EXAMEN SCRIS - MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Pe baza celor 6 suporturi de curs rezolvați subiectele examenului la disciplina

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
1. Dati exemplu de o recompensa perceputa de elevi ca pedeapsa si o pedeapsa
perceputa de elevi ca recompense.
2. Identificati si caracterizati pe scurt cel puțin 3 asemănări și trei deosebiri între cele 3
stiluri de comunicare.
3. Realizati profilul profesorului postmodern (minim 10 calități și competente) si
argumentati-va opinia personala in cee ace priveste cheia succesului acestuia (alegând
1-2 caracteristici)

1. Recompensele oferite la scoala elevului, de catre profesor, au rolul de a ajuta

elevul respectiv sa inteleaga faptul ca raspuns bine sau ca dus la bun sfarsit o sarcina de
lucru.
Orice recompensa pe care un elev o primeste, il motiveaza pentru a fi mai bun si
pentru a dori sa invete mai mult. Un exemplu de recompense pentru acest caz poate fi o
nota buna in catalog, poate fi un punct adaugat la urmatoarea nota.
De asemenea, “pedepsele” sunt inca applicate in ziua de astazi in scoala, sub forma
de note mici in catalog, sau sub forma unor sarcini suplimentre de lucru.
Pedepsele si recompensele sunt deseori intelese correct de catre elevi, iar fie ca
doresc sau nu, cei mai multi dintre ei finalizeaza sarcinile de lucru. Dar sunt si situatii
cand aceste pedepse si recompense,date de catre profesor, sunt intelese gresit de catre
elevi.
Acordarea de recompense la intervale neregulate de timp în activitatea de învăţare
este mai eficientă decât recompensarea la intervale regulate de timp, continuă sau în
exces.
Motivaţia intrinsecă este mai eficientă şi are efecte de mai lungă durată în raport cu
cea extrinsecă. Învăţarea pentru o anumită dată condiţionează uitarea după data respectivă
(efectul Ebert-Meuman). Cu cât un material prezintă interes şi are o semnificaţie mai
mare cu atât şi învăţarea şi memorarea lui sunt mai rapide şi mai eficiente. Învăţarea în
condiţii uşoare de stres şi anxietate este superioară învăţării în condiţii de relaxare totală,
deoarece suntem motivate sa invatam, si sa nu ne ocupam acele momente cu altceva. Dar
in acelasi timp, invatarea relaxata este benefica, asta insemnand c totul poneste de la noi
si de la cum ne organizam timpul.
Uneori, chiar părinţii solicită „un transfer de autoritate", mai ales în cazul
adolescenţilor, cînd sînt dezinteresaţi sau se cred depăşiţi de problemele acestora.

Dacă ne referim la managementul clasei, acesta a fost descrisă ca un ansamblu

de strategii şi tehnici de gestionare a relaţiei profesor-elev în condiţii date. Poate fi definit si
ca setul de activităţi prin intermediul cărora profesorul promovează comportamentul
adecvat al elevului şi elimină comportamentul inadecvat, dezvoltă relaţii interpersonale bune şi un
climat socio-emoţional pozitiv în clasă, stabileşte şi menţine o organizare eficientă şi productivă a
clasei.
 In continuare, vom anliza o situatie cand o recompensa este perceputa de catre
elev ca pedeapsa, si invers.
a). O pedeapsa pentru un elev, perceputa ca recompense, poate fi o medie incheiata mai
mica decat ar merita, dar totusi una de trecere. De exemplu, elevul respective ar putea avea media
6, dar in ultima ora de ascultat nu a mai invatat, si primeste media 5. Aceasta este o pedeapsa
pentru el, dar el o pate percepe ca recompense, pentru ca nu a ramas corigent.

b). O recompensa perceputa ca pedeapsa poate sa fie atunci cand cineva nu a invatat lectia,
si primeste o tema suplimetara pentru a se documenta si a face un referat.

Aceasta pare ca este pedeapsa deoarece este data in acel moment si din acel motiv, dar in esenta,
este o recompense iar elevul sigur va retine ceva pentru mult timp.

2. Cele trei stiluri de comunicare sunt: stilul democratic, situat între conducător şi condus, stilul
autoritar şi stilul laisser-faire, care neglijează iniţiativele, ordinea, sprijinul şi se lasă în seama
celui care acţionează.
Stilul democratic :
implică elevii în procesul învățării, le promovează inițiativa, le încurajează creativitatea,
pune elevii în situația de a experimenta, încurajează feed-back-ul și întărirea pozitivă, oferă
elevilor posibilitatea sa decida cum se organizeaza o lectie, cooperează cu elevii în organizarea
situațiilor de învățare;

Stilul autoritar este acela cand un profesor coordoneaza tot:

structurează cu atenție ora si timpul de lucru, nu încurajează inițiativele;
sancționează elevii necorespunzator(la note, pentru ca au gresit de exemplu in pauza cu ceva),
menține o anumită distanță față de grupul de elevi, nu încurajează feed-back-ul;
decide și impune fiecare sarcină de realizat.

Stilul permisiv sau laissez-faire este folosit de un profesor care:

are o atitudine pasivă, indiferentă în procesul învățării, evaluează superficial elevii, nu este un
bun pedagog, nu il intereseaza performanța în scoala, poate induce apariția situațiilor de
indisciplină în clasa de elevi, acceptă deciziile elevilor, fara sa il intereseze prea mult.

3.Invatamantul post modern este acela care pune accent pe retinerea inforamtiilor mai degraba
decat pe memorarea acestora exact ca in manual sau caiet, este acela care se poate realiza si de
la distanta(online) si acela care ajutaa elevul sa inteleaga ca in multe situatii, el poate invata si
singur, profesorul fiind un mentor pentru el. Acest lucru se poate realiza deoarece acum elevul
are access la informatie peste tot( internet, biblioteci, biblioteci online).

Profesorul post modern este cel care se poate adapta cerintelor moderne.
Cateva caracteristici ale profesorului post modern sunt:

- profesorul ofera elevului oportunităţi de construire a cunoaşterii prin experienţă proprie. El

încurajează şi acceptă autonomia şi iniţiativa elevilor, foloseşte o mare varietate de
materiale, inclusiv date brute, surse primare, materiale interactive şi îi încurajează pe elevi
să le utilizeze, se interesează de cunoaşterea de către elevi a conceptelor, înainte de a le
împărtăşi cunoaşterea proprie, îi încurajează pe elevi să angajeze dialogul cu educatorul
sau cu ceilalţi colegi.
- elevii îşi construiesc singuri cunoaşterea, înţelegerea. Fiecare elev îşi testează şi
ameliorează înţelegerea pe parcursul interacţiunii dintre subiecţi
- procesul învăţării presupune un demers individual şi activ. Construirea cunoaşterii apare ca
rezultat al activităţii depuse pentru rezolvarea sarcinilor de catre insusi elevul.
- strategiile educaţionale cele mai eficiente includ învăţarea prin descoperire, operarea cu
obiecte, sarcini care solicită operarea cu conceptele existente, precum şi tehnicile de
dialogare socratică.
- Clasele reprezintă laboratoare sau studiouri unde se generează cunoaşterea, unde elevii şi
profesorii reinventează împreună domeniul de studiu în care s-au angajat.
-evitare abuzului de putere si autoritate este o alta caracteristica a profesorului modern;

- tehnologia sofisticata utilizata de profesorul modern ajuta elevii sa invete mai bine, fata de
metodele educaţionale clasice.

- furnizarea acelor oportunităţi care să favorizeze implicarea interpersonală şi interacţiunea

informală cu profesorul în afara sălii de clasă;

- creşterea gradului de flexibilitate în ceea ce priveşte structura anului şcolar, a orarului săptămânal,
a orarului unei zile, pentru a răspunde într-o măsură şi mai mare nevoilor, posibilităţilor şi
oportunităţilor elevilor de astăzi.

- profesorul trebuie să convingă elevii că materialele de studiu importante şi interesante, că se referă

la situaţii în care sunt implicaţi frecvent; tipul de comunicare încurajat de mediul educaţional al sălii
de clasă ar trebui să fie mai mult decât vechea rutină „profesorul vorbeşte, elevii ascultă.
Comunicarea eficientă este un schimb deschis de idei şi sentimente, cu două sensuri: „profesorul
vorbeşte, dar şi ascultă".

-profesorul incurajeaza lucrul in grup sau in echipa si are capacitatea sa inteleaga faptul ca o astfel
de invatare este benefica elevului.

-profesorul ofera feedback elevilor, si invers.

Cheia succesului unui profesor de a fi placut de catre elevi( si de a fi modern) este atunci cand
reuseste sa ii intelega pe elevii lui, cand isi aminteste ce ii placea si ce nu ii placeaa in scoala, cand
era elev.

De exemplu, pentru ca o lectie s fie bine intelesa, profesorul poate doar sa explice sis a predea lectia.

Dar o astfel de ora nu este una placuta pentru elev. Asadar, pentru a avea success, profesorul poate
veni cu materiale diverse pentru a fce lectia mai placuta sim ai bine inteles.( un cd cu diverse
filmulete, sau puse de pe internet, exercitii ce pot fi scultate, creare de diverse jocuri educative, etc).

Un alt factor care face ca un profesor sa fie de success, este acela cand profesorul incurajeaza elevii
sa lucreze in echipa, cand ii motiveaza s interactioneze intre ei , s is spuna parerile, si ii plsa sa isi
spuna punctul de vedere . Atunci cand si profesorul asculta elevii, nu doar cand el le vorbeste, sim ai
ales, cand le ofera feedback si cand il accepta si din partea elevilor.