Stabilirea metodelor de predare a lectiei in

concordanta cu obiectivele si continutul lectiei

Facand un inventar al acestor metodelor de predare a lectie, gasim o multitudine de

metode precum: Activitatea în grup, Analiza gramaticală, Anticiparea, Argumentarea pro şi
contra, Avocatul diavolului (Advocatus diaboli), Blitz-ul, Brainstorming, Care-i părerea ta?,
Concept Mapping, Concepţii centrate pe valoare, Congresul arheologilor, Consultarea, Cubul,
Cvintetul, Deciding match, Deviza învăţatului, Dezbaterea, Diagrama Venn, Dirijarea mingii,
Discuţia, Discuţia tip piramidă, Evaluarea „sculpturii”, Exerciţii de încălzire, Expertul
întreabă, Funcţionarul, Ghid de studiu / învăţare, Gruparea elevilor în funcţie de o poziţie /
atitudine faţă de o problemă, Grupul bagajelor, Grupul de lucru, Interviul între parteneri,
Interviul în trei trepte, Investigaţia comună şi reţeaua de discuţii, Încetarea învăţatului, Jocul
didactic, Jocul rolurilor, Jocurile gramaticale, Jurnalistul cameleon, Lasă-mă pe mine să am
ultimul cuvânt, Lectura anticipativă, Lectura şi rezumarea unui text în perechi, Linia valorilor,
Lucrarea personală, Metoda cadranelor, Metoda exerciţiului, Metoda Graffiti, Metoda
Horoscopului, Metoda piramidei, Metoda PQ4R, Metoda Sinelg, Metoda triunghiului, Metoda
turneului între echipe, Mind-mapping, Modelarea figurativă, Mozaic, Planificarea jocului,
Portofoliul, Predarea reciprocă, Prelegerea intensificată, Procesarea informaţiei, Proiectul,
Punctul cel mai noroios, Puzzle, Sandwich, Să inventăm o povestioară, Scaunul autorului,
Scrierea liberă, Sesiunea târzie, Simularea situaţiei de predare-învăţare, Stabilirea succesiunii
evenimentelor, Structurarea activă, Ştafeta partenerilor, Tehnica de sintetizare şi rezumare a
unui conţinut de idei, Tehnica metaplanului, Tehnica ştiu / vreau să ştiu / am învăţat, Tehnica:
gândiţi / lucraţi în perechi / comunicaţi, Termenii-cheie iniţiali, Turul galeriei, Ţinta, Unul stă /
ceilalţi circulă, Vasul norocos, Viziunea asupra lucrurilor, Votaţi un citat.

Din aceste multitudini de metode profesorul va trebui sa aleaga metoda care se preteaza
cel mai bine tipului de lectie ce urmeaza a fi predata .
Este bine să observăm că atunci când propunem clasei de elevi o metodă nouă, în afara
faptului că şi profesorul se află într-o fază de experimentare, şi elevul trece prin mai multe etape
succesive: faza spectaculoasă, când este uimit de noutate şi atras de noua modalitate, fără a
resimţi şi efectul cognitiv al metodei; faza de familiarizare cu metoda, când se trece la
înţelegerea şi vehicularea conţinutului; şi faza a treia, superioară, când metoda îşi pierde total
caracterul spectaculos, trecând spre internalizare şi devenind mod de a raţiona cu privire la
lucruri. Pentru a se ajunge la această fază superioară, profesorul trebuie să fie perseverent, să nu
abandoneze experimentul şi să îl adapteze în aşa fel, încât să treacă prin faza simplă a metodei,
imperfectă şi fără efect vizibil, spre faza profundă a metodei, prin care funcţia formativă de a
antrena voinţa elevului spre a depăşi greutăţile de înţelegere şi rezolvare a sarcinilor să se
transforme într-un adevărat antrenament al gândirii. Metoda poate fi adaptată şi din punctul de
vedere al timpului de lucru şi din cel al evaluării dificultăţii sarcinilor de lucru .
Valoarea unei lecţii, ca a oricărei activităţi, se apreciază în funcţie de randament. O lecţie
eficientă este o lecţie care dă randamentul maxim, care totuşi nu poate fi măsurat obiectiv, sub
toate aspectele, la sfârşitul unei lecţii. Unele rezultate ale activităţii didactice pot fi observate
numai după o lungă perioadă de timp, dar fără să se poată preciza care a fost lecţia sau lecţiile
care le-au produs.
- Lecţia are un randamentul maxim atunci când toţi elevii din casă au obţinut maximum de
rezultate bune cantitativ şi calitativ, în funcţie de posibilităţile lor, cu un effort cât mai mic, într-
un timp cât mai scurt.
- Orice lecţie trebuie să constituie un pas mai departe în dezvoltarea personalităţii elevului.
Pentru realizarea acestui obiectiv se cer respectate mai multe cerinţe, şi anume:
 claritatea scopului urmărit: scopul unei lecţii exprimă esenţa instructiv-educativă a
acesteia. Într-o lecţie se urmăresc de obicei mai multe scopuri, doar unul este dominant,
celelalte fiind subordonate lui. Spre a fixa în mod carect scopul unei lecţii profesorul
trbuie să ţină seama de trei elemente: conţinutul temei pe care o va preda; nivelul actual
de dezvoltare a elevilor;
sarcinele mai apropiate şi mai îndepărtate în direcţia cărora trebuie dezvoltată
personalitatea elevilor;
 alegerea judicioasă a conţinutului lecţiei: pentru a realiza o lecţie bună profesorul va
alege pentru fiecare parte a acesteia materialul cel mai potrivit care va asigura atingerea
scopului urmărit. La alegerea materialului unei lecţii se va tine seama şi de locul pe care
îl ocupă aceasta în sistemul de lecţii din care face parte. Orice lecţie trebuie privită ca o
verigă dintru-un lanţ: ea continuă şi îmbogăţeşte pregătirea anterioară a elevilor, dar
totodată pregăteşte pe elevi spre a înţelege mai bine materia ce va fi predată în lecţiile
următoare.
 alegerea metodelor şi procedeelor potrivite pentru realizarea sarcinelor urmărite în
fiecare parte a lecţiei: pe parcursul unei lecţii se folosesc de obicei mai mai multe
metode potrivit sarcinelor didactice urmărite. Pentru a realiza o lecţie bună, profesorul
alege din fiecare grupă de metode pe cea sau pe cale care sunt în concordanţă cu scopul
urmărit, cu vârsta şi pregătirea anterioară a elevilor.
 organizarea metodică a lecţiei: într-o lecţie bună nimic nu se face la întâmplare, ci după
un plan bine gândit. Diferitale activităţi care compun lecţia se desfăşoară într-o
succesiune logică, spre a asigura realizarea scopului ei. Fiecărei activităţi I se acordă o
durată care contribuie la obţinerea unui randament maxim. O lecţie bine organizată
antreneză la activitate toţi elevii. O lecţie este metodic organizată când toate activităţile
desfăşurate constituie un tot unitar, servesc atingerea scopului urmărit.

EXEMPLU DE LECTIE : Lectia utilizand metoda de predare „Scaunul autorului”
 
Esenţa metodei este: după ce elevii fac un exerciţiu de redactare liberă, sunt invitaţi să ia loc pe
un scaun care devine scaunul autorului. Ceilalţi cursanţi îi pot pune întrebări în privinţa scrierii.
Lecţie de limbă (gramatică)
Tipul lecţiei: Adjectivele pronominale
Clasa: a VIII-a. Manualul……………….
Obiectivele: prin această lecţie, se urmăreşte:
• consolidarea cunoştinţelor elevilor despre adjectivele pronominale;
• încadrarea competenţelor de redactare în timpul didactic alocat cu respectarea celorlalte cerinţe;
• întărirea capacităţii elevului de a-şi prezenta oral compunerea şi de a răspunde la întrebări;
• dezvoltarea capacităţilor elevilor de a recunoaşte tipurile de structuri care conţin cerinţe şi de a
formula întrebări în legătură cu acestea;
• dezvoltarea capacităţilor elevilor de a urmări conştient, corelat cu ajutorul unor instrumente
observative, prezenţa cerinţelor în compunerea gramaticală;
• capacitatea elevului de a sesiza corect şi de a utiliza şi apoi înregistra toate exemplele conform
cerinţelor stipulate într-un timp optim pentru a confirma că a înţeles şi stăpâneşte fenomenul
gramatical.
Descrierea structurală a secvenţei didactice de aplicare a metodei
Pasul 1
Profesorul explică elevilor ce vor face la lecţia curentă (sunt anunţate deci scopurile) şi descrie
succint metoda de abordare. Elevilor li se comunică ce vor trebui să facă şi de ce materiale au
nevoie.
Pasul 2
Profesorul cere elevilor să scrie o compunere gramaticală despre un personaj literar studiat care
să conţină adjective pronominale. Se face precizarea că această compunere trebuie să aibă 5
rânduri, ori 70 de cuvinte, ori… Timp de lucru: 20 de minute.
Pasul 3
Profesorul roagă un elev să numească un autor. Un coleg al său, care trebuie să ia loc pe scaunul
pregătit din faţa clasei, va citi compunerea.
Pasul 4
Profesorul împarte elevilor fişe de evaluare a compunerii în care sunt trecute tipurile de
adjective pronominale studiate (modelul de mai jos) şi explică elevilor cum trebuie să le
folosească, scriind sintagma ce conţine adjectivul pronominal în căsuţa corespunzătoare acestuia
din tabel, în dreptul autorului.
Autorul Adj. posesiv Adj. demonstrativ Adj. nehotărât Adj. negativ
         
         
         
         
 
Pasul 4
Autorul citeşte compunerea. Ceilalţi elevi sunt atenţi şi notează în tabel.
Autorul care a terminat de citit primeşte întrebări de la elevi, apoi numeşte un alt autor.
Sunt audiaţi 3-4 – cel mult 5 autori. Timp de lucru: 20 de minute.
Pasul 5
Elevii sunt invitaţi să stabilească cine a reuşit, potrivit tabelelor, să utilizeze corect mai multe
adjective pronominale, unde au fost comise greşeli mai frecvente, ce este important de observat
când trebuie să construim astfel de exemple. Profesorul le dă pentru acasă o altă compunere
gramaticală asemănătoare, de exemplu, să descrie un tablou de Tonitza, respectând aceleaşi
cerinţe. Timp de lucru: 10 minute.
Observaţii: alte metode complentare ce pot fi utilizate in paralel la lecţie pentru o aprofundare
mult mai buna – explicativă, interogativă, demonstraţia, analiza şi sinteza.