ALIMENTELE sunt produse în stare naturală sau prelucrată, care

servesc ca hrană oamenilor.

Se cunosc :
1. Alimente de origine minerală:
- apa care poate fi consumată în stare naturală direct de la izvor
sau fântână, sau tratată în instalaţii speciale pentru filtrare,
constituie materia de bază pentru mâncare, nu are gust, nu are
miros, în corpul copiilor şi al tinerilor reprezintă 70-80 % din masa
corporală, la adulţi circa 60 % din masa corporală;
- sarea se găseşte în stare naturală în zăcăminte şi extrage din
saline, este un produs incolor, se topeşte în apă, absoarbe apa din
atmosferă, dă gust la mâncare.
2. Alimente de origine vegetală:
- cerealele şi derivatele lor;
- fructele şi legumele;
- grăsimile vegetale şi produsele zaharoase.
3. Alimente de origine animală.
Sub aspect geografic, comuna Ocniţa este situata
in partea de est a judeţului Dâmboviţa, pe o
suprafaţa de 41 km pătraţi, având un relief
deluros. Este străbătuta de pâriurile: Apa Sărata,
Valea Dulce si Zbighezea.
Văzuta de pe culmea dealurilor apare ca o oaza
înconjurata de inaltimi învesmântate in haina
verde a codrilor de foioase.
In partea de nord se învecinează cu localităţile
Valea-lunga si Iedera, la sud cu localitatea Gura -
Ocnitei, la est cu oraşul Moreni iar la vest cu
localităţile Glodeni si Razvad.

Toponimul (ocna, ocniţa = exploatare,

mina de sare) vine de la Ocna Mica de
lânga Târgovişte (spre deosebire de Ocna
Mare), amintita încă din secolul XV, când
se extrage sare de aici.

Herculane, staţiune
montana cu clima
mediteraneana, cu aer
pur, puternic ionizat
negativ, cu apa plata si
izvoare termale unice
in lume.
Apele sunt cercetate şi de dr. POPESCU-
VÎLCANA, V. DUMITRESCU şi V.
GRINDEANU. Izvorul Ovesa este analizat în
1910 de către dr. C.I. ISTRATI, unul dintre
fondatorii şcolii româneşti de chimie, găsind
o apă alcalină litinoasă cu mineralizare
totală de 1,0594 g/litru.

Asiguraţi-va ca apa este potabila.

Animalele care pasc in zonele cu izvoare, pot
transmite paraziţi in apele pârâiaşelor. Daca
nu sunteţi siguri de curăţenia apei, fierbeţi-o
înainte de a o consuma.
Nu uitaţi sa va informaţi asupra stării vremii
înainte de a începe o calatori pe munte.
 
Fântână Extragerea sării

Sarea de bucătărie
2. Alimente de origine vegetală:
Fructele au un conţinut mare de apă, substanţe zaharoase şi minerale, vitamine, diverse
arome. Apa se găseşte în proporţie de 72-95 % în fructe. Zahărul în fructe se găseşte într-
o proporţie mult mai mare decât în legume. Substanţele zaharoase se numesc GLUCIDE.
Sărurile minerale servesc la menţinerea echilibrului în sânge. Elementele importante din
compoziţia fructelor sunt :
- potasiu şi fosforul din fructele de pădure;
- calciul şi fierul din fragi, zmeură, mere şi pere.
-vitaminele A,D,E,K
Din punct de vedere structural, fructele sunt:
1. Fructe seminţoase au seminţele închise în cămăruţe cu pereţii pergamentoşi-merele,
perele, gutui, etc.
2. Fructe sâmburoase au un sâmbure tare care se închide în sămânţă – prune, vişine,
cireşe, caise, piersicile.
3. Fructe bace, au seminţele mici, răspândite în pulpa fructelor - strugurilor, fragii, zmeură,
căpşunile, afinele, smochinele.
4. Fructe nucifere, care au sămânţa înconjurată de o coajă tare, conţin mult ulei şi se
numesc şi plante OLEAGINOASE – nucile, alunele, migdalele, fisticul.
 Identificaţi fructele din imagini.

1 2

6
5

4
 Vă rog să identificaţi imaginile de
2
mai jos şi să completaţi în caiete
denumirile fructelor.

1
4-5-6

7-8-9
10-11-12

13-14-
15

migdale fistic
LEGUMELE
Sunt o sursă importantă de elemente nutritive pentru organism şi pot fi
consumate în stare proaspătă sau prelucrate.
De la legume se pot consuma:
1. fructele: mazăre, fasole, roşii, ardei etc.;
2. Frunzele: salată, pătrunjel, varză, spanac etc.;
3.rădăcina: morcov, pătrunjel, ridichi, ţelină;

4. inflorescenţă:conopidă;

Conopidă broccoli

5. bulbii: ceapă, usturoi etc.;

6. tuberculii: cartof.
RECOMANDĂRI:
1. Legumele conţin apă, amidon (cartof, fasole, morcov) şi celuloză
(morcov, ţelină, pătrunjel)
2. Legumele şi fructele se păstrează foarte bine atunci când au fost
recoltate la maturitate, cele incomplet coapte se vestejesc repede, iar
cele coapte foarte tare suferă alterări.
3. Păstrarea legumelor şi fructelor în stare proaspătă se realizează la
temperaturi scăzute, temperaturile foarte ridicate conduc la pierderea
de vitamina C.
4. Păstrarea în stare proaspătă se face când umiditatea aerului este
cuprinsă între 85% şi 95%, când este crescută se dezvoltă
microorganismele.
5. Unele fructe se pot consuma sub formă de gem, dulceaţă, peltea,
nectar, compot.
6. Legumele se pot consuma sub formă de piureuri, budinci, sufleuri
etc.
7. Pentru satisfacerea nevoilor nutritive trebuie să se consume zilnic
600-700 g legume şi fructe.