e ân
d
de
? ??