GHILGAMEȘ

Mihai Belu
Clasa a V-a A
S.G. M. Eliade Craiova
 Epopeea lui Ghilgameș este:
 un poem epic din Mesopotamia antică.
 cea mai veche scriere literară a umanității,
 datează de la începutul mileniului al III-lea î.Hr.
 aparține culturii sumero-babiloniene.
 s-a păstrat, lacunar, pe 12 tăblițe de lut, în
biblioteca regelui asirian Assurbanipal, de la Ninive
 Poemul a fost descoperit abia însecolul al XIX-
lea.
 Tăbliţă de lut cu scriere cuneiformă
reprezentând Epopeea lui Ghilgameş
 Ghilgameș (Ghilgamesh)
 un erou mitic și semizeu (mai exact: doua treimi zeu si o
treime om),
 comun principalelor mitologii din Mesopotamia,
 personajul central al unei capodopere de poezie, apărute
în Sumer, reluate în Akkad, în Babilon, în Asiria ș.a., sub
numele conventional de Epopeea lui Ghilgameș
 După mitul originar, Ghilgameș
a fost al 5-lea rege din prima dinastie
postdiluviană
 a domnit în orașul Uruk, 127 ani. (Cifra
fabuloasă nu e un element singular: în Biblie,
patriarhii de până la Noe trăiesc multisecular)
 După unii istorici (René Labat):
 căGhilgameș ar fi fost un personaj real,
domnind în Uruk prin sec. 28 î.e.n.;
 După varianta akkadiană:
 Ghilgameș e o creație a zeiței Aruru.
 fundamental în mitul lui Ghilgameș:
 drama existențială a omului,
 lupta lui cu forțele oculte și perspectiva înfrângerii lor,
 raportul de prietenie între oameni,
 teama de moarte și setea de nemurire;
 mitul rezumă istoria devenirii și destinul oamenilor ca
societate:
 vânătoarea,
 păstoritul,
 civilizația urbană,
 catastrofele cosmice,
 marile întrebări ale gândirii.
 Enkidu
 o creatură uriașă, un sălbatic,
 l-au trimis zeiila solicitările cetățenilor oprimați din Uruk,
 pentru a-l provoca la luptă pe regele Ghilgameș,
 confruntarea nu s-a terminat cu o victorie clară,
 Ghilgameș și Enkidu au devenit prieteni nedespărțiți.
 au călătorit,
 au fost părtași la nenumărate aventuri,
 și-au dovedit eroismul și curajul înfruntând creaturi fantastice
periculoase, fapte care le-au dus faima peste mări și țări.
 Prietenia dintre Ghilgameș și Enkidu era atât de strânsă
încât a deranjat divinitățile.
 Zeița Iștar, protectoarea Uruk-ului, a încearcat să-i
despartă, ispitindu-l pe Ghilgameș cu declarații de iubire.
Când însa acesta o respinge cu agresivitate și trufie, zeița
se răzbună ucigându-i prietenul iubit.
 Regele se confruntă pentru întâia oară cu pierderea
ireversibilă a celei mai dragi ființe
 Neconsolat, puternicul Ghilgameș pleacă în căutarea nemuririi, despre care aflase că
fusese acordată de zei, în mod exceptional, unui singur om, înțeleptului Uta-napiștim,
supraviețuitorul Marelui Potop, cu care divinitățile pedepsiseră omenirea.
 Tradiția despre Uta-napiștim se va regăsi mai târziu în Biblie în relatările despre Noe.
 Uta-napiștim îi dă lui Ghilgameș cheia accesului la nemurire, o plantă aflată pe fundul
mării.
 În final eroul nu va obține nemurirea, el eșuând la testul la care fusese supus de zei.
 Ghilgameș se întoarce în lumea oamenilor, resemnându-se să construiască lucruri la
fel de efemere ca el însuși.
 PRINCIPALELE ISPRĂVI:

 expediția, împreună cu prietenul său Enkidu, de prindere

și distrugere a monstrului Humbaba;
 lupta contra Taurului Ceresc trimis de zeița Iștar să-l
ucidă pe erou, care-i refuzase dragostea;
 călătoria în imperiul subteran după floarea nemuririi;
 Titlul iniţial al operei însemna
 "acela care a zãrit prãpastia" (Sha naqba imuru)
 sau "acela care a învins toţi regii" (Shutur eli sharri).

 Primele tablete ale eposului au fost descoperite de Hormuzd Rassam în 1853,

traducerea o realizeazã în 1872 George Smith, care se ocupã de fragmentul despre
potop care este acum ultimul capitol.
Ghilgameș - Muzeul Louvre
Tablet V of the Epic of Gilgamesh.