CUPRINS

Capitolul I
1.Stadiul actual al cercetrilor privind cultura catinei
1.1 Importanta culturii
1.2 Raspandirea speciei
1.3 Particulariti biologice i cerintele plantei
1.4 Infiinarea plantaiei i tehnologia de cultur
1.5 Recoltarea, pstrarea i valorificarea fructelor
1.6 Preocupari ale diferitelor tari in cultura catinei
1.6.1 Sortimentul i descrierea soiurilor in UE si SUA
1.7. Domenii de utilizare
1.7.1 Dupa folosinta sub diverse forme
1.7.2 Dupa industria in care este folosita
1.8 Metode de obtinere a uleiului de catina
1.8.1Tehnici si tehnologii moderne pentru uscarea catinei albe
1.8.1.1 Uscarea naturala
1.8.1.2 Uscarea artificiala
1.9 Directii de baza ale perfectionarii tehnicii si tehnologiei procesului de uscare a catinei
albe
Capitolul II
2. Contribuii proprii
2.1 Studiul preturilor produselor din ctina
2.2 Descrierea diverselor produse din catina existente in Romania
2.4 Eficienta culturii de catina
2.4 Calculul indicatorilor economici
2.5Concluzie
Bibliografie

Capitolul I
1.Stadiul actual al cercetrilor privind cultura catinei
1.1 Importanta culturii
Catina alba - Hippophae rhamnoides - a fost introdusa recent in cultura, una din
cele mai mari plantatii din tara gasindu-se in apropierea Bacaului. Este un arbust
fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza
deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta
ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul
si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg
la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.
Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de
morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri
complexe, etc.
Fructele au o valoare alimentar i terapeutic deosebit, datorit bogaiei in
vitamina C - 210 mg%, provitamina A - 6,7 mg%, vitamina E - 10 mg%, vitamina F - 8
mg%, inozitol - 67 mg%, in acizi (acid malic - 41 g/1, acid citric - 12 g/1, acid malonic,
acid succinic, acid tartric, acid citric) i sruri minerale (calciu - 120 mg%, potasiu - 165
mg%, fosfor - 200 mg%, magneziu - 186 mg%, fier - 14 mg%), n zaharuri 15,5% i
proteine 1,4%. Valoarea energetic a fructelor este de 100 calorii la 100 g.
Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China
de exemplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. Pe
continentul european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid
si Teophast.
In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze
si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros
din punct de vedere medical. Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni
precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile
neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte
usor narcotice. De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se
utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile
oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. Prin prelucrari in
laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea:

depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au

efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in
cazul unor tratamente ale obezitatii.
Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate
cum arfi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi
alcoolice.
Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru
consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere
numerosii spini putemici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in
spatiile care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).
1.2 Rspndrea speciei
Ctina alb este un arbust dioic care are ghimpi i crete sub form de tuf sau
arbore, fiind ntlnit n flora spontan. n Europa este mult rspndit n rile CSI ex.
Ucraina, Kazahtan, Georgia, Azerbaidjan etc, iar la noi n zonele subcarpatice din
Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea ca si in Delta Dunarii. n zona subcarpatic a
judeului Buzu, ctina alb are o frecven mai mare dect n alte zone din Romnia.
Unele selecii valoroase au fost luate n cultur n anii 80, nfiinndu-se plantaii n
judeele lai, Bacu, Tulcea, Arge, Vrancea, Buzu etc. Anual, din flora spontan i din
micile plantaii organizate, se recolteaz 1.200 -1.5001 fructe, cea mai mare parte pentru
export n Germania etc.
La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si
Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.
In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si
Milcov. De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum
si in Delta Dunarii.
In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a
solurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru
consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare.
1.3 Particutariti biologice i cerintele plantei
Ctina alb se caracterizeaza prin rusticitate i un sistem nadicular trasant foarte
dezvoltat pe care cresc nodoziti sferice cu care fixeaz azotul n sol. Fiind plant dioic,
plantele femele si mascule sunt distincte, florile femele fiind brun-verzui, unisexuate i

se deschid cu mult nainte de apariia frunziului; florile mascule, sunt sesile (fr corol)
i reunite n 4 - 6 ciorchini scuri, dispui pe ramurile din anul precedent. Fructul este o
bac oval sau sferic, de 7-8 mm, suculent, de culoare portocalie. La nfiinarea plantaiei
este obligatorie prezena ambelor tipuri de plante, femele i mascule, pentru polenizare i
fecundare n raport de 8 :2.
Inmulirea plantelor se face prin drajoni i butai lemnificai care se fortific n
pepinier timp de 1-2 ani. De asemenea, ctina se nmulete i prin semine, ns plantele
astfel obinute se pot folosi numai pentru fondul silvic sau n scop decorativ ntruct
calitatea fructelor este inferioara.
Cerinele plantei faa de temperatura sunt minime. Suport geruri de -35C i
suport arie de +45C. Crete i rodete pe orice tip de sol inclusiv nisipuri, terenuri
degradate, halde miniere, sraturi etc. Datorit nsuirii de a fixa azotul atmosferic.
1.4 Infiinarea plantaiei i tehnologia de cultur
La nfiinarea unei plantaii este necesar s se in seama de caracterul dioic al
plantei care presupune aezarea n aceeai parcel a plantelor femele i a plantelor
mascule, n raport bine determinat 1 la 5 sau 2 la 8.
Distanele de plantare sunt de 3,5 - 4 m ntre rnduri si 1,2 - 3,5 m pe rnd, iar
conducerea poate fi ca tuf sau ca pom, n care caz se aplatizeaz pe rnd prin tieri
adecvate. Intrarea pe rod are loc ncepnd din anii 2-3dup plantare, in perioada optima
obtinandu-se cantitati ce pot depasi 251 / ha. Dupa 18-20 ani, catina intra in declin, perioada
in care cresterile vegetative sunt mici, productia scade foarte mult, iar plantele incep sa se
usuce total sau partial.
Tierile de fructificare se fac periodic i constau n eliminarea ramurilor rupte, ndesite
i n scurtarea axului pentru limitarea nalimii.
Spre deosebire de alte specii nu necesit tratamente fitosanitare, fiind o cultur
ecologic.
Tabelul 1.1
Zone favorabile culturii catinei in Romania
ZONE DE CULTUR FOARTE

ZONE DE CULTUR FAVORABILE

FAVORABILE

Dealurile Munteniei,

Toate zonele tarii cu terenuri bine aerisite si

Moldovei Valea rului Siret

nsorite.

Valea rului Buzu Delta

Dunrii

1.5 Recoltarea, pstrarea i valorificarea fructelor

Cufesul fructelor (bace) se face manual sau prin scuturare n care caz se folosesc
substane bioregulatoare, ct mai trziu ntre 20 septembrie i 1 noiembrie cnd fructele
au acumulat o cantitate maxim de substane nutritive, vitamine, sruri minerale, zaharuri
etc.
Fructele se consuma n stare proaspt sau prelucrate sub form de sirop, uleiuri,
ceaiuri, uscate etc. i se pstreaz pn n ianuarie - februarie.
Operatiunea cea mai dificila este recoltarea. Tufele dese cu spini lungi si
puternici, fructele mici si aglomerate, prinderea lor puternica de ramuri precum si
pedunculul scurt sunt principalele cauze care ingreuneaza recoltarea.
Momentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de valorificare a
fructelor. Culesul se va efectua in momentul in care fructele ajung la greutate maxima, si
deci sunt acumulate majoritatea substantelor active.
Calendaristic, culesul se efectueaza din a doua jumatate a lunii august pana la
jumatatea lunii octombrie. Dupa aceasta data, fructele sunt supramaturate, scad in
greutate, se zdrobesc, iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii.
Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa.
Fructele culese manuale sunt curate, iar planta nu este deloc afectata prin taierea
formatiunilor de rod, in schimb randamentul este scazut. Un muncitor poate culege 5-10
kg pe zi. Se mai practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a
fructelor.
Se folosesc si sisteme mai practice de recoltare, care se bazeaza pe folosirea unor
instrumente ajutatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi, cariige, greble, etc. Cu
ajutorul acestor instrumente randamentul creste simtitor, un muncitor ajungand sa
recolteze 15-16 kg pe zi direct din tufa, si 20-22 kg pe zi de pe ramuri detasate.

Pentru obtinerea de suc de fructe de catina in scopuri industriale, s-a recurs la

instalatii mobile de presare a fructelor direct de pe tufa, precum si instalatii fixe unde
ramurile cu fructe detasate sunt fragmentate, zdrobite si presate.
Deoarece fructele de catina sunt perisabile, depozitarea lor trebuie sa se faca in
ambalaje mici, iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de 4 kg. Trebuie
acordata mare atentie la manipularea, transportul si depozitarea fructelor, mai ales in
faza de maturitate deplina. In stare proaspata ele se pot pastra timp de 3-4 saptamani in
depozite frigorifice la temperatura de 0 C.
Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem,
marmelada etc.
1. 6 Preocupari ale diferitelor tari in cultura catinei
Catina alba este un arbust fnjctifer introdus in cultura de circa 40 de ani in Romania, dar
aproape abandonat in ultimii 16 ani, in timp ce state precum SUA si Canada, desi l-au
descoperit relativ recent, l-au si introdus in programe guvernamentale.
Cercetarile au evidentiat faptul ca fructele de catina, greu de cules si extrem de
perisabile in stare proaspata, contin o serie de substante bioactive valoroase cu rol important in
reglarea metabolismului uman. Stimularea sistemului imunitar are actiune terapeutica si
curativa in prevenirea si tratarea unor multiple afectiuni.
Anumite caracteristici biologice si compozitia chimica a fructelor au facut ca planta sa
prezinte in ultimul timp un interes deosebit, urmarindu-se elaborarea unor tehnologii hibride
pentru separarea, concentrarea si purificarea extractului de catina, in vederea obtinerii unor
concentrate de principii active cu aplicatii in domeniul alimentar, farmaceutic si cosmetic.
Raspandirea pe un areal apreciabil de mare, cantitatile mari de fructe ce pot fi
recoltate, ca si numeroasele argumente in favoarea folosirii acesteia in cultura, mai ales pentru
fixarea terenurilor degradate si a exploatarii terenurilor saraturate, constituie elemente extrem de
importante in vederea exploatarii intensive.
Catina este o planta valoroasa si prin faptul ca, spre deosebire de alte plante, poate fi
valorificata in intregime prin fructe, frunze si radacini.
Legislatie
Catina se regaseste in anexa 7 a ordinului MAPAM nr 564/2003, intitulat Reguli s;
norme tehnice inteme privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul

si/sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante
produse si comercializate pe teritoriul Romaniei. Se poate citi on-line la:
www.incs.ro/ordinul mapam nr 564 2003.htm
www.mapam.ro
Infiintarea de plantatii de catina (peste 0,5 ha) fac obiectul finantarii prin programul
Sapard, masura 3.4, cu sume intre 10000-500000 Euro.
1.6.1 Sortimentul i descrierea soiurilor in UE si SUA
In Romania
Pentru cultura n plantaii specializate s-au selecionat biotipuri cu fructe mari, care
au un coninut ridicat n vitaminele A i C, care se recolteaz uor, de vigoare mai mic i
cu puini spini pe lstari. n prezent, pentru nmulire se recomand soiul Moldova
(erpeni), seleciile Adamachi 7 si 8, Delta 1 si 2, Mrcineni 1.
Moldova : Soi selectionat la I.C.P.P. Piteti i omologat n anul 1984.
Planta este viguroas, crete erect i are lstari cu spini lungi, mari. Fructificarea are
loc pe lstari mijlocii i lungi. nflorete n luna martie, rodete din anul 2 dup plantare.
Producia medie pe plant este de 8 - 10 kg, nc din anul 3 de la plantare, respectiv 1012 t/ha. Fructele sunt mari, de 0,50 g, oval cilindrice i culoare porto-calie. Ele se mentin
pe plant timp ndelungat, chiar i peste iarn. Coacerea fructelor are loc la sfaritul lunii
septembrie i n luna octombrie.
Selectia Delta 1: Selecie obinut la I.C.D.R Piteti din plante provenite din
flora spontana a Deltei. Planta este viguroas i prezint formaiuni fructifere scurte i
mijlocii. Inflorete la sfaritul lunii martie, iar producia este de 4 - 6 kg/plant.
Fructele sunt foarte mari de 0,54 g n medie, rotunde, de culoare portocalie i cu
peduncul lung. Coacerea fructelorare locn luna octombrie.
Selectia Delta :. Selecie obinut la I.C.D.P Piteti din plante provenite din flora
spontan a Deltei. Planta are vigoare mijlocie, iar lstarii prezint ghimpi moi. Inflorete
la sfritul lunii martie i nceputul lunii aprilie.
Fructele sunt de mrime mijlocie de 0,30 - 0,40 g, oval - alungite, de culoare
portocalie. Coacerea fructelor are loc n luna septembrie.
Serpeni 11: are fructe foarte mari, in medie de 0,5 g, de forma ovala sau
cilindrica, de culoare portocalie deschis, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung
de 3-4 mm, ceea ce usureaza recoltarea manuala. Planta este viguroasa, cu cresteri

puternice, drepte, de culoare gri deschis, prevazute cu spini mari, lungi. Este un soi
precoce si foarte productiv, se obtin in medie 8-10 kg de fructe/planta, in primul an de
rod. Dupa jumatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare.
Murgesti 1: are un fruct frumos de marime mijlocie, aproape rotund, de culoare
portocalie, lucios. Tufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de baza. Cresterile de
1-2 ani au culoarea gri deschis, cu spini rari dar putemici. Productia este medie, de 4-6
kg / planta.
Maracineni 1: fructul de marime mijlocie, rotund, de culoare galben intens. Tufa
este potrivit de viguroasa, nu depaseste 1,8 m in inaltime, si are fructele aglomerate,
dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreuneaza recoltarea. Rodeste abundent si
constant 8-10 kg/planta. Un specific al soiului se datoreaza taliei mici, care permite
plantarea la distante de 3/1,5 m, cu productie de pana la 22 t/ha.
Delta 1: de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu
peduncul scurt de 2 mm. Tufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si
rigizi. Culoarea ramurilor este gri in primii 2 ani, cu nuante de maro pe partea umbrita.
Intra pe rod destul de tarziu, si se pot recolta 6-7 kg / planta.
Delta 3: un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunchi. Nu
prezinta spini. Are fructe rotunde portocalii, de marime mijlocie spre mica. Pe lemnul
batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe.
In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mijlocii ca
marime.
Tabelul 1.2
Catina biotipiri, productivitate si perioada de vegetatie
NR.

SUBSPECIA

BIOTIPURI

POTENTIALUL PERIOADA

CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

CARPATICA

Bogdnesti
Ciumasi 2
Dospinesti
Delta PR
Delta 60M
Delta fata spini
Oniscani

PRODUCTIV

DE

t/ha

VEGETATIE

7,70
18,70
16,20
9,00
14,70
13,00
13,00

extratimpurie
tardiv
extratimpurie
mijlocie
tardiv
tardiv
extratimpurie

8.
9.
10.
11.
12.

Sfntu Gheorghe 3
Sfntu Gheorghe 4
Serpeni
Serbanesti 1
Vibratina

12,80
20,20
23,00
12,00
12,20

timpurie
tardiv
extratimpurie
timpurie
extratimpurie

In Spania

Hippophae rhamnoides... (Espino amarillo, Espino falso )

Hippophae rhamnoides 'Askola'; Hippophae rhamnoides 'Freisendorf Orange';
Hippophae rhamnoides 'Frugna'; Hippophae rhamnoides 'Hergo'; Hippophae rhamnoides
'Hikal Dafo'; Hippophae rhamnoides 'Hikul'; Hippophae rhamnoides 'Juliet'; Hippophae
rhamnoides 'Leikora'; Hippophae rhamnoides 'Matt'; Hippophae rhamnoides 'Pollmix';
Hippophae rhamnoides 'Romeo'.
In Germania
HIPPOPHAE. rhamnoides 'Askola'(S)
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn 'Askola'(S)
HIPPOPHAE. rhamnoides 'Dorana'(R)
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn 'Dorana'(R)
HIPPOPHAE, rhamnoides Frugana'
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn Frugana'
HIPPOPHAE, rhamnoides 'Herqo'
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn Hergo'
HIPPOPHAE. rhamnoides Leikora'
Sea buckthorn, Female Sea Buckthorn Leikora'
HIPPOPHAE. rhamnoides Orange Enerov'(R) ('Habego'HS) Sea buckthorn, Female Sea
Buckthorn Orange Energy'(R)
HIPPOPHAE, rhamnoides 'Pollmix 1'
Sea buckthom, Male Sea Buckthorn Pollmix 1'

HIPPOPHAE, rhamnoides Pollmix 3'

Sea buckthom, Male Sea Buckthorn Pollmix 3'

HIPPOPHAE. rhamnoides Hikul' Sea buckthom, Dwarf Sea Buckthom

In Olanda
Cultivaruri de Hippophae rhamnoides:
Fructele catinei albe au culori cuprinse intre galben si rosu. In stare proaspate ele
au de obicei gust acid.
Coacerea fructelor are loc in perioada septembrie - octombrie. Incepand cu anul
al doilea se obtin primele recolte.
In Cehia
Tabelul 1.3
Cultivaruri de Hippophae rhamnoides L. Intalnite in Cehia
Accesioon number

Accesion name

42F5800010

Aromat (female)

42F5800012
42F5800008

Botaniceskaja (female)
Buchlovice 1 (female)

42F5800009
42F5800007

Buchlovice 2 (male)
Dar Katuni

42F5800002
42F5800003

Hergo (female)
Leiocora (female)

42F5800011
42F5800005
42F5800006
42F5800001
42F5800013
42F5800004

Ljubetelna (female)
Novost Altaja
Olejova (female)
Pollmix (male)
Trofimovskaja (female)
Vitaminova

In SUA
Cultivare/ varietati:
'Leikora - planta femela o forma cu fructe mari, aceasta planta se gaseste la

10

pepinierele specializate.
'Pollmix' - aceasta este o selectie mascula folosita la polenizare pentru clonele femele.
O singura planta mascula 'Pollmix' poate poleniza mai mult de 6 plante femele.
'Sprite' - acest cultivar mascul neobisnuit se remarca prin densitate, forma compacta
0,60 m. Poate fi folosita ca gard viu in localitatile de langa mare.
Diverse tari
Alte cultivare din diverse tari, selectate in principal pentru fructele lor:
'lndian-Summer' - este o selectie canadiana recenta (1996), cu rezistenta ridicata la
seceta si inghet. Continutul in Vitamina C - 165 mg / 100 g. Selectie mascula obtinuta pentru
a poleniza varietatea femela 'Leikora'. Frunzis abundent de culoare gri-argintiu si flori albe
paniculate. Prezinta toleranta aproape medie la seceta si este foarte rezistenta.
'IMovostj Altaja' - o selectie femela. Mai putin ghimpoasa decat celelalte
cultivaruri, si productiva. Fructele sunt mai putin acide. In special - rezistenta la inghet.
'Otradnaya' - este o selectie femela, cu o coacere precoce a fructelor. Rezistenta,
viguroasa.
'Prevoshodnaya- este o selectie ruseasca femela, cu fructe care sunt mai bune decat ale
altor cultivaruri.
1.7 Domenii de utilizare a catinei
Catina este un arbust fructifer din familia Eleagneaceae, care face parte din flora
spontana a Romniei, dar a fost introdus si in cultura, una dintre cele mai importante
plantatii din tara gasindu-se in apropiere de Bacau.
Fructele de catina sunt utilizate in industria alimentara, silvicultura, farmacie,
cosmetica. Aceasta utilizare se datoreaza in primul rand continutului bogat in vitamina
C (peste 400-800 mg /100 g suc proaspat, continut mai mare de 2 ori fata de cel al
maceselor si de 10 ori fata de cel al citricelor), precum si in vitaminele A, B1,B2, B6, B9,
E, K, P si F. Pe langa aceste vitamine, in fructele de catina sunt prezente si multe alte
substante bioactive (circa 200 la numar dupa unele evaluari) cum sunt celulaza, betacarotenul (procent superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca P, Ca, Mg, K,
Fe, Na, proteine cu continut ridicat de aminoacizi esentiali si uleiuri complexe.
In unma cercetarilor efectuate de specialistii romani asupra catinei albe din flora
spontana si din culturi, in comparatie cu catina din alte tari europene si asiatice, s-a
evidentiat un continut foarte ridicat de principii active necesare organismului. In afara de

11

fructe, de la catina se folosesc semintele, frunzele si scoara - care contin numeroase

principii active.
1.7.1 Dupa folosinta sub diverse forme:
-

pulbere de catina uscata - se obtine din fructe uscate de catina, care se macina cat mai
fin. Pastrarea este indicata in borcane de sticla pentru a nu pierde fractia uleioasa. Este
utilizata pentru intarirea sistemului imunitar.

macerat de catina uscata in apa la temperatura camerei - cu adaos de miere lichida este
un produs energizant usor de asimilat, cu actiune de stimulare a poftei de mancare,
combatere a asteniei, evitare a avitaminozei;

sirop si nectar de catina - in general cu adaos de miere, pentru a combate gustul

astringent, au efecte energizante si maresc rezistenta organismului la efort, fiind utile si
in tratarea cazurilor de alcoolism, anemii, astenii, stress, gingivite.
Asociate cu o alimentatie lactovegetariana, au un efect regenerant si detoxifiant
foarte putemic, fiind indicate in boli ale sistemului respirator (bronsita cronica, astm,
infectii respiratorii ale persoanelor care lucreaza in mediu toxic, stari depresive, infecii
virale (herpes, hepatit A, B, HIV).
- ulei de catna - valoarea de baz a ctinii. Uleiul de ctin are o consisten
dens.
de culoare oranj aprins, cu gust i miros specific. Uleiul de ctin alb, obinut din
pulpele
fructelor - preparat univesal cu un coninut mrit de vitamine i lecuitor. Pentru
obinerea

kg de ulei trebuie de prelucrat 25 kg de fructe. Dar cel mai preuit ulei este acela, obinut
din
seminele de ctin (de culoare galben). Efectul lecuitor al uleiului se datoreaz
substanelor biologic-active, care se conin n el: carotinoide, tocoferoli. acizi grai i
fitosterini, fosfolipide, vitaminele A, C, K, P i vitaminele grupei B i altele.
Dupa uleiul de palmier, este al doilea ca bogatie in vitamina E si este folosit in
scop profilactic pentru incetinirea proceselor de imbatranire si pentru prevenirea
aparitiei canceruiui, precum si ca tonic general in situatii de stres, cu rol
imunomodulator.

12

Pentru uz intern, uleiul de catina se utilizeaza ca adjuvant in tratamentul unor

afectiuni cardiovasculare, datorita protectiei coronariene pe care o asigura, precum si in
afectiuni ale aparatului digestiv. Are activitate deosebita in hepatitele cronice, afectiuni
urogenitale, afectiuni neurologice si psihice. In literatura de specialitate se evidentiaza
activitatea antianemica si rolul exceptional in stagnarea si regresul diverselor afectiuni
oculare (hemeralopie, prezbitism, cheratomalacie, miopie, astigmatism, hipermetropie,
glaucom, cataracta) datorita continutului mare in beta-caroten.
Pentru uz extem, se foloseste in afectiuni dermatologice (psoriazis), afectiuni
ORL cu componenta atopica si inflamatorie, in tratamentul local al eczemelor, arsurilor
termice si chimice, degeraturilor, alergodermiilor, ranilor cu vindecare lenta. Este
singurul produs natural recunoscut pentru activitatea de protectie impotriva radiatiilor
solare sau de alta natura.
-

concentrate in principii active se utilizeaza cu rezultate spectaculoase in geriatrie,

tratarea depresiilor, a bolii Parkinson, a tumorilor, adenoamelor si leucemiei.

unguente de uz cosmetic pe baza de ulei de catina, respectiv creme antirid si nutritive,

geluri si lotiuni de protectie si intretinere, cu actiune revitalizanta si hidratanta pentru ten.
1.7.2 Dupa industria in care este folosita:
In industria alimentara
Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate
cum arfi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi
alcoolice.
Produsele obtinute din catina (ceai de fructe, frunze sau scoarta, sirop sau ulei)
constituie complemente alimentare care ajuta organismul sa-si regleze functiile si sa aiba
o imunitate ridicata.
Ctina i semifabricatele ei se folosesc pentru obinerea diferitor produse alimentare. La
ele se refer diferite tipuri de picot, biscuii, ngheat, creme, magiun i pastile, sufleu,
jeleu i altele. De asemenea, din sucul stabilizat de ctin se obin diferite buturi - de
mere, de mere cu morcov, cu afin i miere i diferite combinaii ale sucurilor de fructe i
legume cu sucul de ctin.
De asemenea, din ctin se produc diferite tipuri de buturi alcoolice i
nealcoolice -lichior, rachiu, balsam, vin i cocteiluri alcoolice, concentrate. Diferite

13

gustri - ctin cu dovleac i mere; cu hrean, mere i morcov i altele. Diferite tipuri de
paste, budinci, paine, plcinte i alte tipuri de produse.
Este recomandata utilizarea fructelor de catina cat mai aproape de starea lor
naturala, ca atare sau sub forma de extracte care sa cuprinda totalitatea principiilor
active. Deci se recomanda mai putin ceaiurile si mai degraba extractele uleioase de
catina, deoarece extractele apoase obtinute la temperatura ridicata contin doar
substantele hidrosolubile, fiind excluse vitaminele liposolubile (A, B, E, K) care se
pierd. Din aceste motive se prefera maceratele la rece.
Doamna Nicole-Livia Atudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a
Universitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria
Produselor Alimentare a creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc
pe baza de catina alba, imbogatit cu extracte de plante aromate si medicinale. Acest suc
este un biostimulator, fiind bogat in vitaminele A, C, E, F, bioflavonoide, licopine
(coloranti naturali), cu o actiune marcant antioxidanta, acizi organici, minerale, intre
care salutara este prezenta seleniului din catina (unul dintre cei mai puternici
antioxidanti). Pentru aceasta creatie, autoarea a primit Medalia de argint la Salonul
intemational de inventii, produse si tehnologii noi - EUREKA - Bruxelles, 2000 si
Medalia de argint la Salonul intemational de inventii, Geneva, 2002.

In industria farmaceutica
Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China

de exemplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. Pe

continentul european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid
si Teophast.
In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri,
frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai
valoros din punct de vedere medical.
Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric
si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice,
circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice. De
asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se utilizeaza si in
geriatrie cu rezultate spectaculoase.

14

Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea

arteriala si gingivitele.
Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente
extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si
leucemiei.
Mugurii de catina au efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator
si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii.
In anul 1999, la al 12-lea Salon international de inventii, tehnici si produse noi,
Geneva, domnul Moraru lonut, de la Asociatia Stiinta si Viata obtine medalia de bronz
pentru mai multe preparate medicinale, printre care Vita-Gins - capsule coninnd
rdcin de ginseng rou, de Hippophae rhamnoides i de mce cu o aciune
vitaminizant, antioxidant, stimulant i tonic SNC, creterea capacitii de efort fizic
i intelectual al organismuiui.

In industria cosmetica
Pulpa fructului de catina este foarte bogata in diferiti agenti antioxidanti, ce au

un efect benefic asupra epidermei. Industria cosmetica este foarte interesata de acesti
agenti antioxidanti, de vitaminele si flavonide ce se gasesc in fructul de catina.

Fig. 1.1 Continutul in diferiti acizi si flavone la data recoltarii la catina 94/9 de
origine alpina
Mediplant (Centrul de cercetare pentru plante medicinale aromatice) a studiat diferite
varietati de catina alba pentru a le selecta pe cele mai valoroase pentru industria
cosmetica. Diferente considerabile referitoare la compozitia fructului de catina au fost

15

observate intre varietatile de origine alpina si cele de origine orientala. Cele de origine
alpina, sunt bogate in agenti antioxidanti si au fost recomandate pentru folosirea lor in
industria cosmetica. Studiind maturarea fructele acestor varietati, continutul in vitamina
C (mg/100g de extract) este maxim chiar de la inceputul colorarii fructelor, pe parcursul
maturarii scazand dupa cum se observa si in graficul de mai sus. Din contra, continutul
in flavonide (mg/100g de extract) si acizi organici (g/l) ramane stabil pe toata perioada
de maturare a fructelor.

In silvicultura
Cercetarile efectuate pe plan international n cadrul Institutului Intemational

pentru Cercetarea si Valorificarea Catinei (ICRTS) - China au stabilit si valoarea

ecologica a catinei asupra mediului, incluznd conservarea apei n sol, mbogatirea
acestuia cu azot organic prin capacitatea plantei de a recicla azotul din atmosfera,
conservarea solurilor, controlul desertificarii, reabilitarea terenurilor degradate ca
urmare a activitatilor industriale .
Proiecte aflate n prezent n derulare n lume:
Rempadurirea unor suprafete forestiere exploatate la maxim n China, India,
Canada, Statele Unite ale Americii;
Reabilitarea terenurilor din carierele miniere deschise si a unor zone industriale
dezafectate din Polonia;
Reabilitarea unor habitate distruse prin diferite activitati industriale si agricole n
China, Canada, Germania, Rusia, Pakistan, Mongolia.
Cel mai elocvent exemplu este cel al Platoului Loess (din Nordul Chinei), un
semidesert cu un climat semi-arid, acoperit cu foarte putina vegetatie (specifica de desert)
cu evidente semne de degradare, care a fost inclus ntr-un program special de
rempadurire cu catina. Suprafata totala a plantatiei este de aproximativ 430.000 km 2,
din care au fost acoperiti cu catina cca 76.000 km2.
Acest plan a pus n evidenta, dupa 5 ani de la nceperea proiectului, urmatoarele
aspecte: refacerea vegetatiei de la 4% la 34%, reducerea degradarii solului de la 90% la
60%. De asemenea, n zonele acoperite de catina au aparut fazanii, iepurii, vulpile,
precum si alte 360 de specii de pasari, care n prezent depind nimai de habitatul creat.

16

Din punct de vedere social si economic zona cunoaste o dezvoltare economica

impresionanta, prin implicarea pozitiva a populatiei n sustinerea programului, preluarea
culturilor si exploatarea lor n sistem protejat.
Directiile urmarite n diversele programe de cercetare din tarile membre ale
Asociatiei Internationale ale Catinei, n folosirea acesteia sunt:

Valorificarea potentialului nutritiv si terapeutic;

Umplerea golurilor forestiere, datorate taierilor intensive cu un arbore cu

crestere rapida, cu lemn foarte valoros, care poate fi folosit drept
combustibil, avnd potential caloric foarte ridicat;

Stoparea desertificarii n zonele supuse acestui proces;

Refacerea terenurilor agricole degradate;

Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru

consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere
numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in
spatiile care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).

Refacerea terenurilor improprii

agriculturii,

scoase din uzul

unor zone

industriale;

Refacerea unor habitate, mai ales n zonele care au avut de suferit datorita
activitatilor umane sau a unor calamitati naturale;

Cultura alternativa.
Experimental, pe o suprafata de 2.500 mp s-a nfiintat o cultura de catina cu puieti

din zonele Trgoviste si Cmpul lui Neag. Tipurile de soluri pe care s-a efectuat
experimentul au fost soluri argiloase, grele, cu textura de tip VI, terenuri usoare cu soluri
nisipoase cu textura de tip V si terenuri mediare, soluri luto-nisipoase, avnd textura de
tip IV. Plantarea s-a facut la intervale de 2,5 m ntre rnduri si ntre arbusti, iar acest
interval a fost nierbat cu graminee salbatice. Gramineele au fost cosite de 2 ori pe
sezon.
S-a constatat ca o astfel de plantatie se comporta ca un regulator hidrologic
natural. Sistemul radicular al arbustului formeaza o mpletitura n primii 20-25 m la
suprafata solului, care este amplificata de sistemul radicular al ierburilor perene.
Covorul ierbos are n plus o suprafata foliara extrem de bogata, ce compenseaza
suprafata foliara redusa a arbustilor de catina. Suprafata foliara este aceea care

17

intercepteaza si atenueaza loviturile picaturilor de ploaie, care nu mai cad astfel direct pe
sol distrugnd agregatele structurale ale acestuia si obturnd porozitatea, deci micsornd
capacitatea de infiltrare a apei de teren. Picaturile de ploaie preluate de suprafata foliara
se vor infiltra pe lnga plante si masa de radacini a ierburilor care functioneaza ca niste
drene naturale si vor patrunde n adncime.alimentnd profilul solului cu apa pe care o
pastreaza pna n perioadele de seceta sau o elibereaza treptat.
Sistemul radicular fasciculat al gramineelor salbatice perene exercita o presiune
puternica asupra particulelor de sol, contribuind la formarea structurii granulare, marind
porozitatea si totodata activitatea biologica a acestuia.
Experimentul a demonstrat modificari semnificative ale solului, ncepnd chiar
din anul 2 de la plantare.
1.8 Metode de obtinere a uleiului de catina
Uleiul de ctin (Oleum Hippopheae) se obine att din pulpa fructelor, ct i din
smburi. Extragerea uleiului de ctin se realizeaza prin 2 metode de baz - Ja cald" i
la rece".
Metoda la cald const n extragerea uleiului prin procedeul nclzirii din
materialul mrunit pn la temperatura 80-100C. De asemenea, uleiul se folosete,
ndeosebi, n scopuri alimentare i tehnice.
Metoda de extragere a uleiului la rece se realizeaza fr nclzire. n particular,
din fructe se stoarce sucul i se limpezete n loc rece. Uleiul n timpul limpezirii se
ridic la suprafa i apoi se strnge. Uleiul obinut prin aa procedeu este cel mai
calitativ. Tescovina rmas dup stoarcerea sucului adugtor se mrunete, se acoper
cu ulei vegetal (de floarea soarelui, de msline), se las i se separ prin presare. Acest
ulei este mai deschis la culoare i nu se ridica la calitatea celui obtinut prin metoda la
rece.
Exist i alte metode de obinere a uleiului de ctin. Astfel, fructele coapte de
ctin se trec prin sit. Seminele mpreun cu coaja rmas se usuc i se pstreaz
separat. Masa obinut la presare se nclzete pn la 80-90C, se toarn n bnci de
sticl i se nchide ermetic. n procesul de pstrare (2-3 luni) masa obinut la presare se
separ n dou straturi. Stratul de sus care conine 25% ulei se separ atent i se toarn n
crati de email, se adaug seminele i coaja, obinute la trecerea prin sit a ctinii.
Uleiul de floarea-soarelui (0,5 I la 1 kg de past de ctin) se fierbe i se toam fierbinte

18

n pasta cu coaj. Masa obinut se pune n cuptorul de copt, agitind se topesc la

temperatura de 60-70C n timp de 2 zile. Aceasta procedur se poate realiza pe baia de
ap. La nclzire uleiul de ctin se extrage cu ajutorul uleiului de floarea-soarelui. Peste
2 zile uleiul se filtreaz prin scule de tifon, care se suspendeaz pentru scurgerea
uleiului.
Uleiul trebuie pstrat n tar de sticl astupat n loc rece i la ntuneric nu mai
mult de 1,5 ani.
Pentru administrarea interioar uleiul de ctin este interzis n cazul proceselor
inflamatoare n vizica biliar, ficat, pancreas, cat si in cazul liteazei biliare.
1.8.1Tehnici si tehnologii moderne pentru uscarea catinei albe
Ctina alb uscat prezint un produs de valoare datorit gamei largi de
substane nutritive utile corpului uman pe care le posed. Cele mai utile pentru uscare se
consider fructele de ctin cu pulpa dens, suculent (masa mai mare de 0,7 gr./buc).
Pentru uscare se folosete soiul de ctin alb (Hippophae rhamnoides).
Tehnologia producerii uleiului din ctina alb presupune o totalitate de operaii
tehnologice, i anume: depozitarea ctinii albe la ntreprindere, transportarea i
inspecia, splarea, blanarea, separarea pulpei de semine, uscarea seminelor, zdrobireamcinarea, presarea.
Calitatea produsului finit i gradul de extragere a uleiului din ctin sunt
influienate ntr-o oarecare msur de corectitudinea ndeplinirii fiecrei operaii n
parte, dar aportul decisiv, totui l are metoda de uscare aleas i respectarea
parametrilor optimi ai acesteia.
Fructele de ctin alb se usuc prin metoda natural (heleo cu aer) i artificial
(prin convecie).
Metoda de uscare se alege n funcie de mai muli factori:
1. Amplasarea geografic a punctelor de colectare i de uscare a fructelor;
2. Temperatura medie lunar n perioada de uscare;
3. Durata medie de timp cu soare peparcursul zilei;
4. Prezena resurselor energetice i odul de conectare la ele;
5. Prezena suprafeelor de depozitare a materiei prime;
6. Volumul de materie prim;
7. Cerinele fa de calitatea ctinii albe uscate;

19

1.8.1.1 Uscarea naturala

Cea mai rspndit metod de uscare a ctinii albe este cea natural. Ea este
caracteristic gospodriilor fermiere individuale amplasate n raioanele cu condiii
climaterice temperate. Acestea sunt Moldova, Ucraina, Rusia, China, Mongolia.

Uscarea heleo la aer

Uscarea heleo la aer a fructelor de ctin se realizeaz ca consecint a

interactiunii fructelor cu fluxul de aer din atmosfer. Ea se petrece pe plase metalice sau
din lemn (loznie) n ncperi ventilate, sau pe suprafee deschise umbrite. Ca regul
suprafeele deschise sunt betonate sau formate din talere de lemn. Ourata de uscare n
astfel de usctorii constituie de la 7 i pn la 20 de zile.
Aceste suprafee, ca regul se monteaz n apropierea livezilor de ctin, ceea ce
reduce la maxim pierderile materiei prime i durata la transportare i n deprtare de la
drumuri pentru a evita poluarea produciei. Tot aici, lng aceste suprafee, se rezerveaz
loc cu acoperi pentru sortarea i prelucrarea fructelor nainte de uscare.
Sortarea are loc pe transportoare sau mese de sortat. Pentru a asigura condii
normale de lucru vieza transpororului se admite nu mai mare de 0,05 m/s. Cu scopul
accelerrii procesului de uscare dup sortare fructele de ctin alb sunt prelucrate cu
soluie fierbinte de sod caustic de concentraia 0,5 % pe parcursul a 15-30 secunde
pn cnd pe pericarp apar fisuri n form de plas subire. n continuare fructele se spal
cu ap curat rece, se plaseaz pe talere i se ndreapt la uscare.
Pe parcursul uscrii heleo la aer fructele sunt spuse aciunii razelor solare, ceea
ce se reflect negativ asupra calitii produsului uscat, de aceea se recomand de a
realiza uscarea n umbr. Uscarea la umbr este ndelungat i provoac pierderi de
materie prim, necesit suprafee considerabile, este dependent de condiiile climaterice
i sunt greu de respectat condiiile de igien.
Schimbul de cldur n usctoriile heleo la aer poate fi realizat cu cureni naturali
de aer sau prin convecie forat, ambele fiind dependente de construcia ncperii
usctorului.

Uscarea heleo

Una din modalitatile de uscare a fructelor n condiiile gospodriilor individuale

i de fermieri este folosirea energiei radiante a soarelui. Aceste usctorii permit ntr-o
oarecare msur de a nltura unele lacune ale usctiriilor heleo la aer. Durada de uscare

20

se reduce de 3 - 5 ori n comparaie cu cea heleo la aer, produsele sunt protejate de

insecte, praf, umiditate, etc, mai eficient se pstreaz substanele nutritive din fructe. n
afar de acesta, uscarea fructelor n usctorii heleo posed un ir de avantaje economice
deoarece se folosete o surs ieftin de energie. Uscarea ctinii albe prin metoda heleo
ca regul se efectueaz numai pentru extragerea ulterioar a uleiului.
In usctoriile heleo boabele de ctin alb se plaseaz n dulapuri de uscate, n
care se vehiculeaz aerul nclzit (60-70C) preventiv n sistemul heleo de nclzire a
aerului.
Instalaia tip camer este constituit din sistemul heleo cu cazane de nclzire a
aerului amplasate n dou rnduri paralele. ntre rnduri se afl conducta central a
aerului care se conecteaz la aceste cazane. Captul opus al conductei este unit cu
camera de uscare. Aerul nclzit n n cazane de vehiculeaz cu ajutorul ventilatorului
centrifugal prin conducte n camera de uscare. Suprafaa sumar de absorbie a razelor
solare este de 120 m2.
Pentru reducerea consumului de energie cauzat de prezena ventilatorului n reeaua de
vehiculare a aerului cald n unele instalaii se folosete tirajul artificial. n acest caz
nclzitoarele heleo de aer sunt proiectate n form de o cutie monobloc, cptueala
superioar a creia este confecionat dintr-un material transparent pentru razele solare,
iar ce inferioar din material absorbant. Cutia se afl sub un unghi oarecare fa de
orizont, astfel nct nuntru s se creeze presiune termic care vehiculeaz aerul de la
straturile inferioare ctre cele superioare i mai apoi n camera de uscare.
Unul din elementele cele mai importante a usctorului heleo cu camer este
nclzitorul de aer (cazanul). De alegerea corect a cazanului depinde eficiena func
ionrii ntregii instalaii. Cele mai eficiente sunt cazanele cu suprafaa de absorbie a
energiei razelor solare gofrat cu perforaii. Pentru ele coeficientul de acumulare a
clduri de la soare este mult mai mare de ct a celor cu suprafaa neted. Aceasta se
datoreaz n primul rnd gradului nalt de turbulen a aerului care trece prin suprafaa
perforat i n al doilea rnd temperaturii mai nalte a cazanului. Ca rezultat randamentul
acestor cazane crete cu 20 -30% n comparaie cu cele cu suprafaa plat.
Usctoriile cu camer ca regul se utilizeaz n perioada cald a anului, de aceea,
n calitate de material transparent se utilizeaz un strat sau mai multe de stic sau
pelicul polimer. n calitate de camer de uscare (de lucru) pot fi folosite toate

21

instalaiile de uscare industriale, dar fr elementele de nclzire cu conbustibil sau

electricitate.
Productivitatea instalaiilor de acest tip constituie 0,6 - 1,2 kg de produs finit n
24 ore/1 m2 de suprafa, deci aproximativ de 2 mai mare ca la cele pe suprafee
deschise .
In instalaiile de uscare la soare i cu radiaie (I.U.S.R.) schimbul de cldur
radiant prevaleaz asupra celui prin convecie, adic helioinstalaia i dulapul de uscare
se combin ntr-un agregat, i produsul se supune aciunii nemijlocite a razelor.
Cea mai simpl I.U.S.R. cu ventilare natural sau forat poate servi aa numita
"lad fierbinte", care prezint o ram de lemn, fundul creia este format din scnduri.
Rama de sus se nchide cu un rnd de sticl. Lada n partea de sus i de jos are orificii,
necesare pentru organizarea tirajului de aer, de asemenea are i ui pentru ncrcareadescrcarea platourilor.
Pentru intensificarea procesului de uscare a fructelor n I.U.S.R. s-a demonstrat
raionalitatea amplasrii suprafeei absorbante de raze sub un unghi de 25-30 fa de
orizont. O asemenea amplasare a suprafeei absorbante de raze creeaz condiiile
apariiei presiunii termice, care mbuntesc caracteristidle aerodinamice a I.U.S.R.
In

scopul folosirii mai eficiente a energiei razelor solare, se propune ca

platourile cu produs s se plaseze n interiorul I.U.S.R., paralel suprafeelor de absorbie

a razelor.
I.U.S.R. experimental de tip "carusel" pentru uscarea fructelor i legumelor const
dintr-o camer cu volumul 25 m3. Suprafaa transparent a usctoriei este ndreptat spre
sud cu un unghi de nclinare fa de orizont de 30. n interiorul usctoriei este amplasat
un carusel, care prezint o carcas metalic rotitoare cu dou trepte i care dispune de
platouri de aluminiu.
O astfel de instalaie permite creerea unor condiii favorabile pentru uscarea
uniform a produsului, deoarece el trece periodic prin zone uniforme de influen ale
cmpului termic din dulapul de uscare.
Cercetrile au demonstrat, c durata de uscare n regim de carusel, n comparaie
cu cel cu camer radiant, se reduce pentru diferite produse de 1,5 ori.
In instalaiile de uscare la soare cu radiaie produsul este neaprat influenat de
radiaia solar i cldur, necesar pentru nclzirea materialului i evaporarea umiditii,

22

se transmite cu ajutorul energiei radiante. ns, lund n consideraie, c gradul de

iradiere este instabil n timp, calculul cantitii de cldur este mai complicat.

Uscarea combinat

Pentru alegerea variantei optime constructive ale instalaiilor de uscare la soare

i cu radiaie este necesar s se prezinte corect imaginea fizic a procesului de uscare a
materiei prime. Procesul de uscare propriu zis se refer la procesele nestaionare. n
afar de aceasta, la uscarea n instalaiile heleo, pentru schimbul de mas i de cldur n
materia prim un rol hotrtor l joac periodicitatea ptrunderii energiei solare. Aceasta
din urm are mult influeneaz asupra calitatii produsului finit, a duratei procesului de
uscare i modului de construire a usctoriei. Pentru micorarea costului de producie a
produsului finit, se folosete aa numita metod bifazic de uscare, care st la baza
heleousctoriei combinate. n usctoriile heleo combinate procesul uscrii fructelor se
petrece n dou etape. La prima etap se nfptuiete uscarea n instalaie la soare cu
ajutorul aeruiui, iar la a II etap - n I.U.S.R..
O usctorie combinat este o instalaia ce conine dou elemente unite consecutiv
unul cu altul prin ventilatorul centrifugal al I.U.S.R.: conducta de aer\ dulapul de
uscare. n partea de sus sunt montate plci de sticl, iar prile laterale sunt izolate cu
pelicul de polietelen. Platformele grefate cu produs se aeaz n dou etaje sub un
unghi de 25 fa de orizont. Realizarea primei perioade de uscare se petrece n dulapul
de uscare. Dup prima perioad platourile se transfer n I.U.S.R., unde are loc
eliminarea umiditii.
Pierderile de cldur influeneaz negativ asupra eficacitii de lucru a
usctoriilor heleo combinate n deosebi n cazul micrii continue a aerului.
Pentru micorarea pierderilor de cldur este necesar de a folosi usctorii heleo
cu suflare discret a aerului. Acestea din urm permit intensificarea procesul de uscare i
mbuntirea calitDii produselor finite.
Pentru mrirea coeficientului de utilizare a heleousctoriilor unui ir de autori li
se propune completarea cu surse de cldur diferite, ce permit folosirea pe timp nnourat
i noaptea. Astfel este descris heliousctoria cu aciune periodic, n care se folosete
energia radiant a razelor i a elementelor electrice de nclzire.
1.8.1.2 Uscarea artificiala

23

Procesului de uscare a fructelor i legumelor i s-a acordat o mare atenie.

Modelele de uscare s-au perfecionat permanent. n calitate de criteriu de baz la
perfecionare, de regul, s-a folosit durata procesului n prezena indicatoriior calitativi
favorabili.
O schimbare att calitativ ct i cantitativ n acest domeniu a fost obinut
dup nceperea aplicrii diferitor metode de uscare artificial.
Cea mai mare rspndire pentru uscarea ctinii albe a avut-o uscarea cu gaze
calde (uscarea convectiv), deoarece folosirea gazului cald n calitate de agent de uscare,
care n acelai timp servete i ca purttor de cldur, i ca absorbant de umiditate,
determin construcia simpl a usctoriilor convective. ntrebrilor de cercetare i
perfecionare al procesului de aport de energie convectiv de uscare a fructelor sunt
consacrate multe lucrri att n rile C.S.I., ct i n strintate.
0 mare atenie n ultimul timp se acord utilizrii metodelor electrofizice de aport
de energie, astfel ca razele infraroii, cmpurile electro-magnetice de frecven nalt i
combinarea lor cu metoda prin convecie.

Uscarea prin convecie

La uscarea prin convecie deplasarea cldurii se nfptuiete cu gaze nclzite.

Reieind din sursele bibliografice, metodele tehnice de realizare a uscrii prin convecie
coincid cu uscarea n strat dens i cntrit.
Uscarea ctinii albe n strat dens n condiii de producere, conform clasificrii
dup A. S.Ghinzburg se nfptuiete n usctorii tip tunel cu conveier i cu camere.
Calitatea fructelor uscate n aceste usctorii n majoritatea cazurilor este determinat de
nlimea stratului de produs n celula lucrtoare. (nlimea stratului se caracterizeaz
prin cantitatea fructelor de ctin alb i a feliilor aparte, care au o grosime determinat,
amplasate una de alta.)
n unele cazuri pentru aprecierea mrimii stratului de fructe se folosete
coeficientul de presiune pe suprafaa de lucru.
Pentru stratul dens acest coeficient este de 18,5 kg/m 2, iar pentru cel de erupie
-150 kg/m2. Asupra procesului de uscare a fructelor influeneaz considerabil i indicii
morfologici cum sunt: masa substanei uscate, volumul, raportul dintre pulp i smbure,
culoarea i alii.

24

A fost studiat cinetica procesului de uscare a ctinii albe cu aer fierbinte n

dependen de indicii morfologici.
In

afar de grosimea stratului supus uscrii, asupra procesului de uscare

influeneaz de asemenea i viteza agentului de uscare, temperatura lui iniial i final.

Analitic aceast influen este foarte greu de determinat, de aceea se folosesc metode
experimentale. Pe lng aceasta, de regul, se determin schimbrile psihrometrice ale
umiditii n produsul prelucrat.
Aceast metod posed un ir de erori, legate de greutile determinrii
temperaturii

veritabile

ale

termometrului

umed

(neuniformitatea

umiditii,

impurificarea suprafeelor umede cu praf, cu bacterii i alte substane). De aceea, de D.

M. Levin a fost propus corelaia, dup care pentru calculele inginereti parametrii
aerului prelucrat se determin dup diferena temperaturilor agentului termic proaspt i
prelucrat.
Uscarea n strat dens, n cazul ndesirii fructelor una cu alta, nrutete puin
condiiile petrecerii procesului, astfel nct n punctele de contact dintre ele scade
regimul gazodinamic de filtrare prin acest strat. De aceea procesul de uscare a ctinii
albe n condiiile de polistrat se petrece n usctorii, n care exist posibilitatea de a crea
nlimea necesar a fluxului gazodinamic al filtrrii gazului, ce permite nlturarea
rezistenei de contact ntre straturi.
Pentru uscarea fructelor n flux de aer, n statele CSI se folosesc usctoriile T4KCK-90, T4-KCK-45, T4-KCK-30, T4-KCK-15 deosebindu-se prin suprafeile benzilor
lucrtoare (respectiv de 90, 45, 30 i 15 m2).
Usctoria T4-KCK-90 este construit n form de carcas, n interiorul creia
sunt amplasate 5 conveiere suprapuse, n care funcia de estur circulant o
ndeplinete o reea inoxidabil. Conveierele se deplaseaz contrasens. Pentru o
rostogolire mai eficient a produsului de pe o band pe alta, axele tambururilor de
transmitere i de tensionare ale tuturor conveierelor, sunt deplasate una relativ de alta.
ntre benzi sunt amplasate calorifere. Carcasa usctoriei const dintr-o parte cu panouri
detaabile, iar din alt parte - cu uie matalice, interiorul crora este umplut cu material
izolator. Instalaia principal a dispozitivului de acionare n usctorii permite msurarea
separat a vitezelor benzilor conveierelor: a II i a IV - de la un mecanism, I, III i V-de
la alt mecanism. Viteza de micare a benzilor se regleaz fr oprirea mecanismului.

25

Pentru ntreinerea regimului de temperatur indicat n toate zonele, sunt

instaurate sisteme automatizate.
Usctoriile T4-KCK-45 i T4-KCK-30 nu se deosebesc de T4-KCK-90 prin
construcie, dar au o productivitate mai mic i se pot folosi n condiii de gospodrii
particulare.
Toate usctoriile de tip conveier expuse anterior, sunt lipsite de zonele de rcire
artificial, ceea ce duce la nrutirea condiiilor de realizare de mai departe a
procesului finit.
Usctoria predestinat pentru uscarea fructelor i legumelor este nzestrat cu
instalaie de generare a frigului i folosirea lui pentru rcirea produsului uscat.
In rile de Vest, pentru uscarea produselor vegetale se folosete o gam larg de
usctorii de tip conveier.
Compania " Hans Binder Mashinenfabric" (Germania) produce usctorii cu 5 benzi
HBM pentru uscarea legumelor i fructelor. Agentul de uscare se nclzete n instalaie special,
unde se arde combustibil lichid sau gaz. n dependen de regimul de uscare, cantitatea de aer
ce ajunge pe band se regleaz. Aerul preluat se elimin prin partea de sus a usctoriei prin
intermediul ventilatorului centrifugal. Viteza benzilor se regleaz cu ajutorul unui variator lent.
Productivitatea acestei usctorii poate varia de la 3,5 tone pn la 35 tone de materie n 24 ore,
durata de uscare de la 1,5 pn la 9 ore.
In Frana se propun diferite variante de usctorii de tip conveier, destinate pentru
uscarea fructelor. Astfel, Sover lacques (Soc. Industrielle Mabor) descrie usctoria cu band n 3
nivele. O deosebit importan pentru astfel de usctorii este prezena sistemului de ventilare
natural, n care fluxurile de gaze i mresc viteza cu ajutorul unor ventilatoare axiale. Cu
scopul de a reduce suprafeele de lucru este expus usctoria cu band n 6 nivele cu utilizarea
regimului oscilant de convecie pe toat lungimea fiecrui conveier. Acest lucru se realizeaz
datorit amplasrii mecanismului de nclzire sub banda lucrtoare a conveierului.
Compania francez "Sermatec" produce conveiere cu 5 benzi n baz de aburi pentru
uscarea fructelor i legumelor. Spre deosebire de alte usctorii de tip conveier, benzile acestor
usctorii se compun din plci inoxidabile cu diametrul seciunii 1,5*14 mm amplasate n rnduri
nclinate. Variatorul de vitez permite de a shimba viteza de la 0,3 pn la 1,5 m/min. Curirea
benzilor de reziduurile lipicioase se efectueaz cu ajutorul periilor de nailon.

26

n Ungaria se exploateaz cu succes usctorii de tip conveier cu abur, n 5 nivele

"Samum-5". Aceast instalaie se deosebete de celelalte prin aceea c, ventilatoarele pentru
predarea aerului n usctorii, sunt instalate n partea superioar a usctoriei i se pun n funciune
de motorul electric care totodat rotete ventilatorul i elimin aerul prelucrat.
Merit atenie deasemenea i usctoria de tip conveier n 5 nivele din Romnia. O
caracteristic deosebit a lui const n ceea c procesului uscrii sunt supuse fructele de diferite
caliti i calibrarea lor prealabil.
n prezent, in Moldova este elaborat instalaia de uscare cu 2 dulapuri de tip P3KCK, care poate fi folosit pentru uscarea fructelor. Productivitatea instalaiei - 2000 kg/g de
umezeal eliminat.
Pentru uscarea fructelor de ctin alb n condiii de monostrat se folosesc usctorii de
tip tunel. De regul, cu acestea sunt echipate complexele i fabricile de uscare. Ele sunt simple
n construcie i sigure n exploatare. n usctoria-tunel se usuc de obicei fructele cu
coaj ginga (prune, mere, caise, piersici).
La ntreprinderile din Moldova, n prezent sunt instalate usctorii ale unei
companii iugoslave i a rilor fostei URSS. Toate aceste usctorii sunt identice dup
instalare. Deosebirea de baz const n sistemul de aport de aer. Astfel n usctoriile
iogoslave n calitate de agent al uscrii se folosete amestecul de aer cu produsele arderii
combustibilului lichid sau gazos, dar n cele ale fostei URSS - aer curat nclzit.
O rspndire mai larg n rile fostei CSI l-a avut usctoria tunel rusesc
(Moldova).
Dup construcia i organizarea procesului de uscare a fructelor, i corespunde
instalaia de uscare de tip tunel din Frana. Canalul de lucru al usctoriei are 2 zone:
rcire i uscare. Acest lucru o deosebete de altele prin faptul, c permite micorarea
cheltuielilor pentru prelucrarea produsului finit.
Trebuie menionat, c folosirea amestecului de gaze de ardere n usctoria de tip
deci i economia de cldur nu exclude posibilitatea apariiei substanelor cancerigene,
de a iugoslav ceea trebuie s se efectueze un control riguros, iar pentru multe materii
alimentare aceste instalaii nu se recomand.
Merit atenie construcia usctoriei de tip tunel pentru fructele ctinii albe a
companiei japoneze "lamoto". Compania precizeaz, c usctoria este nfiinat ca
rezultat al unor experiene aprofundate i este optim pentru uscarea ctinii albe.

27

Pentru uscarea convectiv a fructelor de ctin alb n strat dens pentru toate
tipurile de usctorii prezentate mai sus, umiditatea este aproximativ 20%.
n opoziie cu folosirea uscrii n strat dens pentru mbuntirea condiiilor
petrecerii procesuiui de uscare se folosete uscarea n strat fierbnd. ns aceast metod
nc nu i-a gsit o ntrebuinare larg.
1.9 Directii de baza ale perfectionarii tehnicii si tehnologiei procesului de
uscare a catinei albe
Din caracteristicile mai sus numite a usctoriilor convective se poate ajunge la
concluzia c ele sunt analogice i dup construcie i dup procesul tehnologic de uscare
al fructelor. Deci i neajunsurile acestor usctorii vorfi mai comune. La ele se refer:
1. Construcia complicat i prim preul de cost major.
2. Mobilitatea limitat a lor n exploatare, astfel nct usctoria trebuie s fie de regul n
legtur rigid cu generatorul de cldur.
3. Neuniformitatea nclzirii materialului i n consecin o parte din ctin nu se usuc, iar
alta prea tare se usuc.
4. Durat mare a procesului de uscare ce stric calitatea produsului finit.
5. Suprafaa de producere mare n timpul procesului de uscare.
6. Mecanizarea dificil i automatizarea procesului.
n legtur cu aceasta, dezvoltarea producerii de fructe uscate, perfecionarea
tehnologiei trebuie realizate dup urmtoarele principii de baz:
-

Perfecionarea tehnologiei folosite deja i a utilajului.

Mrirea termenului de pstrare a fructelor uscate.

mbuntirea ambalajului.

nfiinarea liniilor tehnologice mecanizate.

Realizarea noilor tehnologii i a utilajului de uscare a fructelor.

Pentru intensificarea procesului de uscare a ctinii albe i obinerea unui produs

finit cu caliti mai satisfctoare, un ir de autori propun de a folosi uscarea n dou

etape. Astfel, leagun G. V. a prelucrat tehnologia ce const n uscarea ctinii albe pn
la o stare stabilizat (umiditatea 100 - 80%) n condiii de monostrat apoi ncrcarea lor
i constituirea polistratului cu uscarea final pn la umiditatea standard.

28

n Frana este prelucrat o nou metod de uscare a fructelor i n particular, a

ctinei albe. Aceast metod const n intensificarea procesului de uscare prin mrirea
temperaturii gazului arztor pn la 140C.
Pentru intensificarea procesului de uscare a fructelor prin convecie, un ir de
autori n propun ca uscarea s se petreac n cmpul de descrcare de barier (DB).
Astfel pentru mere experienele au artat, c folosirea de DB permite micorarea
timpului de uscare de 1,5 ori.
De asemenea se realizeaz lucrri n domeniul cercetrilor procesului de uscare
cu folosirea stratului de erupere. La ele este necesar luarea n consideraie a cercetrilor,
efectuate de Griin M.A. i leagun G.V.
n prezent o mare atenie necesit metodele energetice cu aport de cldur, aa
cum este metoda prin radiaie i a curenilor de nalt frecven a cmpurilor, care ne dau
posibilitatea intensificrii procesul de uscare n cteva ori.
Totui, consumul mare de energie electric, folosirea utilajului costisitor nc nu
permite acestei metode energetice, s obin o rspndire larg n industrie.
Spre deosebire de toate tipurile de uscare cu folosirea cldurii, uscarea prin
sublimare se realizeaza la temperaturi mici i vacuum adnc. La uscarea prin sublimare
structura molecular a materialului se pstreaz aproape fr schimbri i produsul uscat
se caracterizeaz prin porozitate i dispersie nsemnat. Porozitatea nalt condiioneaz
o revenire rapid a proprietilor iniiale ale materialului.
n literatura cunoscut lipsesc unele date despre regimul uscrii prin sublimare a
ctinii albe. Exist unele date despre uscarea i fuctelor cu coaj ginga n condiii de
laborator. Se vede, c durata mare a uscrii fructelor (15-26 ore) i preul major al
produciei finite este legat cu cheltuielile iniiale i n rezultat rein ptrunderea uscrii
prin sublimare n producerea de fructe uscate.
n ultimii ani n Marea Britanie, SUA i n rndul altor ri au fost prelucrate
metode de uscare a produselor alimentare, care tot mai mult i mai mult se
perfecioneaz. La aceste metode se poate incadra uscarea azeotrop, osmatic prin
microunde i de asemenea uscarea prin sublimare deja perfecionat.
Spre perfecionarea tehnologiei uscrii trebuie adaugata si folosirea tuturor
metodelor cu raze posibile.

29

Capitolul II
2. Contribuii proprii
Produsele pe baza de catina alba se folosesc atat curativ, cat si preventiv.
Utilizarea produselor pe baza de catina in cantitati moderate (5-10 g fructe uscate
sau 25 - 50 g fructe proaspete), la intervale de 2-3 zile, creste rezistenta la efort fizic si
intelectual. Fructele trebuie sa fie insa bine strivite si bine mestecate, la ele adaugandu-

30

se zahar sau miere. Fructele uscate trebuie sa fie pulverizate ultrafin si consumate
integral.
Produsele pe baza de catina se recomanda celor care lucreaza in conditii deosebit
de grele (metalurgie, minerit etc), sportivilor de performanta, celor ce lucreaza in ture de
noapte, in armata, alpinistilor, celor care lucreaza in conditii de temperaturi extreme
(foarte inalte sau foarte scazute), celor ce se accidenteaza si sufera arsuri sau raniri. In
acest din urma caz tratamentul trebuie inceput imediat cu ulei de catina, dupa care se
apeleaza la ajutorul medicului.
In afara de fructe proapete sau uscate, frunze si tulpini proaspete sau uscate ca
atare, se pot utiliza derivate din acestea, unele dintre ele putand fi realizate casnic.
Pentru prepararea unui ulei de catina se pot folosi 200 - 300 g fructe de catina
uscate, fin pulverizate, care se amesteca cu 200 - 300 ml ulei de floarea soarelui sau
chiar mai mult. Pentru o extractie mai buna se repeta amestecarea la intervale de
minimum 24 de ore. Dupa ce se depun, partile solide se separa. Ceea ce ramane
impregnat cu ulei se stoarce print-o panza deasa. Cele doua parti uleioase se ameteca, in
felul acesta marinduli-se efectul. Partea solida se poate folosi pentru nutritie, ca
vitaminizant.
Fructele proaspete se pot presa, iar sucul integral rezultat se poate folosi in
asociere cu zahar in diferite proportii, dupa gust (100 ml suc cu 100 g zahar sau 150 200 g zahar). Nu este nevoie de conservant daca se consuma in urmatoarele 2 saptamani.
Pentru pastrarea pe termen lung se adauga 0,2%o benzoat de sodiu. Sucul integral se
poate amesteca cu suc din orice alt fruct, se poate pasteuriza sau steriliza pentru pastrare
pe termen lung.
Semintele si cojile umede se usuca, se pulverizeaza si se folosesc ca atare, ca
vitaminizant, consumandu-se circa o lingurita la 2-3 zile.
Frunzele si tulpinile maruntite se usuca. Din acestea se prepara ceai, folosind
maximum o lingurita, de 2-3 ori pe saptamana. Acest ceai se recomanda mai ales celor
ce sufera de stari depresive sau anxioase si este contraindicat persoanelor irascibile.
Fructele de catina pot fi folosite si la obtinerea unui vin, adaugand in mustul de
struguri suc integral de catina alba, dar nu mai muit de 10-20%. Acesta va adauga
vinului calitati deosebite.

31

Toate preparatele se consuma inainte de ora 11, in caz contrar pot sa apara
insomnii.
2.1 Studiul preturilor produselor din ctina existente pe piata din Romania
In cursul anului 2014, produsele pe baza de catina alba au avut preturi de vanzare
variabile (tabelul 2.1), cuprinse intre 9,44 si 54,13 RON.
Tabelul 2.1
Preturi ale unor produse pe baza de catina alba in anul 2014
Denumirea produsului
Spirulina cu aloe si catina alba 20 capsule
Catina capsule 30 capsule
Ulei de catina
Sirop de catina cu miere 250 ml
Catinofort 60 capsule
Coenzima Q10 in ulei de catina 30 capsule
Ceai de catina fructe 80 g

Pret de vanzare in anul 2014 (RON)

22,50
16,00
20,00
45,00
11,08
54,13
9,44

2.2 Descrierea diverselor produse din catina existente pe piata din:

Romania

Ceai de catina - fructe -100 g

CEAI VITAL FRUCTE DE CATINA
FRUCTUS HIPPOPHAES
Componenti principali: vitamina C, vitamine din grupa B, provitamina A,
microelemente, flavonozide.
Proprietati: tonifiant general al organismului, vitaminizant, reconfortant
Indicatii: avitaminoze, boli de ficat, boli de piele, reumatism, stari de epuizare a
organismului dupa efort fizic si intelectual prelungit sau in boli infectioase, interventii
chirurgicale sau boli consumptive.
Se recomanda persoanelor ce prezinta intoleranta la cafea.
Mod de utilizare intern, sub forma de infuzie din 2 linguri de fructe uscate la o
cana de apa clocotita, dupa care se lasa minim o jumatatc preferinta cu miere de aibine.
Prezentare: cutie cu 100 g planta
Ceai de catina fructe - 50g
Compozitie: fructe de Hippophae rhamnoides - catina.

32

Indicatii terapeutice: este un polivitaminizant puternic, diuretic, antidiareic, se

utilizeaza ca adjuvant in avitaminoze, dermatoze, diaree.
Preparare: infuzie din 1-2 lingurite la o cana de apa clocotita; se beau 3-4 cani pe
zi.
Contraindicatii: nu se cunosc.
Suc din catina - pasteurizat.

Produs natural obtinut prin prelucrarea fructelor de

catina proaspat recoltate sau congelate.

Actiune : energizant - vitaminizant.
Vin tonic de catina. Produs alcoolic obtinut prin fermentatia naturala a fructelor
de catina (continu tn alcool 12-14% vol.).
Actiune : energizant - vitaminizant. Combate anorexia.
Otet de catina. Produs natural obtinut prin fermentatie, avnd n compozitie
catina, suc de mere si miere de albine. Este un otet alimentar recomandat pentru
prepararea dietetica a unor salate sau pentru conservarea unor legume carora le confera
un gust deosebit si o buna stabilitate n timp.
Ceai vitaminizant - remineralizant. Supliment alimentar valoros care
transmmite organismului o gama completa de vitamine hidrosolubile si saruri
minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus Cynasbati, fructus Phaseoli sine
semine, herba Equiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula officinalis, herba Poligonis,
herba Basilici, herba Urtica dioica.
Uleiuri alimentare. Produse obtinute din ulei de floarea soarelui si ulei de
masline avnd un aport de ulei pur de catina obtinut prin procedee enzimatice - se pot
utiliza la consumul casnic n special n prepararea de slate, sosuri, etc, carora le confera
savoare si aspect.
Ulei din pulpa de catina. Produs obtinut din pulpa fructului de catina prin
procedee enzimatice- cel mai complex produs obtinut din catina - 109 principii
bioactive. Se foloseste n tratamente medicale si cosmetice.
Ceai antiviral. Amestec macinat de plante avnd n compozitie fructe de catina folium Hippophae rhamnoides; herba de : Geranium robertianum, Agrimonia aurotoria,
Ribes nigrum, Ocinum basilicum, Achillea millefolium, Oxalis acetosella, Plantago
lanceolata, Lythrum salicaria, Hypericum perforatum, Urtica dioica, Mentha crispa. Ceai
cu actiune antiseptica, bacteriostatica, bactericida, antifungica

33

Ceai tonic stimulator. Produs natural stimulant al capacitatii de aparare al

organismului mpotriva unor actiuni stresante inteme si externe, fortifiant si tonifiant
general. Actioneaza prin cresterea fagocitozei, ntarirea actiunii macrofagelor si
granulocitelor precum si stimularea limfocitelor T, previne degenerarea celulelor si
ntarzie procesul de mbatrnire.

Ceai vitaminizant - remineralizant. Supliment

alimentar valoros care transmmite organismului o gama completa de vitamine

hidrosolubile si saruri minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus Cynasbati,
fructus Phaseoli sine semine, herba Equiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula
officinalis, herba Poligonis, herba Basilici, herba Urtica dioica.

Germania

Produse destinate sanatatii si nutritiei

Sea buckthom seed 50ml
100% kaltgewonnenes naturreines oil from sea buckthom fruit.
Sanddomfruchtfleischbl 10 ml
100% naturreines oil from sea buckthom fruit.

$5.90
Produse pentru ingrijire zilnica
Sea buckthom soap 100q
From vegetable raw materials and the addition of Sanddornol was soap. These pure ...

$ 1.95
Alva hand cream 75ml
For sensitive, dry and cracked skin.
Noble vegetable oils and marigolds extract form ...
$6.90
Sandorini hair rinse 200ml

34

According to popular Sandorini shampoo is now available to complement the Sandorini hair
rinse. This ...
$ 9.75
alva sea buckthorn bodv lotion 150ml
The anti-aging system for dry and normal skin The delicately scented body lotion harmonised ...

$ 11.50
Sea buckthorn bodv milk Q10 and aloe vera 150ml
This quickly einziehende sea buckthom body milk protects and cares for combination
skin and dry skin with relaxing ...

$ 9.13
Sandorini lipstick with sea buckthom 4.5 g
Lips are a particularly strong stressed lot, the wind and sunlight.

EUR 2.45
Sandorini showerqel 200ml
Gentle showergel with natural Feuchthaltefaktoren.

$ 6.95
Sandorini shampoo 200ml
Mild shampoo with calendula extract and sea buckthom Fruchtfleischdl kbA. To
recommend to shampooing ...

35

$ 6.55
Sandorini cleansinq milk 200ml
Mild cleansing milk with almond kbA, jojoba oil and sea buckthom kbA-Fruchtfleischbl
kbA.

$7.90
Biscuiti
Frisian sea buckthom biscuits 150g

From wheat flour, sugar, pfl. Fat, backfilling, sea buckthom concentrate,
salt.
Suitable for a delicious Sanddorntee.
$2.97
Sea buckthorn 100g wholemeal biscuits
A delicious specialty forthe tea.

Ingredients:
Whole grain wheat flour, vegetable margarine,...
$ 1.90
Sea buckthorn cuts 40g
Mouth-watering mixture of dates, honey marzipan, 4-grain fleets, hazelnuts
and sea buckthom concentrate between ...

EUR 1.19

36

 Dulciuri
Ricola sea buckthorn sweets without suqar 50g in Boxli
-

The innovative flavour of Ricola

Refreshing forthe mouth and throat

Fruity,...

$ 1.89
Sea buckthorn fruit rubber 100g
In maritime figures: fish, crabs and dolphins
Ingredients: sugar, glucose syrup, Gelantine, acidifying agents:...

$ 1.30
Sea buckthom sweets 100g
Fruit candies with vitamin C and fine filling
Ingredients:
Sugar, Glukosesiruo, fruit preparation ...

$ 0.99
Bio sea buckthorn Gummibrchen 150g
Just healthy and delicious!
Ingredients: * com syrup, raw cane sugar * (not refined), Schweinegelantine *,...
EUR 2.45
Sea buckthorn Brause sweets 25g

A delicious specialty to go.

37

Bio sea buckthorn fruit Gums 100g

Faiit rubber with sea buckthorn fruit with a salary of at least 21 %
Ingredients: corn syrup, raw cane sugar...

$ 1.95
Sand thom apple candies 125g

$ 1.90
Red sea buckthorn Fruchsaftbrenmischunq with vitamin C 150g
3 large Fruchsaftbren delicious varieties: Sea Buckthorn with blackberry
Sea Buckthom with cherry
Sea buckthom ...

$ 1.90
Briqht sea buckthorn Fruchsaftbrenmischunq with vitamin C 150g
3 large Fruchsaftbren delicious varieties:
Sea Buckthom with peach / apricot
Sea Buckthom with Limone
Sea buckthorn ...

$ 1.90
Sea buckthom fruit rubber 300g

38

In maritime figures: fish, crabs and dolphins

Ingredients: sugar, glucose syrup, Gelantine, acidifying agents:...

$ 3.90
Sea buckthom 125g suqar candies

$ 3.30
Vin de catina
Sweet wine sand Thorn 0.75 l
A sweet, strong and full fruit wines.

$ 4.95
Sea buckthorn Secco 0.75 l
This sea buckthorn sparkling wine is a specialty for exclusive events. We recommend the sea
buckthorn ...

$ 6.10
Sea buckthorn wine semi 0.75 l
A wine, with its fruity bouquet, taste and intense mildfeinem brilliant shine.

$ 4.95

39

11 mulled wine sand Thorn

A specialty forthe cold season.

$ 4.95
Sea buckthorn drv wine 0.75 l
A dry fruit wines from Mecklenburg-Westem Pomerania. Alc. Vol 9%

$4.95

Suc natural de catina

Sea buckthorn juice 0.2 l

Good and vitamins. From organic farming; unsweetened, fruit content: 100% (sea buckthorn
juice mother,...

$3.15
Sea buckthorn juice 0.75 l
Good and vitamins. From organic farming; unsweetened, fruit content: 100% (sea
buckthorn juice mother,...

$5.95
2.4 Eficienta culturii de catina
Problema principal n condiiile de azi este avansarea de mai departe a industriei
de uscare cu mbuntirea calitii produciei fabricate. Aceast problem se poate de

40

soluionat pe baza modernizrii i optimizrii proceselor tehnologice care exist, dar, de

asemenea, i prin efectuarea cercetrilor n domeniu i elaborarea unor noi metode de
producie a liniilor i agregatelor n flux - automate cu o capacitate de producere nalt.
S-au efectuat cercetri pe baza uscrii ctinii la diferite regime de uscare:
convecie i convecie + UHF, unde s-au variat temperaturile agentului de uscare de la
60 - 100 C i intensitatea cmpului electromagnetic de la 17800 la 28200 V/m. Indicii
de calitate determinai n ctina uscat sunt: coninutul de vitamina C i coninutul de
ulei n semine i n pulpa ctinii. Alegerea regimului optimal se efectueaz reieind din
totalitatea indicilor de calitate i de eficienactinii uscate. Regimul optimai ales pentru
implementare n industrie va asigura ctin uscat de o calitate nalt, producerea ei fiind
rentabil.
A fost elaborat o linie de uscare convectiv a ctinii, iar dup aceast linie de
uscare s-a efectuat calculul efectului economic.
Uscarea ctinii la linia tehnologic propus const din urmtoarele operaiuni
tehnologice:
1. Splarea ctinii
2. Inspectarea ctinii
3. nlturarea pedunculilor
4. Calibrarea ctinii
5. Uscarea ctinii
6. Omogenizarea umiditii
7. Ambalarea n saci, cutii sau brichete.
Calculele economice efectuate au artat c se poate implementa n practic
aceast metod i linie de uscare. Deoarece pe piaa noastr sunt poteniali cumprtori
de

ctin

uscat

vnzarea

ei

va

putea

fi

realizate

cu

uurin.

2.4 Calculul indicatorilor economici

Model tehnico-economic cadru pentru cultura arbustilor fructiferi (CA TINA)
ZONE DE CULTURA
ZONE DE CULTURA FOARTRE
FAVORABILE
Dealurile Munteniei, Moldovei
Valea raului Siret
Valea raului Buzau
Delta Dunarii

ZONE DE CULTURA FAVORABILE

Toate zonele tarii cu terenuri bine aerisite
si insorite

41

SOIU Rl
NR. SUBSPE
CRT

CIA

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

C
A
R
P
A
T
I
C
A

BIOTOPURI
BOGDANESTI
CIUMASI 2
DOSPINESTI
DELTA PR
DELTA 60 M
DELTA FARA SPINI
ONISCANI
SFANTU GHEORGHE 3
SFANTU GHEORGHE 4
SERPENI
SERBANEST11
VIBRATINA

POTENTIAL

PERIOADA DE

PRODUCTIV

VEGETATIE

7,70
18,70
16,20
9,00
14,70
13,00
13,00
12,8
20,2
23
12,00
12,20

extratimpurie
tardiva
extratimpurie
mijlocie
tardiva
tardiva
extratimpurie
timpurie
tardiva
extratimpurie
timpurie
extratimpurie

AMPLASAREA CULTURII
SOLURI FAVORABILE
SOLURI NEFAVORABILE
Nu are pretentii fata de sol, dar este Toate solurile umbrite.
iubitoare de lumina;
Valorifica

solurile

slab

productive,

degradate si chiar saraturate.

SISTEME DE CONDUCERE
Forma aplatizata cu si fara trunchi
in plantatiile intensive
Forma globuloasa a tufelor in
plantatiile clasice

INFIINTAREA PLANTATIEI
Trasarea drumurilor principale si
parcelarea;
Fertilizarea si mobilizarea solului la
25-30 cm;
incorporarea odata cu aratura a
30t/ha ingrasamant organic; 200-300
kg superfosfat si 200 kg sare
potasica

PRODUCEREA MATERIALULUI

PLANTAREA

42

SADITOR
Inmultirea prin seminte;
Inmultirea vegetativa
Cea mai folosita metoda este
inmultirea prin butasi lemnificati de:
- 20-22 cm pentru teren neirigat;
- 16-17 cm pentruteren neirigat
- 3-6 cm pentru spatii protejate.

Epoca de plantare: toamna si

primavara foarte devreme;
Se asigura o planta mascula la 8
plante femele;
Se planteaza in gropi de 45/45/40
cm, in locuri marcate prin picheti;
La plantare se adauga 5-6 kg gunoi
bine fermentat, 3f>40 g superfosfat,
20-25 g sulfat de potasiu, care se
amesteca bine cu o parte din
pamantul din groapa.

LUCRARILE DE INTRETINERE. FERTILIZAREA PLANTATIILOR

- odata la 3-4 ani se administreaza 20-30 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat, 200
kg/ha sare potasica. (Catina raspunde slab la fertilizare).

TAIERI DE FORMARE Sl FRUCTIFICARE

TAIERILE DE FORMARE
- incep odata cu pregatirea materialului
saditor cand imediat dupa plantarea acestuia
se va executa taierea, in functie de tipul de
coroana.

IRIGAREA PLANTATIILOR

TAIERI DE RODIRE
- taierile se executa de obicei toamna
sau primavara, dar se pot efectua si in
perioada maturarii fructelor;
- un procedeu bun consta in taierea la
cep a cresterilor vegetative sau pe rod,
de pe jumatate din numarul de ramuri
de schelet (Catina intra pe rod in anul
3-4 de la plantare).

COMBATEREA BOLILOR Sl
DAUNATORILOR
- la puieti se pot face tratamente impotriva
ciupercii Phitium de baryanum cu un
fungicid.

- catina se adapteaza usor la

conditii de seceta prelungita si
exces de umiditate;
- unde sunt posibilitati de
irigare, in perioadele critice
este recomandat sa se irige cu
norme mici de apa, 30-400
m3/ha.

43

RECOLTAREA FRUCTELOR

momentul optim de recoltare este in functie de modul de valorificare al fructelor

in conditiile tarii noastre recoltarea trebuie sa se efectueze inainte de 15

Recoltarea manuala
Recoltarea fructelor de pe ramuri
detasate

---- -desprinderea

bob

cu

bob

a - randamentul este sporit, de pana la 14

fructelor direct de pe planta;

-un

muncitor

poate

kg/zi, dar in acest mod se distrug

recolta

intr-o plantele.

zi 5-10 kg defructe

CALCULE ECONOMICE

VENITURI (V)
VANZAREA PRODUCTIEI

CHELTUIELI (C)
MATERIALE = 960 LEI

PRINCIPALE = 18.375 LEI

FORTA DE MUNCA =9.300

SUBVENTII NATIONALE Sl LEI

EUROPENE

LUCRARI MECANICE = 480

Conform legislatiei in vigoare

LEI
TOTAL CHELTUIELI =10.740
LEI

44

REZULTATUL FINANCIAR (V-C) = 7.635 LEI +

SUBVENTII

SUBVENTIILE

Pentru a beneficia de subventii, solicitantul

trebuie inscris in Registrul Fermelor, iar
suprafata pe care o detine sa nu fie mai mica
de 1 ha, formate din parcele de cel putin 0,3 ha;
Subventiile se acorda in urma completarii
unei cereri care se depune la sediul APIA
unde isi are domiciliul solicitantul;
Depunerea cererii se face la inceputul
fiecarui an (pentru anul 2007 perioada de
depunere a cererilor a fost intre 01.03 2007.25.06.2007), conform OUG 125/2006 si Legii
139/2007;
Se acorda plati directe pe hectar din fondurile
Uniunii
Europene
si
plati
nationale
complementare din bugetul Ministerului
Agriculturii.

TRASABILITATEA PRODUCTIEI

Inregistrarea operatiunilor tehnologice si a

consumurilor,

inclusiv

date

meteo,

in

momentul aplicarii tratamentelor sau a

secventelor tehnologice.

2.5 Concluzie
Ctina alb - una dintre cele mai rentabile plantatii

n
Bihor sunt cultivate
aproximativ 10 hectare.
Materialul sditor se poate procura de la Staiunea de Cercetare

Bacu.
Din valorificarea fructelor ctinei -1500 euro/hectar.

Arbust fructifer, ctina crete sub form de tuf, face un fruct cu gust acrior ce
conine de zece ori mai mult vitamin C (acid ascorbic) dect lmile i portocalele.
Din fructe se extrage uleiul foarte cutat pentru industria alimentar, cosmetic,
farmaceutic. Vindec rapid arsurile de piele, degerturile, ulceraiile. Vitamina C din

45

fructe nu dispare prin fierbere, fapt ce-i confer ctinei o calitate n plus. Din fructele
ctinei obinute de pe un hectar cultivat se poate obine ulei n valoare de peste 100.000
euro.
Dup intrarea plantaiei pe rod se obine o recolt de minimum 4-5 tone de fructe
la hectar, fructele se vnd cu 1,5-3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha. Un litru de ulei extras
din fructe de ctin se vinde cu un pre cuprins ntre 150-500 euro, de pe un hectar de
catina obtinandu-se aproximativ 170 litri de ulei. La export se caut i pulberea de ctin
(foarte ceruta de japonezi), o materie prim valoroas.
Condiia este ca plantaia s fie din specia ctin alb, n cultur ecologic. Un
avantaj pentru cultivatorii de ctin este rezistena plantei la secet i la geruri,
nepretenioas fa de sol, dezvoltndu-se bine chiar i pe nisipuri, terenuri argiloase,
rpoase etc. Pregtirea terenului pentru plantaie este ca la orice livad de pomi.
Cheltuielile pentru plantaie, unde butaii cost cel mai mult, se recupereaz
dup intrarea arbutilor pe rod. Durata de via a unei plantaii de ctin este, n
comparaie cu alte culturi, de pn la 20-25 de ani.
Este indiscutabil c virtuile ctinei ndeamn la mai mult apreciere din partea
fermierilor. Pcat c la noi sunt prea puini cei care cultiv ctina, rezumndu-se la
roadele ctinei din flora spontan, din pduri i din liziere n prile mrginase de pduri.
Din datele oferite de Oficiul Judeean de Consultan Agricol (OJCA) Bihor
rezult c n judeul nostru sunt aproximativ 10 hectare cultivate cu ctin, de diveri
productori individuali. n acest an, de exemplu, s-au interesat, la OJCA, mai muli
poteniali cultivatori, primind i consultan de specialitate. Ct privete procurarea
materialului sditor, el este furnizat de Staiunea de Cercetare Bacu (tel. 0234/515.275,
mobil 0746/119.991). Cum a specificat conducerea OJCA Bihor, exist i posibilitatea
nfiinrii de plantaii de ctin, accesnd fonduri europene, pe baz de proiect. lat,
aadar, un motiv n plus de reflecie privind posibila extindere n cultur, n Bihor, a
acestei plante deosebit de rentabile.
In speranta ca v-am trezit interesul fata de o astfel de afacere, iata cateva
recomandari ale specialistilor. Catina se preteaza a fi cultivata pe terenurile cu panta
mare, saraturoase sau nisipoase, sarace in elemente nutritive. In acelasi timp, Cosmin
Birjaru, din cadrul Directiei Silvice Prahova, a mai precizat ca plantatiile de catina
stabilizeaza cel mai bine suprafetele de teren supuse degradarii sau alunecarilor. Distanta

46

arbustilor pe rand trebuie sa fie de 2 metri, iar intre randuri - de 3 metri. Infiintarea unui
hectar de cultura de catina costa circa 2.200 de euro, investitie care se amortizeaza, insa,
in 5 ani. Productia medie obtinuta este de 20 tone de fructe la hectar, iar o astfel de
cultura dureaza circa 20 de ani. Cum avantajele nu sunt deloc de neglijat, ar fi de dorit
ca si in Romania sa se treaca la cultivarea pe suprafete din ce in ce mai mari a catinei un posibil antidot al saraciei oamenilor de la sate.
Preocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante, si indeosebi rezultatele
acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale.

BIBLIOGRAFIE

47

1. Avram Ileana , (2008) - Studiul de piata al catinei albe. Referat, USAMV

Bucuresti.
2. Avram Ileana, (2006) - Eficienta economica a unor tipuri de amenajare
antierozionala a
terenurilor in panta din B. H. Izvorul Dulce, jud. Buzau pentru plantatii de arbusti.
Proiect de diploma, USAMV Bucuresti.
3. Chira Lenuta (2000) - Cultura arbustilorfructiferi. Editura M.A.S.T., Bucuresti.
4. Ciofu Ruxandra (coord.), Nistor Stan, Victor Popescu, ... (2003) - Tratat de
legumicultura.
Editura Ceres, Bucuresti.
5. Ghena N., Braniste N. , (2003) - Cultura speciala a pomilor. Editura Matrix Rom,
Bucuresti.
6. Hoza D., (2000) - Cultura cpunului, semiarbutilor i arbutilor fructiferi. Editura
Elisavaros, Bucureti.
7. Hoza D., (2000) - Pomologie. Editura 'Prahova' S.A., Ploieti.
8. Kao SW. ,(1964) - Study on fixing and afforesting sands in Yulin, Scientia Silvae,
Peking 9
9. Raducan M., (2006) - Contributii teoretice si experimentale privind procesul de
uscare a
catinei albe cu folosirea curentilor de frecventa inalta. Teza de doctorat in tehnica,
Chisinau
10. Ziarul Prahova - Marti, 22 Mai 2007 - Cultura de catina - antidotul saraciei
11. Ziarul Romania libera - Marti, 17 lulie 2007 - Catina, una dintre cele mai rentabile
plantatii
12. Revue suisse Vitic. Arboric. Hortic. Vol. 38: 215-217, 2006
13. redactia@cluieanul.ro
14. http.V/coolexotics.com
15. http://www.hippophae-rhamnoides.de
16. http://www.hort.uconn.edu
17. http://www.fructex.ro
18. http://www.incs.ro
19. http://www.sandorado.de

48

20. http://genbank.vurv.cz
21. http://www.ekoplanet.cz
22. http://www.icrts.org
23. http://www.houtwal.be
24. http://fichas.infoiardin.com
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.

49

30.
31.
32.
33.

10.

34.

35.

36.
37.
38.