Poezia Zdreanță – Particularitățile textului poetic

 Poezie scrisă de: Tudor Arghezi

 Specie literară: Poezie pentru copii – fabulă
 Anul apariției poeziei: 1948
 Volumul de poezii: Poemul este inclus în volumul de poezii intitulat “Prisaca”.
 Tema poeziei: Morala desprinsă în urma poznei lui Zdreanță.

Zdreanță
L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără pareche.
Dă târcoale la coteţ,
Ciufulit şi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceas şi două
O găină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţat şi ştie,
Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,
Se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
Şi-nghite oul cu totul.

– „Unde-i oul? a-ntrebat

Gospodina. – „L-a mâncat!”
„Stai niţel, că te dezvăţ
Fără mătură şi băţ.
Te învaţă mama minte.”
Şi i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanţă l-a şi lepădat
Şi-a-njurat cu un lătrat.

Când se uita la găină,

Cu culcuşul lui, vecină,
 Zice Zdreanţă-n gândul lui
„S-a făcut a dracului!”

Poezia Zdreanță – Rezumat literar

Este o scurtă povestire alegorică în versuri, in care autorul personifica un catel pentru a
satiriza deprinderea de a fura. Poezia are in structura o prima parte- povestirea propriu-zisă si o
a doua - morala. Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil

Titlul este unul sugestiv, în care se face cunoscut personajul principal al fabulei și

anume cățelușul Zdreanță. Epitetul „zdreanță” induce cititorul la un lucru uzat, peticit și vechi.
Dar, în poezie numele cățelului, personajul principal, fiind un cuvânt ce simbolizeaza trasaturile
fizice ale acestuia. Cățelul Zdreanță fiind un câine:
 Flocos;
 Ciufulit;
 Zdrențuros;
 Cu pete.


Portretul lui Zdreanță

Începutul poemului este dat de o interogație retorică ce are ca obiectiv principal captarea

atenției cititorului. Versurile care conduc la acest obiectiv sunt: „L-aţi văzut cumva pe
Zdreanţă,/Cel cu ochii de faianţă?”

Poetul reușește să contureze portretul cățelului, trezind amuzamentul celor mici prin înfățișarea
acestuia:
“E un câine zdrenţuros/De flocos, dar e frumos./Parcă-i strâns din petice,/Ca să-l tot
împiedice,/Ferfeniţele-i atârnă/Şi pe ochi, pe nara cârnă,/Şi se-ncurcă şi descurcă,/Parcă-i scos
din calţi pe furcă./Are însă o ureche/De pungaş fără pareche.”

Această descriere este una specifică universului lui Arghezi, în care ipostaza jucăușă pune
amprenta pe portretul cățelului personificat. Zdreanta este un vechi membru al familiei,
inteligent, care stie ordinea oranduririlor gospodaresti si cunoaste limitele care i s-au impus de-a
lungul timpului: “de cand e in gospodarie, multe a invatat si stie” . Catelul este insa unul siret,
“un pungas fara pereche”, care premediteaza “asteptand un ceas sau doua, o gaina sa se oua” cu
intenția clară de a sustrage oul.

Această descriere este una specifică universului lui Arghezi, în care ipostaza jucăușă pune

amprenta pe portretul cățelului personificat.

Isprava lui Zdreanță

În următoarele versuri se prezintă pozna cățelului Zdreanță. Fiind cuprins de dorința de a mânca

un ou, acesta urmărește găina cu intenția clară de a sustrage oul. Versurile care prezintă năzbâtia
lui Zdreanță sunt următoarele:
 „Dă târcoale la coteţ,/Ciufulit şi-aşa lăieţ,/Aşteptând un ceas şi două/O găină să se ouă,/Care
cântă cotcodace,/Proaspăt oul când şi-l face./De când e-n gospodărie/Multe a-nvăţat şi ştie,/Şi,
pe brânci, târâş, grăbiş,/Se strecoară pe furiş./Pune laba, ia cu botul/Şi-nghite oul cu totul.”
Poetul descrie fapta în cele mai mici detalii, reușind să trezească suspansul cititorilor mici. Dar,
isprava lui Zdreanță nu rămâne nepedepsită deoarece acesta este surprins de gospodină.

Morala poeziei

Pentru a-l dezvăța de acest obicei greșit, gospodina i-a dat o lecție lui Zdreanță. Această lecție
are ca obiectiv conștientizarea obiceiului greșit și nerepetarea faptei. Versurile ce desprind
această morală sunt următoarele:
„- „Unde-i oul? a-ntrebat/Gospodina. – „L-a mâncat!”/”Stai niţel, că te dezvăţ/Fără mătură şi
băţ./Te învaţă mama minte.”/Şi i-a dat un ou fierbinte./Dar decum l-a îmbucat,/Zdreanţă l-a şi
lepădat/Şi-a-njurat cu un lătrat.”
Finalul poeziei este reprezentat de un monolog din care se desprinde ideea că pedeapsa dată de
gospodină a dat roade, iar cățelușul Zdreanță și-a învățat lecția. Monologul lui Zdreanță este
redat de versurile următoare:
“Când se uita la găină,/Cu culcuşul lui, vecină,/Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut a
dracului!””.

Morala ce se desprinde din această frumoasă poezie este că: furtul este o un obicei greșit ce
este pedepsit. Copii pot înțelege ușor mesajul datorită modului în care poetul a reușit să
contureze povestea, avându-l în prim-plan pe prietenul cel mai bun al omului – câinele.

Poezia Zdreanță – Limbajul artistic al textului liric

Cu toate că această poezie este una scurtă, textul liric este încărcat de numeroase figuri de stil ce
contribuie la ilustrarea portretului lui Zdreanță. Figurile de stil regăsite în poezie sunt
următoarele:
 Epitete stilistice: “de faianță”, “flocos”, “zdrențuros”, “ciufulit”;
 Comparații: “Parcă-i strâns din petice”, “Are însă o ureche/De pungaş fără pareche.”;
 Aliterații: “pe brânci”, “grăbiș”;
 Personificare: “Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut a dracului!””.
O tehnică artistică ce se regăsește în poezia Zdreanță este interogația retorică și are rolul de a
capta atenția cititorilor.
Muzicalitatea versurilor este redată de ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe.

Concluzii

 Poezia Zdreanță reprezintă una dintre cele mai  îndrăgite poeme pentru copii, scrisă
de Tudor Arghezi.
 Întreaga poezie se concentrează pe înțelegerea unei morale de către copii, folosind ca mijloc de
comunicare poezia.
 Limbajul lui Arghezi în ceea ce privește lirica pentru copii este unul încărcat
de sensibilitate, iubire pentru viețuitoarele mici și cunoaștere, acestea fiind aspecte definitorii
ale copilăriei.
 Titlul este unul sugestiv, în care se face cunoscut personajul principal al fabulei și anume
cățelușul Zdreanță.
 Un element esențial al universului poetic al lui Arghezi este reprezentat de literatura pentru copii,
mai exact de poeziile ce aduc în prim-plan perspectiva ludică.
 Îmtr-o manieră inocentă și ludică este descrisă isprava lui Zdreanță, care în final nu trece
nepedepsită.
 În spatele acestei deosebite poezii se află o morală, ușor de desprins de către cei mici: furtul
mereu se va pedepsi.
 Prin intermediul figurilor de stil (epitete stilistice, comparații, personificări) s-a conturat o
frumoasă povestire pentru copii.
 Poezia Zdreanță este un poem emblematic pentru lirica românească pentru copii, cunoscut
pentru morala sa.