PROIECT DIDACTIC

CLASA: a X-a A

Disciplina: Istorie

Unitatea de învăţare :Relațiile internaționale

Titlul lectiei: Țările Române în secolul fanariot
Tipul lecţiei : dobândire de noi cunoștințe

Organizarea spaţiului de instruire şi a resurselor

Locul de desfăşurare : Sala de clasă

Obiective operaționale
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :

O1- Să identifice timpul și spațiul la care face referire lecția

O2 -Să opereze cu termeni noi: ”criză orientală”, regim fanariot, fiscalitate excesivă, domni fanarioți
O3-Să înțeleagă aspectele pozitive și negative ale instaurării regimului fanariot
 O4 -Să precizeze pierderile teritoriale ale Țărilor Române ca urmare a războaielor ruso-austro-turcecare.

Strategii didactice
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, descoperirea.
Mijloace de învăţare: tabla, creta, hartă, manualul, documentare, fişe de lucru, laptop, videoproiector.

Bibliografia:
1. Ioan Scurtu, Istorie, Manual pentru clasa a X-a, Ed.Economică Preuniversitaria.
2. Valentin Băluțoiu, Istorie, Manual pentru clasa a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică.
3. Magda Stan, Istorie, Manual pentru clasa a X-a, Editura Niculescu
4. F.Adăscăliței – Elemente de didactică a istoriei, Bucuresti, 2010.
 Desfăşurarea lecţiei

Strategia didactică
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Forme de activitate
I.Momentul - organizează materialele; -răspund cerinţelor
organizatoric - organizează clasa, profesorului Conversaţia Activitate frontală
- creează un climat cooperant. -îşi pregătesc materialele
necesare desfăşurării orei;
II.Captarea atenției După anul 1683, Imp. Otoman a intrat Elevii sunt atenţi la profesor Conversaţia Activitate
într-un proces ireversibil de decădere, Frontală
ceea ce a determinat dorința de a
accentua exploatarea și controlul
asupra teritoriilor deja deținute.
III.Anunțarea temei Profesorul anunță tema: Țările Elevii îşi notează în caiete
şi a obiectivelor Române în secolul fanariot tema lecției Conversația Tabla Activitate
Profesorul scrie titlul lecției la tablă euristică individuală

Profesorul împarte clasa în 5 grupe, Explicația

fiecare grupă formată din 4-5 elevi.
V.Dirijarea învățării Cele 5 grupe au contact vizual
permanent cu mijloacele didactice Elevii citesc fişele, apoi pe Descoperirea Fişe de lucru Activitatea pe grupe
O1, O2, O3, O4 folosite. grupe, răspund la cerințe. Moment de Activitate frontală
Fiecare grupă primeşte câte o fişă de Elevii notează informațiile în lectură
lucru caiete

Profesorul sintetizează informațiile pe

care le notează la tablă
VI. Asigurarea Profesorul adreseză elevilor un set de Elevii vor avea de răspuns la Activitate frontală
feed-back-ului întrebări câteva întrebări din lecţie
VII.Aprecierea Sunt apreciaţi elevii care s-au Activitate
activitatii elevilor remarcat în timpul lecţiei Frontală
 Grupa I

1. Identificați întinderea Imp. Otoman

2. Precizați până unde se intindea Imp. Otoman în partea de vest a Europei.
Grupa II

Îndată ce marele vizir află că domnul Moldovei a murit sau când a hotărât să-l scoată din scaun...el caută printre feciorii domnului sau
printre boierii de la Țarigrad un nou domn...Sultanul șezând pe tron face semn vizirului să spuie domnului ce are de spus. Vizirul
...spune domnului aceste cuvinte:”Sultanul, stăpânul nostru...cunoscandu-ti credința și cinstea, s-a milostivit asupra ta și ți-a dat
domnia Moldovei. Deci și de acum încolo să fii credincios și să slujești cu dreptate, să dai ascultare poruncilor sfinte, cărora toată lumea
trenbuie să se supună și să-i fii pe plac pururi.Pe supușii împăratului...să-i aperi și să-i cârmuiești cu blândețe. Să fii sârguincios și să
bagi de seamă la tot ce fac dușmanii, să trimiți vești sigure despre ei în orice ceas...Altminteri știi ce te așteaptă!”
(Documente din Istoria românilor, Numirea domnilor fanarioți de către sultan)
Cerințe:
1. Ce înseamnă în viziunea sultanului ca domnul să-i fie credincios?.
2. Identificați în text atribuțiile domnului în domeniul politicii externe.
 Grupa III

”Deși nu au fost primele cârmuiri detestate în spațiul românesc, domniile

fanariote sunt primele care au propus modelul politic al unei clase
conducătoare care așează intersele ei deasupra intereselor statului. Regimul
instalat de turci la începutul secolului al XVIII-lea a fost dominat în genere de
corupție, goană după îmbogățire rapidă. În ciuda acestor caracteristici, trebuie
subliniată și existența unor domni fanarioți preocupați de buna funcționare a
administrației, de organizarea învățământului, precum și de dezvoltarea
culturii în Principate prin introducerea influențelor apusene, în special
franceze.”

(Manual Istorie, cls. a VIII-a, ”Fanariotismul”)

Cerință:
Menționați pe baza sursei prin ce s-a caracterizat regimul fanariot.

Grupa 4

Numele domnului Numărul domniilor

fanariot Țara Moldo
Româneas
Nicolae Mavrocordat 2 1
Constantin Mavrocord 6 4
Ioan Mavrocordat 1 1
Mihai Racoviță 1 1
Grigore II Ghica 2 2
Alexandru Ipsilanti 2 1
Constantin Ipsilanti 2 1
1. Câți domnitori au domnit alternativ pe tronurile de al București și Iași?
2. Care este domnitorul cu cele mai multe domnii?

Grupa 5
”Rivalitatea dintre Imp.Otoman, Habsburgic și Rus pentru controlul asupra Dunării a dus la izbucnirea unui lung șir de conflicte
militare. Din anul 1710-1812, au avut loc șase războaie ruso-austro-turce au avut ca teren de desfășurare Principatele Române,
cărora le-au provocat grave daune materiale, umane și pierderi teritoriale. „
(Manual Istorie, cls. a X-a)
1. Precizați pe baza sursei, cauza conflictelor dintre Marile Puteri.
2. Explicați cu ajutorul hărții, de ce Principatele Române au fost transformate în ”teren de desfășurare ” a războaielor.

Țările Române în secolul fanariot

1. ”Criza Orientală”/Problema Orientală

Rămas în urmă în fața Europei din punct de vedere
tehnologic și economic, confruntat cu lupta de eliberare a popoarelor cucerite, Imp. Otoman nu mai putea să-și mențină teritoriile
în fața ambițiilor puterilor europene.
Începutul decăderii sale a fost marcat de eșecul asediului asupra Vienei, întreprins de turci în 1683. Armata otomană a fost învinsă
ca urmare a intervenției Polonie, care a sărit în ajutorul Imp. Habsburgic.
Prin pacea de la Karlowitz(1699), otomanii au pierdut importante poziții strategige și politice în Europa. Cu această ocazie, s-a
pus problema moștenirii posesiunilor otomane, fapt cunoscut în diplomația europeană sub numele de ”Criza orientală” .
 Neînțelegerile dintre Marile Puteri au prelungit existența Imp. Otoman pentru încă două secole. În cadrul relațiilor
internaționale, poziția strategică a Țărilor Române a dat acestora un rol important în disputele dintre marile Puteri.

2. Secolul fanariot
Importanța Principatelor din punct de vedere economic pentru Poartă, tendința de emancipare a acestora în timpul lui
Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir, l-au determinat pe sultan să înlocuiască domnii pământeni cu cei fanarioți:
Moldova-1711, Țara Românească-1716.
Perioada fanariotă nu a însemnat transformarea celor două țări în pașalâcuri, ele având o organizare politică, religioasă și
culturală de sine- stătătoare. Regimul fanariot s-a menținut până în 1822.
Domnitorul fanariot se considera un monarh absolutist. În realitate, el era un funcționar al Imperiului Otoman, numit de
Poartă și executant credincios al poruncilor acesteia.
Rolul domnului fanariot:
● de a menține Țările Române sub dominație otomană
● de a le integra cât mai mult în sistemul economic turcesc.
Fanar= un cartier al orașului turc Istanbul. După Ocuparea Constantinopolului de către Otomani în anul 1453
aristocrații greci s-au retras în cartierul Fanar.
Aspecte negative :
● Creșterea considerabilă a obligaților Țărilor Române față de Poartă: haraciul, peșcheșurile, mucarerul
● Limitarea dreptului domnilor de a desfășura o politică externă
● Cumpărarea tronului
Aspecte pozitive
• Inițierea unor pași către modernizare
• Schimbarea frecventă a domnilor dintr-o țară în alta a dus la crearea unei veritabile uniformizări instituționale
• Domeniul cu cele mai importante modernizări a fost cel legislativ: Codul lui Callimachi, Legiuirea Caragea.
• Haraciul= obligație în bani sau bunuri( tribut, bir)
• Peșcheșuri=plocoane, daruri făcute de domni sultanului și altor demnitari ai Porții.
• Mucarerul=confirmarea anuală sau trienală în domnie de către sultan, însoțită de o sumă de bani.

La alcătuirea acestui cod s-a urmărit să se îmbine dreptul local, bazat pe obiceiul pământului, cu dreptul bizantin folosindu-se
totodată în fapt, ca model principal, codul civil francez de la 1804 și codul civil austriac de la 1811.
 Codul Calimachi a fost aplicat până în 1865.
Legiuirea Caragea este primul cod de legi al Tării Românești fiind promulgat în anul 1818 pe vremea domniei domnitorului
fanariot Ioan Gheorghe Caragea (1812-1818). Prin acesta se stabileau noi taxe feudale pentru țărani, iar femeile erau excluse din
viața politică.
Constantin Mavrocordat
● A domnit 21 de ani. Un bun diplomat, influențat de Iluminism . A încercat modernizarea statului
● Prin reforma fiscală a desființat dările multiple și a introdus una singură(rupta), eșalonată în patru rate anuale
● Prin reforma administrativă, funcționarii au primit salariu, iar la conducerea județelor au fost numiți ispravnici.
● Prin reforma judecătorească au fost create instanțe de judecată
● Prin reforma socială(1746, în Țara românească), Moldova 1749) a fost desființată legarea de glie.

Războaiele ruso-austro-otomane
1710-1711 - Vadul Hușilor - Instalarea domniilor fanariote în Moldova
1716-1718-Passarowitz –Austria ocupă Banatul și Oltenia
1736-1739 –Belgrad - Austria retrocedează Oltenia Țării Românești
1768-1774 - Kuciuk-Kainargi - Austria ocupă Bucovina(1775)
1787-1792 - Iași - Rusia ocupă teritoriul dintre Bug și Nistru
1806-1812 –București- Rusia ocupă Basarabia