METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE PREDARE LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

METODA CADRANELOR
Invatarea reprezinta o forma fundamentala a activitatii umane. Stiintele sociale si psihologia se ocupa
tot mai mult de eficientizarea activitatii umane, fapt observabil prin orientarea actuala spre dezvoltarea
gandirii si spre a invata cum sa invatam eficient, inteligent si creativ, nu mecanic, ineficient si neproductiv.
Experienta altor tari demonstreaza ca situatiile de invatare structurate pe cooperare, interactiv sunt mai
eficiente decat cele traditionale. Ele au un aspect pozitiv in privinta mai multor dimensiuni ale
comportamentului:motivatii, strategii de rationament, perceptia celuilalt etc. Cooperarea dintre copii este cea
mai apta sa favorizeze schimbul de idei si discutia, adica toate conditiile care contribuie la educarea spiritului
critic, a obiectivismului si a reflexiunii discursive. (vezi Mekenzie Norman.)
Unul dintre pedagogii contemporani l-a comparat pe profesor cu un negustor care trebuie sa-si vanda
marfa, utlizand toate mijloacele posibile: Tineti minte ca intotdeauna clientul are dreptate in principiu, iar
cateodata are dreptate si in practica. Tanarul care refuza sa invete matematica poate sa aiba dreptate; este
posibil ca el sa nu fie nici lenes, nici nepriceput, si doar sa-l intereseze mai mult altceva- exista atat de multe
lucruri intersante in jurul lui. Este datoria dumneavoastra ca profesori, de vanzatori de cunostinte,sa-l
convingeti pe elev ca matematica este interesanta, ca problema pe care o discutati acum este intersanta, ca
problema pe care o discutati acum este intersanta, ca aceasta problema la care lucrati merita efortul.
1. Principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev.
Accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe persoana care invata si nu pe profesor;

Recunoasterea faptului ca procesul de predare in sesul traditional al cuvantului nu este decat unul
dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi sa invete;

Rolul profesorului este acela de a administra procesul de invatare al elevilor pe care ii are in grija;

Intelegerea procesului de invatare nu trebuie sa apartina doar profesorului ea trebuie impartasita si

elevilor;

Profesorii trebuie sa incurajeze si sa faciliteze implicarea activa a elevilor in planificarea si

administrarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat in
sala de clasa, cat si in afara ei;

Luati individual, elevii pot invata in mod eficient in moduri foarte diferite.
2. Metoda cadranelor.
Dintre strategiile de invatare prin cooperare pe care le-am folosit, la clasa, in cadrul orelor de limba si
literatura romana, la gimnaziu, ne oprim, in cadrul comunicarii de fata, asupra Metodei CADRANELOR. Asa
cum a definit-o literatura de specialitate, metoda este o modalitate de rezumare si sistematizare a unui continut
informational , solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea lui adecvata.
2.1 Puncte de vedere care recomanda metoda cadranelor.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:
faciliteaza o cat mai buna receptare a mesajului scris;

ofera oportunitati elevilor in sensul exprimarii unor puncte de vedere personale referitoare la
subiectul pus in discutie;

stimuleaza atentia si gandirea;

formeaza competente si deprinderi reale de lucru cu textul literar;

inlesneste elevului formarea unui mod propriu de abordare si intelegere a unei teme puse in discutie;

ofera elevului parcursuri accesibile de punere in valoare a propriilor cunostinte, credinte si

convingeri;

il determina pe elev sa fie constient de nivelul sau real de cunostinte.

2.2 Etapele de aplicare a metodei cadranelor.
Pentru derularea optima a metodei CADRANELOR se pot parcurge urmatoarele etape:

alegerea adecvata a temei / lectiei si a sarcinilor de lucru;

enuntarea regulilor pentru utilizarea metodei cadranelor, printr-o plansa afisata la loc vizibil in sala de
clasa, de obicei, la tabla:
a) scrieti tot ce va trece prin minte referitor la tema propusa in sectorul indicat al ecranului;
b) sintetizati continutul informational asimilat;
c) nu va opriti pana nu epuizati toate ideile care va vin in minte, insistati pana va apar idei noi si
completati;
d) gasiti un titlu sau o fraza cheie care sa sistematizeze toate informatiile adunate;

solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor
ideilor, asa cum vin in minte; acestea vor fi confirmate sau infirmate de raspunsurile celorlalti, se pot completa

sau transforma in grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice, nimeni nu are voie sa faca
observatii negative;

inregistrarea tuturor ideilor in scris (pe tabla, flipchart);

anuntarea unui interval de timp (de la 5 minute pana la 25 de minute) pentru asezarea ideilor;

reluarea ideilor emise in grupuri;

analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei
sau al unor grupuri mai mici;

selectarea celor mai bune idei originale sau apropiate de solutiile corecte pentru problema supusa
atentiei si aceasta intr-un climat relaxant , dominat de discutii libere, spontane;

afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale si incurajarea elevilor care au facut
posibile aceste idei.
2.3 Managementul de grup in tehnica cadranelor.
In cadrul activitatilor desfasurate in echipe, vor trebui parcurse cateva etape:
elevii vor fi grupati in patru echipe / grupuri in functie de posibilitatile pe care le ofera mobilierul
scolar din sala de clasa;
fiecare grup va primi o foaie / fisa de lucru pe care construieste propriu cadran completat, tinandu-se
cont si de ideile altor elevi din echipa de lucru;
profesorului ii revine rolul de a dirija completarea fisei comune, de a monitoriza permanent grupurile
de elevi pe care trebuie sa-i incurajeze in sensul participarii tuturor la completarea cadranului;
la finalul exercitiului prin aportul elevilor si prin completarile profesorului, se vor completa corect, pe
tabla, iar elevii in caiete, cele patru cadrane care vor sintetiza modul de asimilare a cunostintelor noi.
3. Predarea cunostintelor prin aplicarea metodei CADRANELOR.
Ne-am oprit in intentiade a impartasi din experienta privind aplicarea la ora a metodelor interactive la
doua lectii din programa clasei a VI-a, la predarea fabulei Bivolul si cotofanade G. Toparceanu si la
predarea schitei D-l Goe de I. L. Caragiale, lectia a doua de caracterizare a personajelor.
Cum am procedat?
Dupa ce in prealabil, prin conversatie, am verificat cunostintele predate in prima ora, referitoare la
autorul fabulei si a activitatii sale literare , la incadrarea textului Bivolul si cotofana in specia literara si in
genul literar, la explicatia titlului, la aspectul general de viata prezentat de Toparceanu, la partile din care este
compus textul literar si la povestirea fabulei pe momentele subiectului, am sugerat elevilor sa imparta o coala
ministeriala / fisa indoua axe perpendiculare in asa fel incat sa apara patru cadrane. Se solicita elevilor sa
reciteasca, in gand, textul inca o data, in mod serios, deoarece in momentul de dupa lectura, urmeaza sa
primeasca, in cadrul activitatii pe echipe, sarcini de lucru complexe care, prin efort propriu si colectiv, sa le
imbogateasca cunostintele si sa le stimuleze interesul pentru un proces de invatare activa.
Elevii vor fi impartiti, prin urmare, in patru grupe, corespunzator celor patru cadrane trasate pe fisa.
Grupa I noteaza in cadranul I trasaturile de caracter ale bivolului, iar in dreapta citate din opera din
care reies acestea;
Grupa a II-a noteaza in cadranul al II-lea idei referitoare la trasaturile de caracter ale catelului si ale
cotofanei;
Grupa a III-a noteaza in cadranul al III-lea idei legate de modurile de expunere folosite de autor si de
figurile de stil.
Grupa a IV-a noteaza in cadranul al IV-lea idei referitoare la invatatura care se desaprinde din fabula
si la sentimentele / atitudinea autorului fata de cele relatate.
Odata date sarcinile de lucru, elevii incep sa lucreze efectiv la rezolvarea lor timp de 15 minute.
Profesorul monitorizeaza, in acest timp, permanent, activitatea grupelor de elevi, pe care ii indruma pentru a
se asigura ca s-au transmis informatiile in mod corect.
Dupa expirarea timpului destinat rezolvarii sarcinilor de lucru, profesorul cere cate unui elev-expert
din fiecare grupa sa citeasca planul rezultat din activitatea pe grupe si sa dea cate un nume fiecaruia in parte.
Ideile transmise de elevii-experti, discutate cu elevii, completate si corectate de profesor, vor fi trecute pe
tabla in cadranele respective care vor sintetiza intr-o structura completa, rezultatele elevilor realizate prin
eforturi proprii.
(Vezi Anexa I)
In finalul lectiei, dupa ce profesorul face aprecieri asupra modului de participare a elevilor in cadrul
activitatii desfasurate in clasa, in etapa realizarii feed-bekului, indica elevilor, in scopul testarii capacitatii de a

se sesiza esentialul, sa alcatuiasca un cvintet, in care sa surprinda trasaturile personajelor din fabula si modul
lor de comportare. Redam, mai jos, cateva dintre cele mai reusite cvintete create de elevi:
1. Bivolul
mare, negru, fioros
jgnit de indrazneala catelului
agresiv, il arunca ca pe-o zdreanta
neindurator

2.Catelul
naiv, nevoias,inocent
lipsindu-i simtul realitatii
doreste sa profite de pe urma bivolului
credul

Incurajati de activitatea eficienta desfasurata cu elevii in studiul textului literar, prin metoda
CADRANELOR, am extins aceasta metoda activa si la sistemul de lectii de caracterizare a personajelor.
Exemplificam acest tip de lectie prin caracterizarea personajelor principale din schita D-l Goe de I. L.
Caragiale la clasa a VI-a.
Dupa ce s-a explicat elevilor despre tehnica de lucru cu aplicatia metodei cadranului si pasii care
trebuie parcursi intr-o asemenea lectie, s-a trecut la lectura obligatorie a textului, in clasa, pentru descoperirea
de idei si sensuri noi.
Li s-au impartit elevilor fisele de lucru in care au fost trasate patru cadrane:
II
I
III
IV

Elevii au fost impartiti, ca si la prima lectie, pe patru grupe corespunzatoare celor patru
cadrane. Astfel, in urma lecturii textului D-l Goe de I. L. Caragiale, elevii au avut ca sarcini de lucru
urmatoarele aspecte:
Grupa I Numiti trasaturile de caracter ale lui Goe prin prisma celor trei dame si redati in dreapta
citatele reprezentative;
Grupa a II-a - Relevati trasaturile reale de caracter ale lui Goe care reies din faptele si vorbele sale;
Grupa a III-a - Specificati, argumentand prin citate, caracterizarea directa realizata de autor prin
descriere;
Grupa a IV-a - Indicati modalitatile de caracterizare indirecta prin: descrierea faptelor, felul de a
vorbi cu cei din jur si din relatiile cu care personajul vine in contact.
Dupa ce expertii celor patru grupe, dupa terminarea timpului de 20 de minute de lucru, au expus ideile
pe care le-au notat in cele patru cadrane in conformitate cu cerintele solicitate de profesor, pe tabla, la sfarsitul
orei, schita cu raspunsurile corecte, s-a demonstrat ca elevii sunt interesati de aceasta modalitate activa de
lucru, care le suscita interesul si atentia si totodata spiritul de grup, de cooperare efectiva, nefiind vorba de o
confruntare de idei sau de o competitie in adevaratul sens al cuvantului. Iata cum arata fisa completata, la
sfarsitul activitatii cu elevii:

Cadranul 1
Sarcina grupei 1

Citatul din opera

Trasaturile - sensibil;
lui Goe
prin
- frumos;
prisma
celor trei
dame
-educat,
stiutor de
carte;
- chipes;

nu stii ce simtitor e?
zice mammare.
Vezi ce bine-i sade
lui- zice mammare - cu
costumul de marinel?
Apoi de! N-a invatat
toata lumea carte ca
dumneata!
-Parca-i sade mai bine
cu beretul!zice mammare
- E lucru mare cat e
de destept!
-Ti-ai gasit pe cine
sa-nseli! zice mammare .

- destept;
- istet .

Cadranul 2
Sarcina grupei 2
Trasaturile needucat,
reale ale
lipsit de
persona - maniere,
jului
incapatanat;

se stramba uratul,
se spanzura iar cu
amandoua mainile de
vergeaua de alarma
si scoate iar capul
- autoritar. ..cu un ton de comanrasfatat,
da, zice incruntat:
obisnuit sa i - Mammare! de ce nu
se indepli - mai vine?Eu vreau
neasca toate sa vie
dorintele;
- micul tiran -Da pe mamitica n-o
al familiei;
pupi?
Pe tine nu vreau!
- neastampa- se suie-n picioare
rat
pe geamantan, pune
mana pe manerul masinii si incepe sa traga
- certat cu
Ca sa nu mai ramaie
invatatura
repetent si anul acestta
- nu asculta Ce treaba ai tu, ude sfaturile ratule?
celor mai ma

Cadranul 3
Sarcina grupei 3
- e caracterizat
direct,
de catre
autor
prin descriere

Cadranul 4

Citatul din opera

Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta

D-l Goe este foarte im pacient si cu un ton de
comanda,zice incruntat
Tanarul Goe poarta un
frumos costum de mari
nar, palarie de paie cu
Modalitati inscriptia pe pamblica: Le
Formidable.
de caracterizare
directa

Citatul din opera

Sarcina grupei 4
Modalitati
de caracterizare
indirecta

Citatul din opera

e caracterizat indirect prin:

-fapte( scoate capul pe fereastra,
pierde biletul, se
blocheaza in cabina de toaleta,
trage semnalul
de alarma)
- felul de a vorbi - Vezi ca sunteti
proaste amandoua?
- Mammare! de
ce nu mai vine?
Eu vreau sa vie..
Ce treaba ai tu,
uratule?
- relatia cu cele- -Ce treaba ai

tu,
lalte personaje

uratule?
- Sa moara!
- Pe tine nu
vreau!

Lectia s-a incheiat, in mod firesc, in acelasi mod activ in care s-a desfasurat. In acest sens, li s-a indicat
elevilor ca intr-un interval de cinci minute sa alcatuiasca un cvintet care sa defineasca modul de comportare si
actiune a lui Goe.
Li se explica elevilor ca:
Primul vers consta intr-un singur cuvant care descrie subiectul (de obicei un substantive).
Al doilea vers e format din doua cuvinte care descriu subiectul (doua adjective).
Versul al treilea este format din trei cuvinte care exprima actiuni (verbe, eventual la gerunziu,
infinitive lungi).
Al patrulea vers e format din patru cuvinte care exprima sentimente fata de subiect.
Ultimul vers are un singur cuvant care exprima esenta subiectului.
Lucrand la orele de curs de mai multe ori metoda / tehnica cvintetelor, elevii au rezolvat cu placere,
intr-o atmosfera, de data aceasta, de competitie, sarcina de lucru ceruta. Iata unul dintre cvintetele realizate de
elevi in cadrul acestei ore, care exprima, in mod evident, modul de actiune si comportamentul faimosului
personaj Goe:
Goe
Rasfatat si lenes
Calatoreste la Bucuresti
Puisor rasfatat de dame.
Obraznicatura.
4. Rezumand cele discutate mai sus, vom scoate in evidenta avantajele, dar si dezavantajele metodelor
de invatare interactive folosite de noi in predare la obiectul limba si literatura romana.
Avantaje

Dezavantaje

realizeaza o buna receptare a mesajului

scris;

incurajeaza exprimarea unor puncte de

vedere proprii;

formeaza abilitati de sistematizare si

consolidare a cunostintelor noi prin raportarea
permanenta la textul literar;

incurajeaza participarea la lectie a intregii

clase de elevi, lucrul in echipa;

presupun un efort intelectual concentrat

prin schimbul reciproc de idei, favorizand dialogul,
discutia conditii care contribuie la educarea
spiritului critic si a obiectivitatii;

devin o provocare pentru elevi, trezindu-le

interesul si curiozitatea;

contribuie la cresterea gradului de

inventivitate in sensul gasirii unor conexiuni noi
intre idei;

determina cresterea respectului de sine, a

increderii in fortele proprii;

consolideaza relatiile dintre elevi cu

diferite niveluri de asimilare a cunostintelor;

genereaza sentimente de acceptare,

simpatie si instaureaza buna intelegere, armonia;

solicita spiritul activ si independent al

elevilor;

se impun frecvent punctele de vedere doar

ale unor participanti;

uneori se poate instaura pasivitatea, tendinta

de dominare si superficialitatea in asimilarea
cunostintelor;

apare pericolul diminuarii densitatii lectiei;

apare pericolul neparticiparii suficiente a

unui anumit numar de elevi la procesul de invatare
colectiv;

se observa scaderea ritmului de invatare a

elevilor dotati;

presupune un buget de timp mai mare decat

cel prevazut in curriculum;

dialogul consuma mult timp si uneori se

dovedeste ineficient;

genereaza profesorului greutati in sensul cal pune uneori in imposibilitatea de a evalua corect
elevul cu potential mai mic de asimilare a
cunostintelor in comparatie cu elevul dotat;

Analizand critic avantajele si dezavantajele invatarii prin cooperare, constatam eficienta acestor forme
de organizare in procesul instructiv-educativ si, implicit, in pregatirea sistematica a elevilor care vor avea
posibilitatea sa interactioneze activ in viata de zi cu zi, jucand diferite roluri, pastrandu-si, in acelasi timp, Eu-l
propriu.