Teme de recuperare

1. Ierarhizaţi următoarele nevoi academice ale elevilor (Jones, Jones, 1998) în funcţie de

importanța lor pentru voi. Justificați alegerile realizate.

 să înţeleagă procesul de învăţare, profesorul il indruma pe elev si il antreneaza in

activitatea de invatare cum ar fi: tehnici super usoare pentru vocabular cat si pentru
memorarea acestuia.
 să aibă experienţa succesului, elevul demonstreaza atingerea performantei vizate de
profesor parcusi in toti ani de scoala .

2. Studiu de caz:

”Este ora 1400. Suntem într-o sală de la ultimul etaj al școlii. A început lecția de geografie.
Profesorul, bine documentat, vorbeşte elevilor despre … . Expunerea este alertă, discursul
este dens: sunt foarte multe informații noi, explicații ample, termeni „savanți”. Da, ştie. Oferă
chiar multe cifre, procente. După aproape o jumătate de oră elevii din ultimele rânduri încep
să scrie pe nişte foi pe care încearcă să le ascundă de privirile profesorului, unii citesc (să fie
oare reviste … de specialitate?); alții parcă picotesc (e chiar ora 14:30). În primele două
rânduri se zăresc şi figuri atente, unele chiar crispate (cu o mină de uşoară iritare: „ce
spune?”, „ce-i aia?”, „la urma urmei … la ce-mi trebuie?!”) Profesorul se aşează mai bine în
scaun, ridică uşor vocea explică mai rar (dar prea utilizează termenii „ăia greoi”),
accentuează unele exemple (parcă nu ne sunt chiar necunoscute), silabiseşte aproape unele
cuvinte. Şi totuşi, în clasa a IX a parcă nu se potriveşte „materia asta aridă, ruptă de tot ceea
ce ştim”. La ce ne trebuie, la urma urmei?! Apoi, profesorul se ridică încet, arogant şi scrie pe
tablă un cuvânt undeva în colțul din dreapta; îl scrie cu majuscule; câțiva elevi se străduiesc
să-l copieze … În sfârşit, s-a sfârşit … cu totul, pe ziua de azi …. ”

Identificați trei dintre greşelile profesorului, din punctul de vedere al respectării

principiilor didactice. Justificați într-un eseu de o pagină importanța respectării
principiilor didactice încălcate in această situație.

Greselile profesorului din punctul de vedere al respectarii principiilor didactice sunt :”

Apoi, profesorul se ridică încet, arogant şi scrie pe tablă un cuvânt undeva în colțul din dreapta;
îl scrie cu majuscule; câțiva elevi se străduiesc să-l copieze … În sfârşit, s-a sfârşit … cu totul, pe
ziua de azi ….”. Din aceasta didactica stabileste o relatie de interpendenta, adica in sensul in care
respectarea profesorului conditioneaza respectarea celorlati elevi. Aceasta trecere, este din plan
rational, in planul concret aplicativ nu se poate face fara a se tine cont de particularitatile
individuale si de varsta ale eleviilor. Profesorul nu explica cuvintele pompoase sau grele la
elevii sai, si de aceea elevii nu sunt atenti si fac alte obiective. Printre care profesorul vazand
reactia eleviilor sai, nu fiind atenti la ora lui, acesta dand un feed- back foarte prejos ,, arogant si
scrie pe tabla „. Valorificarea didactici ar trebuie sa fie necesara indiferenta de nivelul de
instruire la care ne raportam. Dupa constatare nivelului de performantei atins de elevi,
profesorul transmite acestora un raspuns in legatura cu nivelul stapanirii de comportament.
In activitatea respectiva este una instructiv-educativa au fost stabilite unele reguli prin
carora respectare se pot obtine rezultate pozitive. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter
logistic avand din puncte de vedere esenta procesului de invatamant de a face cunoastere si
respectare. In principiu avand un caracter didactic ce rezulta din fundamentele lor si din
legilatiile pe care le exprima, precum acestea le vizeaza esenta proceslui de invatamant.
Caracterul didactic al principiilor precizeaza ca unele din ele nu au fost pentru totdeauna, ci s-a
evaluat pas cu pas pentru dezvoltarea societatii, in raport cu educatie, bazat pe conceptia
respectiva despre oameni si de viata. De aceea “creativitatea şi iniţiativele nu înseamnă
abandonarea principiilor, ci, dimpotrivă asigurarea respectului lor superior. Aceste principii
actioneaza un context unde sunt mai ales elemente de pragmatica a instruiirii. De aceea sunt
foarte importante in formarea cadrei didactice. Dacă sunt respectate, principiile asigură
eficienţă în activitatea de formare şi modelare a personalităţii elevilor, în conformitate cu
idealul şi scopurile educaţiei. Respectarea impune obligativitatea cunoaşterii lor de către
fiecare profesor în parte, eliminându-se astfel improvizaţiile şi rezolvările spontane, neproductive
în activitatea didactică.

4. Creați o situație problematizatoare pentru o lecție de specialitate.

O situatie care ar problematiza o lectie consta in depunerea in fata elevului unor

dificultati create de in mod eliberat, prin efort propriu, elevul invata ceva nou. Avand in vedere
conversatia dintre profesor si elevi dispune logica disciplinei si asigura neintelegerea lectiei
propuse. Profesorii trebuie sa aiba o constantare ce le ofera elevilor sai sa exerseze ideile si sa isi
asigure un vocabular foarte bine predat. Un dezavataj pentru profesori sunt in cei care
aglomereaza foarte multe idei complicate, sa nu prezinte lectiile intr-o tehnica mai usoara de
predat si sa nu fie plictisit de materia pe care o preda Valorifica invatarea prin rezolvarea de
probleme. O situatie de problema desemneaza o situatie contradictorie, conflictuala care rezulta
trairea realitati incompatibile intre ele. Problema mai poate aparea la o intrebare la care
genereaza o stare psihica de curiozitate, nedumerire sau nelinistea in fata unui obstacol care
trebuie invins. Participarea activa a elevilor contribuie la dezvoltarea unor mai bune modalitati
de a realiza investigatii si de a cunoaste realitatea.

5. Ilustrați printr-o diagramă Venn asemănările și deosebirile dintre metoda conversației

de verificare și metoda conversației euristice.
,m
p
b
C
z
u
lg
-
c
f
tid
a
s
r
e
v
n
o
6. Studiu de caz 1
”Managerul unei mari companii internaţionale din domeniul industriei textile, fiind sosit
într-o ţară străină (despre care aflase că este francofonă) unde compania sa achiziţionase
de curând o nouă fabrică, a dorit să se întâlnească cu angajaţii acesteia. El a cerut ca
aceştia să fie scoşi în curtea întreprinderii şi le-a ţinut un discurs de o oră, într-o franceză
elegantă, insistând asupra viitorului promiţător pe care îl vor avea de acum înainte,
vorbind despre implementarea unor programe privind protecţia angajaţilor (incluzând,
spre exemplu, o asigurare medicală semnificativă), despre grija companiei pentru
programele de managementul carierei şi, în sfârşit, despre dorinţa lui proprie de a le fi de
folos. La final, a aşteptat întrebări, dar acestea nu au venit, ceea ce managerul a pus pe
seama timidităţii oamenilor, aceştia nefiind probabil obişnuiţi să vorbească în public (chiar
şi-a pus în minte să dezvolte un sistem de comunicare mai eficient la nivelul respectivei
fabrici, pe viitor). La final, s-a întreţinut cu managerul întreprinderii respective la un
pahar de şampanie, directorul fabricii chiar l-a felicitat pentru claritatea discursului şi a
mulţumit pentrupropunerile făcute. Peste alte câteva zile, încântat de rezultatele
demersului său, managerul s-a întors în ţara sa de origine; după alte două săptămâni, a
primit un telefon prin care a aflat că la fabrica în care ţinuse discursul său mobilizator,
angajaţii au intrat în grevă, câţiva dintre ei apelând chiar la măsuri radicale cum ar fi
greva foamei.”(Ion-Ovidiu Pânișoară,
Comunicarea eficientă, Editura Polirom, pag.72)
- Identificați g elile managerului în stabilirea relației de comunicare cu muncitorii?
- Cum ați alege să procedați pentru obținerea unui fedd-back, în cazul în care elevii
refuză să comunice/să ofere un răspuns?

Comunicarea deschisă este cheia succesului în orice domeniu, astfel încât consider că o
greșală făcută de manager este ,,monologul”. În discursul său, managerul trebuia să dialogheze
cu angajații, să ceară păreri pentru fiecare propunere nouă. Totodată, consider că ar trebui să se
pună accent mai mult problemele reale ale fabricii, inclusiv pe problemele și nevoile angajaților.
În cazul în care elevii refuză să ofere un feedback verbal, apelez la modalitatea de a primi un
feedback scris, prin bilețele, sugestii cu ce le-a plăcut și ce nu le-a plăcut.
În cazul în care nu obțin nici feedback scris, încerc să discut cu ei pe alte teme, pentru a
deschide o conversație, ulterior adresez întrebări până când ajung să primesc feedback-ul pe care
l-am cerut inițial.
 Studiu de caz 2
”Domnul Dumitrașcu a fost desemnat să modereze o întâlnire în care urma să se dezbată
câteva dintre problemele importante ale şcolii românesti. Participanţii erau profesori de
diferite specialităţi, interesaţi în a găsi cele mai bune modalităţi de lucru cu elevii
indisciplinaţi. Dl. Dumitraşcu a început şedinţa cerându-le profesorilor participanţi să-şi
spună părerea în legătură cu tema aflată în discuţie. El a considerat că dacă au venit la
această întrunire, toţi cei prezenţi cunosc problematica supusă dezbaterii şi implicaţiile pe
care aceasta le presupune. De altfel, profesorul Dumitraşcu este adeptul unei exprimări
libere aideilor, drept care a ales să intervină cât mai puţin (dacă se poate, deloc) în discuţie.
Iată că cei prezenţi ajung destul de repede la un anumit conflict. Astfel, unii dintre aceştia
reclamau faptul că anumite persoane vorbesc prea mult şi nu-i lasă pe ceilalţi să se
exprime. Persoanele spre care se îndrepta această remarcă s-au simţit foarte jignite şi au
replicat că “ Dacă este aşa, noi nu mai zicem nimic!”Pe de altă parte, anumite idei au fost
considerate, din start, ca fiind nepotrivite de către unii dintre membrii grupului şi, de
aceea, aceştia nici nu i-au lăsat pe iniţiatorii ideilor să le explice până la capăt afirmând că
aceştia “spun prostii” ori “habar nu au pe ce lume trăiesc !”. Îngrijorat de starea
conflictuală la care s-a ajuns, profesorul Dumitraşcu a intervenit atunci delimitând – în
propria opinie – cine avea dreptate şi cine nu în disputa respectivă. Această atitudine,
departe de a linişti lucrurile, a generat şi mai multă nervozitate în rândul participanţilor.
Şedinţa s-a încheiat fără niciun rezultat concret, în nemulţumirea generală, oamenii
respingând orice propunere de a se mai întâlni, pe viitor în aceeaşi formulă”.
- Fixați o listă de reguli pentru organizarea unei dezbateri eficiente, pornind de la
analiza incidentului critic anterior.
- Cum ar trebui să procedeze profesorul când răspunsul unui elev este incorect?
- Cum ar trebui să reacționăm când răspunsul unui elev este hazliu?
- Enumerați câteva tehnici prin care ați putea încuraja elevii să intervină într-o
dezbatere? Cum ar trebui să procedăm când un elev monopolizează discuția?
a. Reguli de organizare a unei dezbateri eficiente:
 Prezentarea temei alese;
 Prezentarea ordinii de zi;
 Fiecare participant are dreptul la opinie, fie că este pozifivă, fie negativă;
 Respectarea persoanei care vorvește;
 Folosirea unui limbaj adecvat și a tonalității adecvate;
 Indiferent de opinia personajului „x”, nu aduc reproșuri sau cuvinte jignitoare
pentru stânjenirea acestuia.

b. Cum ar trebui să procedeze profesorul când răspunsul unui elev este incorect?
Când un elev oferă un răspuns unei întrebări, chiar dacă este greșit, profesorul trebuie
să aprecieze răspunsul acestuia.
Profesorul are datoria de a-i spune elevului că este un răspuns bun, doar că ar trebui
să mai aducă unele îmbunătățiri precum ...
Totodată, acesta trebuie să-i adreseze întrebări până când elevul ajunge la rezultatul
potrivit întrebării adresate.

c. Cum ar trebui să reacționăm când răspunsul unui elev este hazliu?

Atunci când un răspuns este hazliu, profesorul nu trebuie să încurajeze răspunsul
acestuia. Trebuie să îi aducă la cunoștință elevului, faptul că în cadrul orelor trebuie
să păstrăm seriozitatea (depinde de nivelul glumei făcute de elev). Totuși, sunt
acceptate glume în timpul orelor, dar în limita bunului simț.

d. Enumerați câteva tehnici prin care ați putea încuraja elevii să intervină într-o
dezbatere? Cum ar trebui să procedăm când un elev monopolizează discuția?
 Nu există păreri bune sau rele;
 Orice părere contează;
 Părerea ta poate fi o soluție!;
 Participarea prin jocuri diverse, care să stârnească curiozitatea;
 Bilete anonime, problematizare;
 Fiecare dintre elevi are dreptul la replică.
7. Identificați valențele utilizării exercițiului didactic în școală, pornind de la următorul
citat:
”Dacă nu cânt o singură zi, consecințele le simt numai eu, dacă nu exersez două zile, acest
lucru este remarcat de colegii mei, iar dacă nu exersez trei zile, de aceasta își da seama și
publicul din sală.”(George Enescu).
In principal, prin aceasta metoda se urmareste invatarea unor deprinderi, dar mai pot fi
atinse si alte obiective, cum ar fi consolidarea bcunostintelor sau stimularea unor capacitati sau
aptitudini. Valentele exercitiului didactic din citatul dat sunt: se stimuleaza implicarea activa a
elevului in propriul proces de formare, acesta fiind constient de responsabilitatea mare pe care o
are. Cu cat exercitiul este mai intens, cu atat vocea personajului devine mai perfecta.