PROIECT DIDACTIC

Data desfăşurării:
Obiectul: Istorie
Profesor: Mănăilă Marian
Unitatea de învăţămînt: Școala Gimnazială ,,Roman Ialomițeanul” Axintele
Clasa: a VIII-a
Lecţia: Secolul fanariot
Tipul lecţiei: mixtã
Locul de desfășurare: sala de clasă
Scopul: De a transmite cunoştinţe elevilor despre domniile fanariote şi influenţele acestora,
de a dezvolta gândirea istorică a elevilor, de a le conştientiza valorile şi impactul dominaţiei
fanariote în Principatele Române.

Competenţe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi limbajului de specialitate
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

Competențe operaţionale:
 Cognitive
C1: operarea corectă cu termenii: fanariot, clacă, dregător, mucarer;
C2: caracterizarea regimului turco-fanariot
C3: enumerarea principalilor domnitori ai acestei perioade
Atitudinale:
C4: Formularea unei opinii cu privire la impactului secolului fanariot asupra Principatelor
Române
Strategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativã
Metode: activitate frontală, individuală; Conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire,
demonstraţia, buzz – groups;
Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fişã de personaj, fişa de
lucru
Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã
Resurse:
- Umane- clasa a VI-a
- De timp- 50’
- Materiale: oficiale- : Programa şcolarã
: Macroproiectarea didacticã
 Bibliografie: Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Ed.
Humanitas;
 I. C. Filitti- Rolul diplomatic al fanarioţilor (1700-1821), Ed. Do-minoR, Iaşi, 2002;
 N. Iorga- Locul românilor în istoria universală, Ed. Didactică şi Şitiinţifică,
Bucureşti, 1985;
 V. Panaite- Pace, război şi comerţ în Islam. Ţările Române şi dreptul otoman al
popoarelor (sec. XV-XVII), Ed. All, Bucureşti, 1997;
 Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2007.

Mijloace de învăţământ: tabla şi creta, harta, manualul, fişe de lucru, materiale documentare;
 Demersul didactic

Competențe Momentele lecției Activitatea profesorului Mijloace de Activitatea elevilor

învățământ
a)Moment Notează absențele și pregătește mijloacele de Elevul de serviciu motivează
organizatoric ( 1’) învățământ, organizează maretialele și clasa, absențele unor elevi. Pregătesc
creează un climat cooperant. materialele solicitate și se
așează la locurile indicate.
3.5 b) Revitalizarea - Ce aați avut de pregătit pentru astăzi? Harta
3.6 cunoștințelor necesare - Ce formă de conducere avea Franța în această Principatelor
dobândirii lecției noi. perioadă? Române
( 5’) -La ce vârstă a devenit Ludovic al XIV-lea
rege?
-Cine conducea țara în numele regelui? elaboreazã rãspunsuri
-Ce au fost Frondele?
-Cum comentați afirmația: ,, Statul sunt eu!
-Ce este mercantilismul?
- Ce reprezintă Edictul de la Nantes?
- Din ce motive domnia lui Ludovic al XIV-lea
 a nemulțumit poporul francez?
- Câți ani a domnit Ludovic al XIV-lea?

c) Anunțarea titlului -noteazã pe tablã titlul lecţiei Domniile Tabla și creta -noteazã în caiete titlul lecţiei
lecției noi, a planului de Fanariote şi explică modul în care se va
predare-învățare a desfăşura activitatea
acesteia, precizarea a -organizeazã învãţarea
ceea ce trebuie să știe să
facă elevul după predarea
– învățarea lecției ( 2’)
C1 d) Dobândirea noilor Evidenţiez cauzele care au stat la baza Tabla, creta, - Sunt atenţi la
C2 cunoștințe ( 30’) instituirii regimului fanariot: imagini, fișe de explicaţiile profesorului;
C3 - consolidarea controlului Porţii ca lucru Notează în caiete
C4 urmare a instituirii dominaţiei
C5 habsburgice în Transilvaniei şi a Citesc fişa de lucru nr.1 şi
interesului manifestat de Rusia pentru evidenţiază trăsăturile
Principate; regimului fanariot:
- acest regim debutează în 1711 în -succesiunea la domnie a
Moldova şi 1716 în Ţara Românească numeroşi domni;
şi se finalizează în 1821 prin izbucnirea -agravarea situaţieie interne a
mişcării revoluţionare a lui Tudor Principatelor prin sumedenia
 Vladimirescu de obligaţii către Poarta
Otomană: mucarerul mic şi
Cer elevilor să citească fişa de lucru nr.1 şi să mare, tributul sau haraciul,
enumere principalele caracteristici ale peşcheşul, obligaţiile în
regimului fanariot: produse;
Evidenţiez principalele domnii ale acestei -monopolul economic;
perioade: - interzicerea de către Poarta
- în ambele Principate regimul a debutat Otomană a relaţiilor externe.
prin domnia lui Nicolae Mavrocordat;
- în această perioada au fost circa 40 de
domnii în Ţara Românească şi 36 în
Moldova;
împart fişa de lucru nr. 2 şi cer elevilor să Sunt atenţi la explicaţiile
enumere principalele domnii: profesorului;
- dintre cei mai importanţi domnitori îi
amintim pe Constantin Mavrocordat,
Alexandru Ipsilanti, Constantin
Racoviţă care întreprin o serie de Citesc fişa de lucru şi
reforme care vor duce la modernizarea evidenţiază principalele
societăţii româneşti; domnii;
Cer elevilor să citească studiul şi să enumere
principalele trăsături ale domniei lui
 Constantin Mavrocordat:

C1 e) Fixarea cunoștințelor Evidenţiaţi într-un scurt eseu impactul Fișe de lucru Realizează eseul.
C2 ( 10’) regimului fanariot asupra Principatelor
C3 Române: Sunt citite câteva astfel de
C4 eseuri
C5
C1 f) Tema pentru acasă Recomandã: aprofundarea cunoştinţelor Caietul de notițe, - notează pe caiete tema
C2 asimilate prin citirea lecţiei acasã fișe de lucru,
C3 manualul
C4
C5
g)Evaluarea Analizeazã critic, laudã, ierarhizeazã, -se raporteazã la aprecieri
decide/noteazã
 Schița lecției
Regimul fanariot în Țările Române
Definiția regimului fanariot: perioadaă cuprinsă între anii 1711 și 1821 în care Țara Românească și Moldova au fost conduse de
domnitori trimiși de Imperiul Otoman.
Fanariot= funcționari greci din cartierul fanar, din Constantinopol, care plăteau sultanului o taxă numită mucarer și deveneau pentru o
scurtă perioadă domnitori în una dintre cele două țări.
Mucarer= taxă plătită de fanarioți pentru a primi funcția de domnitor.
Cauzele instaurării regimului:
- desele răzvrătiri române față de Imperiul Otoman
- lipsa de loialitate a domnitorilor români
Aspecte negative ale regimului:
-au crescut obligațiile față de Poartă
- a fost înrăutățită situația majorității populației
-știrbirea autonomiei Țărilor Române
-teritoriul românesc devine teatru de război în conflictele dintre Imperiul Otoman și Imperiul Rus
-Țara Românească și Moldova suferă pierderi teritoriale: Oltenia este ocupată de austrieci, Bucovina este smulsă Moldovei și este încorporată în
Imperiul Habsburgic, Basarabia este ocupată de ruși
Aspecte pozitive:
-unii domnitori fanarioți au aplicat reforme care au avut drept scop obținerea de bogății cât mai mari de către turci
- Constantin Mavrocordat a aplicat următoarele reforme: reforma administrativă, reforma fiscală și reforma social
-reforma administrativă: a fost introdusă salarizarea pentru dregători
-reforma fiscală: toate dările au fost unite într-un singur impozit ce urma să fie platit de 4 ori pe an
-reforma socială: țăranii dependenți au fost eliberați în schimbul clăcii

FIŞA DE LUCRU NR. 1

„Fanarioţii erau nişte simpli guvernatori cu o îndoită misiune: de a menţine Ţările Române sub dominaţia otomană şi de a le integra
cât mai curând în sistemul economic turcesc, pentru aprovizionarea Porţii.
Poarta Otomană instituie în Principate sistemul dominaţiei otomane bazat pe o serie de obligaţii economice şi politice:
1. s-a stabilit ca haraciul să fie de 30000 – 40000 de galbeni, în funcţie de perioadă, mai mare pentru Ţara Românească;
2. Peşcheşurile să reprezinte circa 25-30 % din cuantumul tributului;
3. mai mari erau obligaţiile pentru obţinerea domniei, mucarerul, daruri pentru confirmarea anuală sau la trei ani;
4. războaiele Porţii fiind tot mai numeroase, tot mai mari sunt şi cantităţile de produse la care sunt silite Ţările Române, instituindu-se, în
acest mod, monopolulu economic asupra Principatelor;
5. implicarea turcilor în numirea domnilor şi shimbarea acestora foarte des pentru a nu-şi întări poziţia], ajungându-se la circa 40 de domnii
în Ţara Românească şi 36 în Moldova;
6. Principatele nu aveau voie să încheie nici un tratat de alianţă cu oricare putere străină, lucru care va determina ca în perioada 1711-1821
să se poarte 6 războaie ruso-austro-turce pe teritoriul românesc, războaie care vor provoca pagube materiale dar şi teritoriale (Oltenia şi
Bucovina anexate de Austria şi Basarabia – de Rusia);
7. au fost iniţiate în Principate şi o serie de reforme.”
( I. C. Filliti, Rolul diplomatic al fanarioţilor)