Fasolea

Elev: Moldovan Maria

Profesor-Îndrumător: Suciu Laura
Liceul Teoretic ‘Andrei Bârseanu’
 Cuprins
Ce este fasolea?
Informații despre fasole
Cele mai cunoscute tipuri de fasole
Beneficii
Contraindicații
Valori nutritive
Zonă foarte favorabilă/favorabilă
Cerințe de climă, umiditate și sol
Rotația
Încercarea de crescut fasole
De ce am ales fasolea?
Biografie
+Imagini boabe de fasole în dezvoltare
Ce este fasolea?
Fasolea este o plantă leguminoasă agățătoare anuală care este originară din
America și este întrebuințată în bucătărie. Fasolea este bogată în antioxidanți,
fibre și proteine și este considerată un alimente de nădejde pentru prevenirea
mai multor boli. Este săracă în grăsimi și plină în nutrienți, vitamine și
minerale. Poate fi consumată într-o varietate de rețete culinare, deoarece este
bogată în fibre solubile și insolubile și conține cea mai mare cantitate de fibre
dintre toate legumele.

Informații despre fasole

Fasolea este considerată una dintre cele mai vechi plante cultivate ale planetei,
iar astăzi, împreună cu soia, este una dintre cele mai consumate leguminoase.

Planta cultivată poate crește în înălțime până la 2 metri, cu multe păstăi pe

tulpină, în care fasolele mari cresc din celule greu vizibile, semințe.

Culoarea, dar și dimensiunea lor depinde de tipul de fasole.

Leguminoasa are un conținut ridicat de amidon, proteine, carbohidrați, amidon

și vitamine, toate elementele nutritive de care organismul are nevoie pentru a
funcționa în parametrii normali.

Boabele de fasole sunt bogate în acizi diferiți, caroten, vitamine din grupa B,
dar și zinc, cupru și potasiu.

Cele mai cunoscute tipuri de fasole

o Fasole neagră – este bogată în magneziu, boabele au o textură catifelată și
un gust dulce.
o Fasolea black-eyed peas – are boabe mici și umflate, bogate în acid folic.
o Fasolea Northern – are boabe mici, albe și sub formă de rinichi, o sursă
excelentă de calciu.
o Fasolea clasică (kidney beans) – este cel mai popular tip de fasole, cu
suprafața roșiatică și interiorul alb. Este o sursă excelentă de proteine și
acizi grași omega 3.
o Fasolea albă (Lima) – are un gust aromat și un conținut ridicat de potasiu,
cu un interior de amidon.
o Fasolea Pinto – are boabe maro și conține cantități mari de fibre și proteine.
o Fasolea Cannellini – are boabe mici, culoare crem și mai este cunoscută și
sub denumirea de fasole albă italienească.
o Fasolea Adzuki – are boabe mici roșiatice, decojite, de obicei, de când sunt
în stadiul verde, ori lăsate să se usuce și apoi curățate.
o Fasolea Cranberry – are boabe albe lungi și destul de late, pătate roșiatic.
o Fasole verde (păstăi) – are boabe lungi, subțiri, este ațoasă și conține o
cantitate semnificativă de proteine.
o Fasole – proprietăți Acțiune diuretică; Acțiune depurativă; Antiseptică;
Hipoglicemiantă; Indicații în caz de diabet, afecțiuni ale rinichilor, vezicii
urinare sau stări de convalescență.

6 dec.2021
 6 dec.2021
Beneficii
 Îmbunătățește digesti- Un deficit de fibre în alimentație poate duce atât la
constipație, cât și la diabet zaharat sau o serie de afecțiuni cardiovasculare.
Fasolea, datorită conținutului ridicat de fibre, ajută la o digestie sănătoasă,
reglează tranzitul intestinal și contribuie la menținerea sănătății colonului.
 Protejează inima Pentru că este săracă în grăsimi, fasolea contribuie la
scăderea tensiunii arteriale și astfel poate reduce semnificativ riscul apariției
bolilor cardiovasculare, reducând nivelul colesterolului rău.
 Combate anemia Pentru că este un aliment bogat în fier, mineral prețios
pentru cei ce suferă de anemie feriprivă, fasolea este un ajutor de nădejde
dacă este consumată pe termen lung, cu moderație.
 Poate înlocui consumul de carne Cu un conținut ridicat de proteine
valoroase, fasolea poate reprezenta o alternativă sănătoasă a cărnii în
alimentație celor care vor să scadă consumul de produse de origine animală.
 Ajută la slăbit Fasolea are un conținut scăzut de calorii, în aproximativ 150
de grame de fasole boabe fiartă se regăsesc circa 250 de calorii, în funcție de
 soi. Numărul de calorii este considerat foarte mic, raportat la starea de
sațietate pe care o conferă leguminoasa.
 Previne apariția diabetului de tip 2 Fasolea este bogată în glucide sănătoase
și încetinește absorbția glucidelor/zaharurilor în organism. Din acest motiv
este recomandată în dieta persoanelor care suferă de diabet de tip II.
Contraindicații
În ciuda beneficiilor majore pentru sănătate, este recomandat consumul moderat
de fasole. În caz contrar, consumul în exces poate avea efecte secundare precum:
creșterea formării de gaze în intestine, senzația de greutate în stomac.

Valori nutritive
Fasolea uscată este bogată în proteine și fibre de asemenea au și multe minerale.
Tabloul pentru 100 grame se prezintă astfel: kilocalorii 332, fibre 4,3 g, proteine
19,2 g, grăsimi1,8g, carbohidrați 61,5 g, apă 7,9 g.

Lipide

 grăsimi totale 1,8 g

 colesterol 0,0 mg
 saturate totale 0,12 g
 monoinsaturate (olecice) 0,06 g
 polinesaturate (linoleice) g 0,18

Minerale

o calciu 228 mg
o fosfor 407 mg
o fier 5,5 gr
o magneziu 140 mg
o sodiu 24 mg
o potasiu 1406 mg
o zinc 2,79 mg
Zonă foarte favorabilă/favorabilă
Zona foarte favorabilă pentru fasole este situată în Câmpia de Vest (în jurul
Aradului, mai ales pe Valea Mureșului, pe aluviunile fertile ale Timișului si
văile Crisurilor, pe Valea Someșului) și în Transilvania (pe luncile Mureșului și
Târnavelor). În aceste areale, condițiile de temperatură și umiditate sunt
favorabile, solurile sunt fertile, cu reacție și texturi favorabile, apa freatică nu
prea adâncă.

Zona favorabilă se întinde pe cea mai mare parte a terenurilor arabile din
România (în Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania), existând unele
diferențe de favorabilitate în cuprinsul acesteia, legate de fertilitatea solurilor și
de cantitățile de precipitații care cad în lunile iunie si iulie. Se evidentiază, prin
favorabilitate, vaile inferioare ale Jiului si Oltului, Valea Siretului, Depresiunea
Jijiei. Conditii favorabile pentru cultura fasolei se intrunesc si in lunca
indiguita a Dunarii unde sunt asigurate umiditatea atmosferica mai ridicata si
aportul freatic, dar este necesar un drenaj bun al terenului, care sa evite baltirea
apei sau excesul deumiditate in sol, in zona radacinilor. In zona de sud a tarii,
amplasarea culturilor de fasole (in cultura principala sau succesiva) trebuie
facuta cu prioritate in perimetrele irigate.

14 dec. 2021
 Cerințe de climă, umiditate și sol
Clima.
Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de
8 – 10 C, iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25C.
Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C
distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25 C) mai ales in perioada
infloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.

In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, in special in prima

parte a vegetatiei. Are insa nevoie de umiditate moderata, in special de umiditate
atmosferica, in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.

Din aceasta cauza in Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva
intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multa este insa daunatoare, favorand
aparitia bolilor.

Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut –
nisipoase), fertile, cu reactie neutra (pH – ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile:
egrele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizat
17 dec. 2021
 Rotația
Fasolea este, in general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai
bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai
devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze cat mai
multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).

Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase

in general de floarea soarelui, rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea
unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat
cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi, pentru a se
preveni raspandirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi teren
decat dupa o perioada de cel putin 4 ani.

Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu,

fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru
cerealele de toamna.

Încercarea de crescut fasole

Am pus într-un borcan transparent vată, apoi deaspra, 3 feluri de fasole. Am pus
mai multa apă la început, adaugând odată la câteva zile (când observam ca nivelul
apei scade) o cantitate potrivită pentru a compensa nivelul de apă absorbit de
plantă. Am revenit odată la câteva zile pentru a observa dezvoltarea platei. Spre
fericirea mea planta s-a dezvoltat foarte rapid, fară vreo problemă.
 30 dec.2021

De ce am ales fasolea?

Am ales fasolea deoarece în momenteul în care căutam idei pentru proiect mă
uitam în caiet. În caiet am ajuns la capitolul de genetică în care apare si
experimentul lui Gregor Mendel în care acesta a încrucișat 2 boabe de fasole.
Biografie
 Wikipedia
 Revista-ferma
 Gimnaziu.info
 techexpertolux.
 Slideshare
 livresq
 brainly
 referatele
 botanistii
 tpu
 pestre
 cartiagricole
 itholo
 stiriagricole
 libertatea