Epopeea lui Ghilgameș

❏ Epopeea lui Ghilgameș este cea mai veche poveste păstrată până în ziua de azi în
forma sa scrisă, datând din secolul XXI î.H.
❏ Epopeea lui Ghilgameș descrie lupta eroului cu soarta inevitabilă, cu voința
zeilor și cu forțele supranaturale în încercarea de a deveni nemuritor.
❏ Aproape jumătate din cele 3 600 de versuri originale ale poemului - Epopeea lui
Ghilgameș s-au păstrat pe 12 tăblițe de lut ars. Restul au fost distruse ori s­-au
pierdut.
❏ Textul epopeei a supraviețuit în biblioteca regelui assirian Assurbanipal, în
versiunea sa akkadiană. Numeroase variante au fost traduse și păstrate de-a
lungul secolelor în societățile antice mesopotamiene.
❏ Epopeea lui Ghilgameş povestește despre faptele regelui din orașul Uruk, din
Mesopotamia. Aceasta a fost închinată prieteniei dintre regele Ghilgameș (care,
în opinia istoricilor, ar fi domnit în jurul anului 2500 î.Hr.) și voinicul Enkidu.
❏ Zeul Cerului, Anu, l-a creat pe Enkidu spre a-l pedepsi pe Ghilgameș pentru
comportamentul său, deoarece supușii acestuia s-au plâns zeilor.
❏ Ghilgameș l-a învins în luptă pe Enkidu, iar, în cele din urmă, cei doi au devenit
prieteni nedespărțiți, reușind împreună să îl răpună pe uriașul Humbaba.
❏ După moartea prietenului său, Ghilgameș a plecat într-o lungă călătorie pentru a
găsi iarba tinereții și a nemuririi, la singurul care deținea secretul, Ut-napiștim,
supraviețuitor al Marelui Potop.
❏ Poemul se sfârșește cu reîntâlnirea dintre Ghilgameș și Enkidu, readus pentru o
clipă la viață prin rugăciunile neîncetate ale prietenului său.
 Codul lui Hammurabi

❏ Cea mai veche lege scrisă care a rămas în forma sa inițială este codul regelui
babilonian Hammurabi, datând din jurul anului 1750 î.H. El s­-a păstrat pe
tăblițe de lut ars și stele de piatră de pe cuprinsul regatului său, sugerând că a
fost și aplicat supușilor.
❏ Codul lui Hammurabi era compus din 282 de articole și oglindea viața
economică și socială babiloniană sub aspectele sale caracteristice. Codul reflectă
stadiul superior de dezvoltare la care ajunsese societatea, împărțită în trei
categorii sociale: oameni bogați, oameni liberi săraci și sclavi. Privilegiații erau
preoții și nobilii de la curtea regelui.
❏ Codul lui Hammurabi stabilea relațiile din cadrul familiei: drepturile soțului și
ale soției, comportamentul față de copii.
❏ Codul lui Hammurabi vorbește despre proprietate, comerț, muncă, familie, acte
de violență, furt, îndatoririle și drepturile ostașilor, rețeaua de irigații etc.
❏ În codul lui Hammurabi, drepturile femeii sunt protejate juridic. Femeia
dispune de bunurile sale, pe care le poate administra.
❏ Codul are, în primul rând, scopul de a apăra proprietatea asupra pământului,
pădurilor, turmelor de animale, canalelor de irigații.
❏ Templele erau protejate, posedau pământuri, clădiri, animale, ateliere
meșteșugărești și dispuneau de venituri mari, provenite din taxe și ofrande.
❏ În articolele sale se face deosebirea între sclavi și oameni liberi, între rege,
slujbași și ostași.
❏ În act apar referiri la armată, care era alcătuită din oameni liberi cu obligația
„de a merge într-o expediție regală”.
❏ Codul consolida structura noii societăți babiloniene. El a rezistat timp de
aproape un mileniu și a avut o mare influență asupra legilor altor popoare.
❏ Codul a fost gravat pe tăblițe de piatră așezate în templele din imperiu.