Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţământ: Liceul tehnologic „Vasile Cocea”, Moldovita
Profesor: Istrati Oana Alexandra
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Istorie
Unitatea de învăţare: Societatea romaneasca intre traditie si modernitate (secolul al VIII
– lea – prima jumatate a secolului al XIX – lea)
Lecţia: Regimul fanariot in Moldova si Tara Romanesca
Tipul lecţiei: mixtă
Locul de desfăşurare: cabinetul de istorie
Timp: 50 minute
Scopul lecţiei: de a transmite şi aprofunda cunoştinţe privind domniile fanariote şi influenţele
acestora, de a dezvolta gândirea istorică a elevilor, de a le conştientiza valorile şi impactul
dominaţiei fanariote în Principatele Române
Competenţe specifice:
1.1 Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizatiilor preistorice antice si
medievale, din spatiul romanesc, in diferite situatii de comunicare scrisa sau orala
4.1. Includerea informatiilor obtinute in medii non – formale in prezentarea faptelor istorice
Competenţe derivate/ concepte operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
a) Cognitive:
opereze corect cu termenii: fanariotism, peşcheş, mucarer;
caracterizeze regimul turco-fanariot;
enumere principalii domnitori ai acestei perioade;
evidenţieze principalele obligaţii ale domnitorilor faţă de Poarta Otomană;
sintetizeze impactul secolului fanariot asupra Principatelor Române;
b). Metodologice:
dezvolte capacitatea de a coopera şi de a comunica;
organizeze grafic informaţiile descoperite.
manifeste interes pentru cunoaşterea adevărului istoric;
c) .Atitudinale:
Să lucreze ordonat;
Să rezolve sarcinile de lucru în timpul acordat;
Să aprecieze valorile culturale medievale ;
Definitie: la inceputul secolului al XVIII – lea, domnia a fost incredintata unor oameni de
inceredere care proveneau din familiile grecesti din cartierul “Fanar” al Constantinopolului.
Cauza instaurarii: a fost consecinta miscarii de emancipare de sub dominatia otomana din
timpul domnilor Constantin Brancoveanu si Dimitrie Cantemir
Scopul instaurarii: consolidarea controlului Portii in conditiile instaurarii stapanirii
habsburgice in Transilvania si a aparitiei Rusiei ca mare putere in Europa de sud – est.
Durata:
- incepe in 1711 in Moldova
- 1716 in Tara Romaneasca
- a dura pana in 1822
Caracteristici:
Negative:
- cresterea obligatiilor fata de Poarta
- degradarea institutiei domniei: obtinuta prin sume mari de bani, schimbari dese de
domni, grecizarea domniei
- fiscalitatea excesiva (cresterea darilor impuse populatiei)
- desfiintarea armatei
Pozitive:
- nu a schimbat statutul tarilor romanesti fata de Poarta, ele schimbandu – si autonomia
- uniformizarea institutionala (prin mutarea domnilor dintr – o tara in alta tara)
- reformele din domeniile: fiscal, social, cultural, administrativ
- modernizarea legislatiei: Codul Callimachi(Moldova); Legiuirea Caragea(Tara
Romaneasca)
Reformismul boieresc:
- a constat in redactarea unor memorii pe care le – au adresat puterilor europene
cerandu – se:
revenirea la domniile pamantene
recunoasterea privilegiilor marii baierimi
limitarea dominatiei otomane
libertatea comertului
Demersul didactic
Explicaţia
Explic importanţa studierii acestei teme.
Captez atenţia elevilor
Realizarea Evidenţiez cauzele care au stat la baza instituirii
sensului regimului fanariot:
25 min - consolidarea controlului Porţii ca urmare a Conversaţia
instituirii dominaţiei habsburgice în Transilvaniei euristică
şi a interesului manifestat de Rusia pentru
Principate;
- acest regim debutează în 1711 în Moldova şi 1716 Identificarea
în Ţara Românească şi se finalizează în 1821 prin de termeni
izbucnirea mişcării revoluţionare a lui Tudor noi
Vladimirescu
Cer elevilor să citească fişa de lucru nr.1 şi să
enumere principalele caracteristici ale regimului
fanariot. Fişe de lucru
Elevii: citesc fişa de lucru nr.1 şi evidenţiază
trăsăturile regimului fanariot:
-succesiunea la domnie a numeroşi domni;
-agravarea situaţieie interne a Principatelor prin
sumedenia de obligaţii către Poarta Otomană: mucarerul
mic şi mare, tributul sau haraciul, peşcheşul, obligaţiile în
produse;
-monopolul economic; Expunerea
- interzicerea de către Poarta Otomană a relaţiilor externe.