UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI
Facultatea de Biotehnologii
Biotehnologii Agricole

LUCRARE DE DIPLOMA
Optimizarea inradacinarii in vitro la specii pomicole recalcitrante
Ctin alb (Hippophae Rhamnoides L.)

COORDONATOR TIINIFIC :
ef . lucr. dr. Dnil-Guidea Silvana

ABSOLVENT:
Fundeneanu Teodora-Cristina

Bucureti
2015

CUPRINS
1.1.Incadrarea sistemica a catinei / pag. .
1.2.Particularitati morfologice si biologice / pag. .
1.3.Importanta economica / pag. .
1.4.Metode de inmultire / pag. .
1.5.Lucrrile de ngrijire aplicate la plantare / pag. .
1.6.Recoltarea i prelucrarea plantelor / pag. .
1.7.Influenta factorilor de mediu asupra productivitatii si
componentilor bioactivi ai fructelor de catina / pag. .
CONCLUZII / pag. .
Bibliografie / pag. .

1.1.ncadrarea sistematic a ctinei

Genul Hippophae cuprinde o singur specie- rhamnoides, care face parte din familia
Eleagnaceae; specia cuprinde subspeciile: Eur-rhamnoides (L), cu multe varieti:
Salicifolia (Don),
Thibetana (Schlecht),
Carpatica (Topa, 1990).
Denumirea tiinific a genului deriv de la cuvintele din limba greac hippos-cal i phaoeu omor. Denumirea se refer la utilizarea dat fructelor n trecut pentru eliminarea viermilor
intestinali la cal. Dup ali autori, ar nsemna "cal strlucitor". Ctina alb mai este cunoscut i
dup numele de ctina alb de ru, ctina ghimpos, ctina de ru, ctin albastr, dracil, ctin
roie, gard viu.

Aria natural de rspndire

La noi in ar, ctina alb crete spontan n zona subcarpatic din Moldova i Muntenia,
ncepnd din bazinul superior al Siretului pn la Olt.
n subcarpaii Moldovei se ntlnete pe vile rurilor Bistria, Trotu, Putna i Milcov. n
zona subcarpatic a judeului Buzu, ctina alb are o frecven mai mare dect n alte zone din
Romnia (este foarte ntalnit n zona Berca Nehoiu). De asemenea, se mai ntalnete pe vile
rurilor Teleajen i Dmbovia, precum i n Delta Dunrii.
Prezena ctinei albe este ns semnalat de profesorul Ion Simionescu nc din secolul
XIX pe vaile Prahovei i Siretului, n plcuri mixte de ctina roie Tamarix gallica i ctina
alb Hippophae rhamnoides.

1.2.Particulariti morfologice i biologice

Ctin alb se prezint ca un arbust nalt de 1,5-5 m, iubitor de lumin. n funcie de
condiiile de clim i sol, ea poate crete diferit i anume ca tuf joas trtoare, n zonele aride i
pe soluri srace, sau sub form arborescent pe soluri fertile.
Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, rspandit mai mult la suprafaa solului, pan
la circa 20 cm adancime, i are o mare capacitate de drajonare. Planta rezist bine la secet, totui
o cantitate minim de 400 mm de precipitaii anuale este necesar pentru o recolt bun de fructe.
Pe rdcinile ctinei se formeaz nodoziti fixatoare de azot, ca i la plantele
leguminoase. Aceste nodoziti sunt formaiuni simbiotice produse de bacterii din genurile:
Rhizobium, Azotobacter, Chlostridium, bacterii fixatoare de azot care traiesc libere in sol. Acestea
ptrund n plant prin periorii absorbani printr-un mecanism de atracie chimic (recent s-a
descoperit c bacteriile sunt atrase de flavone secretate de rdacin) i se instaleaz n interiorul
rdcinei plantei, unde dau natere unor formaiuni globuloase cu aspect de noduri. Formarea
acestora este avantajat de prezena unor microelemente ca: bor, molibden, calciu i sulf. n
interiorul nodozitilor, bacteriile se dezvolt, se nmulesc i fixeaz azotul atmosferic,
transformndu-l n azot asimilabil. Bacteria consum de la plant zaharuri i alte substane pe
care nu i le poate sintetiza singur, iar planta utilizeaz azotul organic fixat de bacterii.
Tulpina ctinei are o scoar neted, de culoare brun-verzuie, care cu timpul se inchide la
culoare. O particularitate a acestei plante este prezent a numeroi spini puternici, lignificai i
foarte ascuii. Toate creterile anuale de pe tulpin i ramuri se termin cu astfel de ghimpi.
Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ngust i lung de 5-6 cm, cu periori
solzoi de culoare cenusiu-argintie pe toate feele. De la acest caracteristic deriv denumirea
popular de ctin alb.
Ctina alb este o specie unisexuat-dioic, avand plante de ambele sexe.
Plantele brbteti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai mici, mai
groase i de culoare nchis, precum i mugurii mai mari. Florile brbteti sunt grupate n conuri
scurte de culoare brun i se afl pe ramurile anuale.

Florile femele sunt grupate cate 10-12 ntr-un racem foarte scurt. Raportul ntre plantele
brbteti i cele femele trebuie s fie de 1:7.
Fructele sunt drupe false, mici, de form variabil, de la ovoide la globuloase, uneori
chiar turtite. Culoarea lor predominant este portocalie cu treceri spre galben. Mai rar apar i
fructe de culoare roie. Fiind n numr foarte mare, foarte scurt pedunculate i aezate unul lang
altul, fructele mbrac ramurile ca un manson. Pulp fructelor este de culoare galben sau
portocalie, foarte suculent i las pete unsuroase. Fructele de ctin au un miros plcut i
aromat, dar nu se pot consuma cu plcere n stare proaspat, fiind acre i astringente. La
maturitate complet ele pierd mult din aciditate i au aroma particular mai puternic atunci cand
se recolteaz dup inghe.
Ctina alb nflorete n aprilie-mai, cand temperatura medie diurn este de 12-15 C, iar
nflorirea se desfsoar pe o perioad de 15 zile. Plantele brbteti nfloresc mai devreme, n
timp ce plantele femele nfloresc odat cu nfrunzirea.
Polenizarea se face cu ajutorul vntului i al insectelor. La sfritul perioadei de nflorire,
florile femele polenizate evolueaz spre fructe. Maturarea fructelor ncepe n luna august, cam la
100 de zile dup polenizare. n primele sptmani, fructele se nglbenesc iar seminele sunt
complet formate i capabile s germineze. La maturare, culoarea pieliei i a pulpei se intensific
odat cu creterea n volum a fructelor. La sfritul lunii septembrie i nceputul lunii octombrie,
fructele ajung la maturitate deplin.
Dac recoltarea se face cu ntrziere, calitatea fructelor se depreciaz, acestea crap i
pierd din suc. n plantaii, ctina alb intr pe rod din anul al treilea, n perioada optim de
producie obinandu-se cantiti ce pot depi 25 t / ha. Dup 18-20 ani, ctina intr n declin,
perioada n care creterile vegetative sunt mici, producia scade foarte mult, iar plantele ncep s
se usuce total sau parial.

1.3.Importanta economica
Catina alba este considerata una dintre valoroasele specii de arbusti fructiferi.Domeniile
de aplicare sunt extrem de vaste,obtinanadu-se efecte specaculoase in medicina umana
veterinara,zootehnie,cosmetica,agricultura,microiologie,industria alimentara,silvicultura.
Este folosita in arhitectura peisagistica ca planta ornamentala datorita frunzisului deosebit
de frumos si a fructelor galben portocalii ce raman pe plante si in timpul iernii ,este o plante care
participa la realizarea legaturilor spirituale si culturale intre oameni
Cercetarile intreprinse in tara si strainatate au evidentiat ca frunzele ,fructele si lastarii de catina
contin o serie de substante biologic active cu rol esential in reglareametabolismului.Fructele de
Catina sunt apreciate ca niste polivitamine naturale intrucat sunt bogate in principalele
vitamine(A,B1,C,E,F,K,P)
Continutul de vitamina C a catinei intrece nu numai toate speciile de fructe indigene , de
exemplu coacazul negru ,ci chiar si citricele(lamaia) de peste 10 ori.Doar fructele de maces pot
depasi uneori in functie de conditiile zonale cantitatea de 100 g substanta proaspata.In zonele cele
mai inalte de munte ,soiurile de catina pot avea peste 1500mg/100g,depasind considerabil
maceasa in continutul de vitamina C.Vitamina E se gaseste in uleiul de catina in cantitati de peste
200 mg %,cu mult mai mult decat orice specie pomicola ,mai mult chiar decat soia 120 mg
%,porumb 100mg % si floarea soarelui 100mg%.
Uleiul de catina contine de zece ori mai mult caroten decat morcovul si are actiune
bactericida,usor narcotica si sedativa.Datorita continutului ridicat in vitamine ,asociat cu
numeroase microelemente care se gasesc in fructele de catina ,au facut ca utilizarea acestora sa
fie deosebit de variata,fiind utilizate singure sau in amestec cu alte fructe sau la prepararea de
sucuri,siropuri,dulceturi,gem,jeleuri,marmelade,gelatina,umpluturi
alcoolice etc.

pentru

bomboane,bauturi

Planta contribuie la marirea fondului forestier prin combaterea eroziunii solurilor

degradate (datorita inradacinarii exceptionale,emitand drajoni pana la 24 m departare de trunchi)
ajuta la ameliorarea solului intrucat asimileaza azotul atmosferic direct din radacini prin
intermediul nodozitatilor ce sa formeaza printr-o simbioza cu ciupercile Actinomycete.
Ghimpii lungi si rigizi au facut ca aceasta specie sa fie folosita pentru garduri
impenetrabile,putand fi folosita la imprejmuirea plantatiilor pomicole in locul gardurilor de
sarma.Este deosebit de valoroasa si ca planta melifera.Poate fi folosita cu succes in furajarea
animalelor conferind acestora o vigoare deosebita.Utilizarile catinei sunt multiple ,iar domeniile
de aplicare sunt in continua crestere.

1.4.Metode de nmulire a ctinei

A.) Prin smn

Dup recoltare, n vederea obinerii seminelor, se nltur partea crnoas (pulpa) prin
strivire i splare sau prin strivire i uscare. Dup ce se usuc, seminele se cur de impuriti.
Puse n ap, seminele sntoase cad la fund, iar cele rele plutesc; deci o prealabilseparare se
poate face i pe aceast cale.
Seminele se mai pot stratifica dup extragere, timp de trei luni nainte de semnare.
Seminele rsar la 20-30 zile de la data semnatului. Adncimea de semnare este de 2cm. Puieii
cresc ncet. Densitatea optim este de cca 30 puiei/

. n pepinier se cultiv 1-2

ani.
Pstrarea seminelor se face n pungi, cutii sau sculee puse n camera uscate i reci. Ele
i menin buna lor putere de germinare timp de trei ani.
Perioada de germinaie a seminelor n germinator, dup ce ele au fost inute n prealabil
n ap la temperatura camerei (15-18
germinaiei, la 42 de zile.

), timp de 24 de ore, se stabilete conform dinamicii

Cultivarea ctinei n pepiniere

Seminele nu trebuie s fie semnate cu partea lor crnoas (pulpa), deoarece aceasta
ntrzie germinaia foarte mult i favorizeaz dezvoltarea mucegaiurilor care distrug germenii.
Semnrile n pepinier se pot face att toamna, fr o prealabil pregtire, ct i n
primvara urmtoare.
Toamna s-a constatat c ncolirea este mai nceat i mai trenant dect primvara; n
plus, procentul de rsrire este mai mic.
Semnturile de primvar se fac dup ce seminele au fost stratificate n prealabil timp
de o lun de zile la temperatura de 3-5

Solul din pepinier trebuie bine mobilizat, mai ales cnd este de textur grea, iar
adncimea la care se pun seminele este de 1-2 cm. Se seamn 2-3 g smn la metrul liniar de
rigol, cantitate astfel calculat astfel nct s asigure o densitate de 30 de puiei la metru.
Seminele rsar dup cca 20-30 de zile de la semnat, timpul de rsrire scurtndu-se cu
creterea temperaturii, optim fiind temperatura de 25

n primul an puieii cresc greu, ei fiind api de plantat n 1-2 ani. Potrivit Standardului de
Stat 1347/1962, puieii de ctin alb api de plantat trebuie s aibe urmtoarele dimensiuni
minime la colet: calitatea I-7 mm, calitatea II-5 mm, calitatea III-3 mm.

Multiplicarea prin drajoni. Datorit capacitii sale mari de a drajona abundent i la

mare distan, drajonii recoltai din ctiniurile naturale existente pot fi folosii direct la lucrrile
de mpdurire. Din culturile experimentale a rezultat c se poate conta pe o prindere de cel puin
50%.
Multiplicarea prin butai. Ctina alb se multiplic destul de uor prin buta. Acetia se
recolteaz din toamn, punndu-se la pstrare pn la primvar n beciuri sau bordeie, unde se
in n nisip reavn. Se vor utiliza de preferin butaii cu clci. Lungimea lor va fi de 20-25 cm.
Butaii recoltai primvara dau procente de prindere mai mici, n caz de secet
nregistrndu-se pierderi aproape totale. n timpul iernii ei se controleaz pentru a observa dac
nu au nceput s intre n vegetaie.
Se sdesc prin nfigere sau folosind plantatorul, nelsndu-se nimic deasupra solului.
Distana ntre rnduri va fi de 30-40 cm, iar pe rnd de 20 cm. Dac terenul este reavn sau dac
plou imediat dup sdire, cultura nu se ud; altfel, ea se ud bine. Procedndu-se astfel, se
obine o nrdcinare de 50-60%.
Odat sdii, butaii se in n pepinier timp de doi ani, deoarece la un an nu au sistemul
radicular destul de bine dezvoltat, mai ales dac solul este srac.
n afar de butirea cu butai din tulpin, se mai poate face i butire cu rdcini sau
poriuni de rdcini, cu rezultate bune.
Multuplicarea prin marcote. Ctina alb se preteaz i la marcotare, dup tehnici
comune tuturor speciilor. Procedeul prin muuroire este ns mai indicat pentru exemplarele
femele. ntru-un sezon de vegetaie se pot obine exemplare nrdcinate care pot fi plantate la
locul definitiv chiar n toamna anului respectiv.
Altoirea. Este o modalitate care se aplic numai n unele cazuri excepionale att pentru
exemplarele mascule, ct i pentru cele femele.

1.5 Lucrrile de ngrijire aplicate la plantare

Ctina alb se folosete la mpdurirea terenurilor degradate aflate n cele mai aspre
condiii, cnd nu se poate adopta de la nceput o formul care s aibe la baz specii arborescente
de natur s obin maximum de producie i de ameliorare e terenurilor respective. Cultura de
ctin va fi, n acest caz, numai n stadiu de tranziie, urmrindu-se ca pe lng aciunea de
consolidare a terenului, ea s ridice capacitatea de producie a acestui teren. n paralel se vor
utiliza, dac se poate, i ali arbuti proprii pentru terenurile respective (lemn cinesc, pducel,
drob, etc.).
Se vor folosi 10 000-20 000 puiei/hectar, plantndu-se, dup caz, n gropi fcute cu sapa,
spoiul, trncopul sau plantatorul.
n primii doi ani, drajonii prini cresc ncet, dar ncepnd din anii 3 i 4 ncep s vegeteze
activ i s drajoneze ei nii. Drajonarea drajonilor devine foarte intens dup 5, 6, 7 ani, n anul
al 8-lea reuind reuind s se ntind suficient ca s completeze toate golurile. Este important s
se in seama c la 6-7 plante femele este necesar o plant mascul.
Este evident faptul c aceast plant nu ridic pretenii deosebite pentru cultivare, ea
putnd fi utilizat de cei interesai apelndu-se i la ajutorul ocoalelor silvice i al unor uniti de
specialitate pomicole.

1.6.Recoltarea i prelucrarea plantelor

Fructele se coc n septembrie-octombrie, dar se menin pe arbuti pn n primvar, cnd
cad pe sol. Ca urmare, perioada de timp pentru recoltarea lor este foarte lung. Culesul se face
greu, deoarece pedunculii fructelor sunt puternic fixai pe ramuri, iar la prinderea lor cu mna, ele
crap. Pe de alt parte, aceast dificultate este accentuat i de ghimpii pe care i are, care
mpiedic apropierea i operaiunea recoltrii. De aceea, n vederea obinerii seminelor, este bine
s se fac aceast operaiune iarna, cnd sunt ngheate, plasndu-se prelate pe teren i btndu-se
crengile cu beele.
Dac recoltarea se face toamna, trebuie s se atepte maturarea fructelor, cci numai aa
seminele au rsrire bun i uniform. ntruct cea mai mare parte a fructelor sunt grupate i
plasate ctre vrul crengilor, n acest anotimp se pot folosi i foarfecele cu care se taie crengile ce
poart fructele.
Dintr-o tuf se obine, dup unii autori, 4-5 kg de fructe, iar dup alii 7-9 kg. Dup unii
autori, de la un hectar de tufiuri masive de ctin alb se pot realiza n medie 9000 kg (6000- 12
000 kg) fructe. Randamentul n suc al pulpelor de ctin este de cca 75%. Este de remarcat faptul
c seminele i cojile rezultate dup extragerea sucului de pot fi uscate pn la 10-12% umiditate,
mcinate i supuse extragerii uleiului.
La fructele de ctin, marea majoritate a uleiurilor se gsete sub coaja fructului, iar
uleiul obinut este mai complex, la substanele liposolubile din smn. Pulberea poate fi, de
asemenea, utilizat pentru hrana psrilor sau a altor animale, cu consecinele de rigoare privind

culoarea glbenuului, a grsimilor n general i creterea n greutate datorit proteinelor cu un

coninut apreciabil de aminoacizi eseniali i de alte substane nutritive existente n orice smn.

1.7 Influenta factorilor de mediu asupra productivitatii si

componentilor bioactivi ai fructelor de catina
A)Factori biotici
Se apreciaza faptul ca nu s-au semnalat boli sau daunatori care sa afecteze specia,cu
exceptia necesitatii introducerii unor tratamente contra fainarii,care poate apare la inmultirea prin
butasi in timpul formarii radacinilor.
In Romania specialistii Institutului Agronomic Iasi (317), s-au efectuat studii privind
acumularea substantei uscate si a azotului in functie de sex.
In urma analizarii plantelor femeiesti si barbatesti s-au constatat deiferente in ceea ce
priveste acumularea substantei uscate,a azotului si cantitatea de apa.S-a concluzionat ca exista
diferente in desfasurarea reactiilor metabolice.La plantele de flori barbatesti sinteza substantelor
decurge mai lent ,continutul in substanta uscata din ramur la acestea este mai mic (33,5%)
comparativ cu substanta uscata din ramurile plantelor femeiesti(35,5%).Continutul in azot este
mai mare la plantele de sex barbatesc(4,27g %) decat la plantele femeie(2,11g%).
S-a mai analizat influenta respiratiei in functie de sex:s-a urmarit influenta respitatiei
pentru a se aprecia modul cum furnizeaza energia si cum se desfasoara metabolismul la aceste
plante.Determinarile s-au efectuat cu aparatul Petten Koffer.

B) Factori Abiotici
Specia are capacitatea de a acumulta in tesuturi cantitati ridicate din unele elemente
radiocative,caracteristicile solului si subsolului in zona de habitat,fapt demonstrat de cercetarile
ample efectuate de cercetatorii ieseni.In sol si subsol au loc transformari lente de elemente
radioactive,cu timpi variabili de jumatatire care dau scoarteo terestre o anumita radioactivitate
naturala.Radioactivitatea alfa rezullta din transformarea radiului iar radioactivitatea beta este data
in special de forma izotopica a potasiului existent in sol alaturi de ionii K40.
Pentru determinarile alfa globale s-a folosit un cristal de scintilatie de tip SAD-12-2104
,atasat la o sonda de scindilatie VAS-968 pusa in legatura cu un numarator tip RFT-20026.
Experimentele interesante s-au efectuat tot in cadrul Institutului Agronomic Ion Ionescu de la
Brad in cadrul temei Valorificarea superioara a catinei albe

privind dirijarea proceselor

fiziologice de crestere si fructificare cu substante hormonale stimulatoare,aplicate la plante aflate

in anul II de la plantare la care s-au aplicat cate doua tratamente cu acid giberelinic si brelex ,in
cantitati de 75 ppm,ambele in cursul lunii iunie,la interval de 7 zile intre tratamente.
In cursul vegetatiei s-au urmarit modificarile produse asupra morfologiei frunzelor si la
formarea fructelor.Efectele substantelor stimulatoare s-au exercitat in primul rand asupra
dimensiunilor frunzelor care cresc atat in lungime cat si in latime.
In comparatie cu varianta de control tratamentele cu substante stimulatoare maresc lungimea
medie a frunzelor cu 17-30% si latimea medie cu 16-26%,ceea ce determina o sporire a suprafetei
individuale a frunzelor de la 1,01cm patrati ,la 1,66cm patrati.In mod deosebit s-a marcar efectul
stimulator al acidului gibeleric.
Inflorirea plantelor nu a fost influentata de tratament deoarece stropirile s-au efectuat dupa
incheierea infloritului la sfarsitul lunii mai.Florile au fost mici,de culoare galbuie,dispuse in
raceme scurte.
Fructele sunt drupe false,prinse de ramuri cu un peduncul foarte scurt(1,8-2,2mm),ceea ce da
impresia acoperirii ramurilor ca un manson.
S-a constatat ca prin tratamentul cu acid giberelic alungeste putin pedunculul si de aceea sa recomandat reluarea experientelor in mai multe variante pentru studierea momentului si dozelor

de aplicarea a substantelor hormonale stimulatoare.Obtinerea unor pedunculi alungiti presupune o

facilizare a recoltarii fructelor in toamna ,fara degradarea integritatii tegumentelor.
Spre maturitate ,fructele au fost oval alungite si apoi ovoide ,cu dimensiuni medii mai mari
in latime decat in diametru iar la supracoacere s-a intins spre forme globuloase.Raportul dintre
inaltimea si diametrul fructului a fost in medie de 1,40 la doua saptamani inainte de maturarea
fiziologica si a devenit 1,07-0,98 la 2-3 saptamani dupa maturare,respectiv la fructele
supracoapte.
Tratamentele cu acid giberelinic si Berelex au modificat marirea fructelor proaspete si uscate
precum si proportiile dintre partile componente ale fructelor.
Tratamentele cu Berelex si mai alex cu acid giberelinic s-a constatat ca maresc dimensiunile
fructelor atat in latime ,in diametru cat si in greutatea in stare proaspata.
Din substanta proaspata a fructelor s-a constatat ca apa a predominat in varianta cu acid
giberelic (80,5%) iar componentele proaspete ale fructului sunt in valori relative mai mari ca la
varianta tratata cu Berelex respectiv 19,0% pulpa proaspata,8,2 pielita proaspata si 13,85 sambure
proaspat.
S-au efectuat cercetari privind inradacinarea butasilor la transplantare si facilitarea recoltarii
fructelor prin tratamente hormonale sintetice.
Pe plan mondial s-au efectuat la arbori si arbusti fructiferi cercetari care au demonstrat
posibilitatea stimularii inradacinarii butasilor prin tratamente cu diferite substante auxinice
sintetice.S-au studiat efectele asupra butasilor de ramuri de Hippophae urmarindu-se stimularea
acestora datorita unor substante de import,Transplantone si Rootone,fiecare reprezentand un
amestec de compusi bioactivi ,auxine si vitamine.

C) Factori antropici
Influente intraspecifice au fost semnalate si la noi in tara,dar mai ales in China,unde s-au
creat lanturi trofice ,unele pasari consumand fructele,contribuie la raspandirea speciei.
Astfel in nordul Chinei ,pe Platoul de Loes,pe fondul eroiziunii profunde,s-a evaluat
pierderea a 1600 tone sol pe an si acumularea in fluviul galben a 400 milioane tone de
sedimente.S-au inregistrat insuccese prin plantarea cu alte specii de aceea s-au plantat 200.000 ha

cu catina.Din 360 specii din fauna care sunt cunoscute ca traiesc in regiune ,51 au inceput sa fie
integral dependente de catina.80 fiind dependente partial de aceasta planta.Pentru acestea catina a
devenit sursa de hrana si adapost.
Frunzele si lastarii sunt surse importante de proteina(11-22%).Regiunea Jianping din
provincia Liaoning era afectata de seceta si eroziunea solului ,plantandu-se catina de 67000 ha,s-a
reusit acoperirea cu vegetatie de la 4% in 1950 la 34% in anii 90.Alunecarile de teren s-au redus
cu 90% eroziunea a scazut cu 70%.Catina a devenit fruraj ,lemn de foc si resursa pentru popularia
care recolteaza 3 tone de fructe proaspete de pe fiecare acru de catina.
Animalele salbatice ca fazanii,iepurii de camp si vulpile au gasit un habitat care le statisface
instinctul de autoaparare si hrana in acelas timp.China detine 2 milioane de hectare de catina din
care 40% in stare naturala ,restul in plantatii.

CONCLUZII
De adaugat 7 concluzii corespunzatoare cu ce ati retinut din
ce ati prezentat in cele 7 subcapitole (adica o fraza care sa
reprezinte concluzia d-voastra)
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5.
1.6.
1.7.

Bibliografie
1. C.Parv,1991-Universul plantelor, Mica enciclopedie-Ed. Enciclopedica;
2. Brad I., Brad Ioana L., Radu Florica, 2002 Ctina alb, o farmacie ntro plant Ed. Tehnic Bucureti;
3. Botez M., Bdescu Gh., Botar A.,1984 Cultura arbutilor fructiferi.
Editura Ceres;
4.

Proorocu Daniel 2006-Teza doctorat,Cercetari privind importanta catinei

albe pentru protectia mediului si ca resursa in economia sanatatii umane;