Capsuni

Categorii: Fructe Tags: capsuni, plante, fructe

Prezentare generala Poze Video Discutii

Capsunile sunt plante de gradina care apartin genului Fragaria si sunt cultivate in toata lumea pentru fructele lor. Capsunile sunt apreciate in special pentru aroma lor characteristica. Acestea sunt consumate in cantitati mari atat proaspete cat si preparate.

Denumire stiintifica: Fragaria grandiflora Familia: Rosaceae Origine: Hibrid Dimensiuni: 5 - 10 cm

Cuprins

Istoric Cultivare Agronomie Boli si daunatori Utilizare

Istoric
Capsunile de gradina au fost pentru prima data crescute in regiunea Brittany, Franta in anul 1740. Acestea au aparut printr-o incrucisare dintre Fragaria virgiana, specie intalnita in Estul Americii de Nord, care era apreciata pentru gustul sau si Fragaria chiloensi, specie intalnita in Chile si Argentina care era apreciata pentru dimensiunile sale. Soiurile de capsuni, produse de cultivatori, au inlocuit treptat capsunile de padure, care au fost prima specie de capsuni cultivate in secolul al XVII-lea. Capsunile sunt, din punct de vedere tehnic, "fructe accesorii" deoarece acestea nu sunt derivate din ovarele plantei, asa cum se intlampla cu majoritatea fructelor. Din acest motiv, in trecut erau numite "fructe false" sau "fructe contrafacute", insa acesti termeni au fost criticati ca fiind irelevanti si nu mai sunt folositi de botanisii de astazi.

Cultivare
In prezent exista peste 20 de soiuri de capsuni. Acestea difera intre ele in mod remarcabil prin marime, culoare, aroma, forma, grad de fertilitate, sezon de coacere, rezistenta la boli si daunatori si forma tufelor. In scopuri comerciale, de productie, capsunile sunt inmultite prin vlastari care in general sunt vanduti ca atare sau dupa ce au prins radacina. Capsunile mai pot fi inmultite prin seminte, insa acest lucru nu se practica la scara comerciala. Acesta modalitate este folosita in special ca hobby, pentru uz casnic. Doar o mica cantitate de capsuni sunt produse in sere, pentru a putea fi comercializate pe toata perioada anului. Capsunile mai pot fi de asemenea cultivate si in ghivece, care pot fi tinute atat in interior cat si in exterior. Procesul de recoltare nu s-a schimbat substantial de-a lungul timpului. Deoarece capsunile sunt foarte delicate, acestea sunt inca recoltate manual.

Agronomie
Capsunile sunt plante usor de crescut si pot fi cultivate aproape in toata lumea. Capsunile au nevoie de soare, de un sol fertil si putin nisipos. Capsunile sunt plante rezistente care supravietuiesc in conditii mai dure, insa in perioada in care se formeaza fructele este important sa li se asigure necesarul de apa.

Boli si daunatori
Sunt cunoscute aproximativ 200 de specii de daunatori care ataca capsunile. Printre acestia se numara: melci, molii, musculitele de fructe, afide, etc. De asemenea, capsunile pot fi afectate de o serie de boli ca de exemplu ciuperca Sphaerella fragariae, care ataca frunzele; radacinile si tulpinile pot cadea victime putregaiului negru, iar fructele sunt supuse unor daune cauzate de mucegaiul gri. Acestea sunt insa doar o mica parte din bolile si daunatorii care pot afecta capsunile.

Utilizare
Capsunile sunt cultivate pentru consum. Acestea sunt consumate proaspete, insa o mare parte din ele sunt preparate. Capsunile pot fi gasite pe piata congelate si uscate, pentru a fi consumate si in extrasezon, dar si utilizate pentru conserve (in special dulceturi si gemuri), sau introduse in batoanele de cereale. Capsunile mai sunt utilizate si pentru a produce inghetata, milkshake, iaurt cu aroma de fructe sau sucuri. Ele mai pot fi folosite pentru prepararea diverselor deserturi.

Cultura capsunului. Metode de cultivare a capsunilor

Intalnesti capsuni pe campuri intinse, in sere si solarii, in gradini, ba chiar si in ghivece si jardiniere. Oriunde ar fi cultivate, fructele lor sunt la fel de delicioase. Capsunii sunt subarbusti cu talie joasa, de maxim 40 de centimetri. Capsunul o planta perena dar traieste numai cativa ani. Producatorii le considera insa plante de cultura anuale, asta din pricina ca prima fructificare este cea mai abundenta si valoroasa. In gradini capsunile sunt valoroase atat prin fructe cat si prin frumusete, ele putand fi conduse incat sa formeze un covor verde, sau pot fi lasate sa atarne in vase suspendate.

Capsunul este vesnic verde Frunzele sale nu se ingalbenesc toamna si nu cad. Unele din ele mor totusi in timpul iernilor friguroase, in timp ce altele raman verzi si sanatoase chiar sub stratul de zapada. Capsunii emit stoloni, niste filamente lungi si subtiri, care formeaza din loc in loc noduri din care apar plante tinere. Datorita acestei particularitati planta se intinde rapid daca nu este ingrijita. Tot datorita stolonilor, daca veti cultiva capsuni intr-un vas precum un ghiveci sau o jardiniera, stolonii formati vor iesi cu timpul in afara, oferind plantei un aspect curgator. Aceste caracteristici sunt valabile pentru oricare soi sau varietate de capsun, asadar nu va lasati ademeniti de oferte senzationale si pliante care va infatiseaza capsunii crescand asemeni unei tufe de trandafir (ma refer la capsunii urcatori). Are nevoie de apa si de un pamant aerisit si usor acid Fiind o planta originara din zonele impadurite, capsunii infloresc si fructifica atat la soare, cat si la semi-umbra. Sunt obisnuite cu un pamant usor, bogat in substante organice, precum pamantul de frunze. Are nevoie de apa cat mai des, in conditiile in care intra rapid in sol. Pentru ca nu are radacinile bine infipte in pamant, capsunul va folosi apa din straturile superioare ale solului. Trebuie sa ai grija ca solul sa fie usor umed in jurul sau, iar pentru a pastra umiditatea poti aseza un strat de mulci alcatuit din paie, scoarta de copac sau, in cazul culturii mari, cu folie de polietilena.

Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie, calitatii fructelor, continutului de vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului. Capsunile se numara, alaturi de cirese, printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie). Capsunul este o specie precoce, producand fructe in primul an de la plantare, daca stolonii se planteaza in luna iulie. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsuni si toamna, pana in octombrie. Originea si denumirea stiintifica a capsunilor Avand o talie redusa (15-40 cm) sub forma compacta sau rara capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in solarii sau in sere. Cultivarea capsunului se poate face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi, sau se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive. In functie de soi si conditiile de cultivare, capsunul da productii mari si foarte mari, productii ce pot depasi 20 t/ha. Inmultirea se face pe cale naturala, prin stoloni. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural. Taxonomic genul Fragaria este incadrat in familia Rosaceae, ordinul Rosales, subclasa Rosidae, clasa Dicotyledonae, Subincrengatura Angiospermae, Increngatura Spermatophytae. Alaturi de frag, din familia Rosaceae mai fac parte macesul (Rosa canina), zmeurul (Rubus idaeus) si murul (Rubus caesius), toti acesti arbusti avand deopotriva valoare alimentara si medicinala. Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari, provenind din speciile americane Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis (fragii de Virginia si fragii de Chile). Din hibridarea acestor doua specii a rezultat Fragaria grandifolora, fragul cu fructe mari, o specie reprezentata de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate. Pe teritoriul tarii noastre, in flora spontana regasim 3 specii ale genului Fragaria : Fragaria vesca sylvestris, Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior. * Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide, Se intalneste in flora spontana, in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru

care cultura acestuia nu prezinta importanta economica. * Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, atc. * Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. A fost introdus in cultura de foarte mult timp, dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora. Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. Deosebim astfel soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an, in perioada mai-iunie), semiremontante (fructifica atat primavara, cat si toamna, daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice o toamna lunga si calda) si soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an, primavara si toamna ; spre deosebire de soiurile semiremontante, productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara). Soiurile de capsun, montante si remontante

Soiurile neremontante * Gorella. Planta este viguroasa, prezinta numerosi stoloni, cu frunze inalte verde deschis. Plantele sunt rezistente la ger, seceta si principalele boli. Fructele sunt mari, conice, usor alungite, cu varful tesit, retezat. * Pocahontas. Este un soi viguros, plantele cresc rasfirate, si formeaza numerosi stoloni violacei, originar din Statele Unite, si se comercializeaza din anii 50. Fructele sunt mari, 10 g, de culoare rosu-inchis, lucioase. * Red Gauntlet. Planta are vigoare mijlocie, cu port dirijat. Planta formeaza un numar potrivit de stoloni lungi. Soiul este rezistent la secetea, la ger si principalele boli, in special la fainare. Este printre cele mai productive soiuri de capsun obtinandu-se productii care depasesc 25 t/ha. * Regina. Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie, in prima decada a lunii mai. Este destul de rezistent la seceta si ger, dar sensibil la boli. Fructele sunt mici (6-8 g), conic alungite, inguste, cu gat, de culoare rosu lucios, cu pubescenta foarte fina pe suprafata. * Senga Sengana. Planta este viguroasa, dar formeaza putini stoloni. Creste cu un frunzis bogat. Soiul este rezistent la ger, la seceta si boli, in principal la fainare. * Talisman. Un soi de coacere tarzie. Planta are numerosi stoloni, portul rasfirat si vigoare mijlocie. Are o rezistenta mare la ger, este rezistent la putregai (Botrytis cinerea) la fainare si la Mycosphaerella. Este deosebit de productiv (20-27 t/ha) si fructifica si toamna. * Benton. Un soi cu coacere tarzie, provenind din SUA, cu plante viguroase care formeaza un numar mediu de stoloni. Gustul fructelor este mediocru, productivitatea mare (400-500 g fructe la o planta), iar recoltarea se face in a doua decada a lunii iunie.

* Aiko. Un soi rezistent la ger si la seceta, cu productie de 400-500 g la o planta. Planta are vigoare mijlocie, tufa este rara si formeaza numerosi stoloni. * Dukat. Dukat este un soi polonez, cu fructe mijlocii de 8-13 g, de culoare rosu inchis, de calitate superioara soiului Red Gauntlet in ceea ce priveste gustul. * Elsanta. Un soi olandez cu coacere medie. Este rezistent la boli si destul de productiv. Gustul fructelor este superior multor soiuri. * Alte soiuri care merita a fi mentionate sunt soiurile extratimpurii New-Jersey, Brio, Sunrise, Premial, Coral Soiurile remontante * Profesion. Este un soi rezistent la boli, mai putin la fainare, fata de care este sensibil. Recolta maxima se obtine in al doilea an de la plantare. Emite usor stoloni. * Red Rich. Este un soi viguros din SUA, cu productii mari. Coacerea fructelor din prima recolta este semitimpurie. Fructele sunt mijlocii, sfero-conice, rosu inchise la culoare. Pulpa este consistenta, aromata, colorata intens. Caliciul se detaseaza usor de fruct. Golul central este foarte mic sau absent. * Liberation dOrleans. Un soi francez cu coacerea primei recolte in mai iunie, si coacerea celei de a doua in septembrie-octombrie. Planta este productiva si rezistenta la boli.