Banca de gene este o banca sau un depozit biologic in care se conserve material

genetic provenit de la plante st animale in vederea folosirii ulterioare in genetica

experimental& Conservarea se face prin inghefare, in cazul plantelor materialul
conservat fiind reprezentat de seminte, iar in cazul animalelor de ovule si/sau sperms.
Scopul este acela de a pastra material genetic de la speciile de animale si plante pe
cale de disparitie pentru conservarea biodiversitati si pentru imbunatatirea
materialului genetic at animalelor domestice si al culturilor de plante.

Banca de seminte
0 astfel de banca se ocupa cu conservarea semintelor provenite de la diferite specii de
plante, seminte care pot fi apoi decongelate si utilizate in agriculture. Si in Romania
exists o astfel de ban& fiind reprezentata de banca de gene de la Suceava, fondata
in 1985 de catre doctorul Mihai Cristea. Ea este subordonata Ministerului Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale iar scopul ei este explorarea, colectarea, evaluarea si
conservarea resurselor genetice vegetale de pe teritoriul tarii. Functioneaza dupe
principiile generale de functionare al oricarei band de seminte din lume, activitatile ei
cuprinzand:

1. Colectarea st inventarierea resurselor vegetale care presupune identificarea

resurselor genetice vegetate potential valoroase pentru ecosistem (varietati locale
traditionale de plante, specii vechi) si completarea colectiei !Ana de gene cu specimene
de diverse tipuri: plante ornamentale, aromatice, medicinate, furajere, industriale,
cultivate etc. Colectiile band sunt impartite in doua categorii: colectia active si de baza
(colectia vie) cu plante care se vor recultiva si studia in culturi si ierbarul (colectia
moarta).
2. Multiplicarea si regenerarea resurselor genetice vegetate care presupune
reinnoirea unei probe de seminte conservate in banca prin cultivarea acesteia pe unul
din campurile anexate bancii, sub stricta supraveghere. Prin cresterea st dezvoltarea
culturii respective de plante va rezulta un genotip cu caracteristici similare celui
original, provenit din materialul genetic conservat. Prin multiplicare se realizeaza
reinmuttirea pe camp a numarului de seminte rezultand astfel o populatie genetica cu
aceleasi caracteristici ca populatia initial&
3. Caracterizarea si evaluarea primary a unei probe de material genetic
provenit de la o anumita specie de plante presupune descrierea identitatii genetice a
speciei respective prin cultivarea sa pe parcele de regenerare (specii autogame -care
fecundeaza floarea unei plante cu polenul produs in aceeasi floare) sau pe parcele
separate (specii alogame - fecundarea florii unei plante cu polenul provenit de la
plante din aceeasi specie).
Evaluarea secundara presupune realizarea unor studii multidisciplinare cu privire la
caracterele de mediu cu influents asupra dezvoltarii plantelor st anume: productivitatea
st performantele agronomice, factorii de stress biotici si abiotici, caracterele biochimice
si citologice ale speciei precum si cercetari genetice, fiziologice, biochimice,
taxonomice precum si cercetari cu privire la biochimia speciei respective cu
caracterizarea continutului de aminoacizi, grasimi, amidon, apa si saruri minerale.
5. Crearea de fonduri genetice pentru potentialii utilizatori se face in urma
amefiorarii genotipului si fenotipului speciei respective de plante rezultand indivizi mai
rezistenti la factorii de mediu si mai putini susceptibifi pentru imbolnavire.
6. Conservarea pe termen mediu si conservarea pe termen lung ce cuprind
conservarea in vitro (in laborator in conditii speciale de temperature si umiditate) si
conservarea in camp.
7. Documentarea cu actualizarea periodica a bazelor de date si management-ul
acestora precum si comunicarea cu diferite band de gene din lume si stabifirea unor
proiecte de cercetare si de dezvoltare.

Conditiile de depozitare a semintelor in frigidere presupun uscarea acestora pans ajung sa

contina mai putin de 5% apa si depozitarea lor la temperaturi de -18 grade Celsius sau
mai joase. Periodic semintele trebuie decongelate si replantate cu recoitarea unui alt rand
de seminte deoarece ADN-ul se degradeaza cu timpul.
Banca de gene din Suceava detine in ierbar plante uscate, presate si tinute intre foi de
hartie in cutii de carton in biblioteci cu rafturi metalice 3.150 de exemplare insumand
195 de genuri. 70 de familii si 615 specii dintre care numeroase sunt plantele rare
precum: Betula nana, Campanula alpina si Lilium martagon.
In prezent, banca de gene din Suceava detine o colectie de 17.704 probe de la 386 de
specii diferite in decursul activitatilor de colectare derulate pe parcursul a 19 ani.
Arealul de colectare s-a extins pe suprafata a 36 de judete.
In lume se era aproximativ 1300 de band de seminte, cea mai mare dintre ele find
Millenium Seed Bank Project, de langa Londra. Plantele sunt depozitate intr-un
buncar rezistent inclusiv la explozia unei bombe nucleare, scopul acestei band find de
a colecta fiecare specie de plants de pe planet& Este urmata ca si capacitate de
depozitare de Svalbard Global Seed Vault din Norvegia, proiectata de asemenea sa
reziste unei catastrofe nucleare.
Aceste band de seminte au fost construite in scopul protejarii biodiversitatii
ecosistemelor terestre. Populatia umana este in crestere, defrisarile au atins o cote
alarmanta iar resursele alimentare sunt insuficiente pentru a satisface nevoile cresterii
gradate a populatiei pe glob. De aceea este nevoie de conservarea semintelor si de
imbunatatirea genotipurilor plantelor pentru ca acestea sa poata fi folosite in
conditiile unei crize mondiale de alimente. De asemenea in banca genetics de
seminte se cerceteaza plantele medicinale cu posibifitatea dezvoltarii unor not tipuri de
medicamente pentru diverse maladii. In jur de 500 de specii de plante sunt pe cale de
disparities !Anne de seminte reprezentand locuri unde aceste plante pot fi depozitate si
cultivate pentru a se evita disparitia lor.

Banca de gene animale

Lumea animal' a planetei este caracterizata printr-o mare varietate de gene care s-au
dezvoltat in decursul a milioane de ani de evolutie. ins', datorita evolutiei si extinderii
populatiei umane precum si dezvoltarii industriale si urbanizarii numeroase specii de
animale au disparut, altele find amenintate cu disparitia. Numarul de indivizi din
cadrul multor specii este de asemenea in scadere, ceea ce ameninta fondul genetic
al speciei cu aparitia de mutatii. 0 solutie pentru speciile de animale pe cale de
disparitie ar putea fi conservarea lor in gradini zoologice, insa marea problems este ca
acestea pot adaposti in captivitate in jur de 50 - 100 de indivizi aparand astfel pericolul
incrucisarii indivizilor cu grad apropiat de rudenie ceea ce va duce la alterarea
genotipului si scaderea diversitatii si variabilitatii caracterelor genetice, cu pierderea a in
jur de jumatate din totalul de gene at speciei. A aparut astfel necesitatea pastrarii si
depozitarii unui numar cat mai mare de genotipuri pentru a se conserva diversitatea si
variabilitatea in cadrul unei specii.
Pans la momentul actual au fost raportate 900 de specii in pericol de extincfie si se
preconizeala Ca 1000 de specii vor disparea sau vor fi pe cale de disparitie in urmatorii
30 de ani. S-au dezvoltat numeroase programe de protectie a speciilor in pericol printre
care si Chengdu Research Base of Giant Panda Breeding, o banca genetics din
China in care sunt depozitate ovule, sperm', mostre de tesut si alte produse biologice
provenite de la ursii Panda giganti precum si de la alte specii pe cale de disparitie. Un
alt proiect similar este pe cale de dezvoltare in Marea Britanie si se numeste The
United Kingdom's Frozen Ark Project. Statele Unite, India si Wanda de Nord au de
asemena in desfasurare proiecte de acest gen. Se preconizeaza ca, prin folosirea
materialului genetic prezervat de la speciile disparute va putea fi posibila clonarea
acestora. 0 femela apartinand unei specii apropiate ar putea fi folosita ca mama
surogat. Nucleul unuia dintre ovulele mamei surogat va fi inlaturat, iar nucleul unei
celule provenite din proba biologics conservata a speciei disparute va fi implantat in
ovulul respectiv prin tehnica transferului nuclear. Un astfel de experiment a reusit in
Statele Unite cand s-a reusit clonarea unui Bizon Indian, specie pe cale de disparitie.
Mama surogat a fost o vacs domestics obisnuita. Bizonul clonat s-a numit Noah
(Noe) si a murit dupe 48 de ore de la nastere din cauza unei forme comune de
dizenterie. Tehnologia prezinta insa multe necunoscute si momentan nu este posibila
recrearea unor exemplare dintr-o specie disparute viabile timp indelungat.

Metode de depozitare a materialului genetic

Congelarea
Materialul genetic animal, constituit in ovule, sperm& mostre de piele sau alte
tesuturi sau mostre de par este extrem de friabil si cu viabilitate redusa in conditiile
mediului extern. Astfel a fost necesar sa se dezvolte o metoda de congelare a
celulelor care sa face posibila pastrarea viabilitatii dupa decongelare. Celulele sunt
depozitate intr-un mediu special la care se adauga crioprotectori- agenti chimici care
protejeala celulele detinatoare de material genetic contra actiunii ucigatoare a frigului.
Celulele sunt recite apoi treptat pans la -79 grade Celsius sau chiar pans la -196
grade Celsius si pot fi pastrate in aceste conditii pans la cateva zeci de ani.

Azotul Iichid
Sperma se pastreaza congelata in azot lichid, la o temperature de -196 de grade
celsius, dupa decongelare putand fi folosita pentru fecundarea artificiala a femelelor.
Metoda este folosita pe larg in cresterea productiei de animale genetice in cazul
fermelor reproducatoare. De exemplu, de la un taur se pot obtine pe cale naturals in
jur de 50 - 100 de vitei anual, iar pe cale artificiala numarul de descendenti poate
ajunge la 10.000. Sperma congelata are viabilitate ani intregi si poate fi folosita si
dupa moartea donatorului. Este folosita nu numai pentru cresterea productiei de
animale domestice in ferme, ci si pentru inmultirea animalelor salbatice in gradinile
zoologice. Actualmente se practice aceasta metoda pe 80 de specii de animale.

Congelarea embrionilor
Este un alt mod de conservare a materialului genetic, presupunand congelarea
timpurie a embrionilor de mamifere care, dupa decongelare se implanteaza in uterul
unei mame surogat unde isi continua mitozele si dezvoltarea. Se aplica aceasta
metoda in prezent pentru iepuri, oi, capre si vite cornute man. Metoda de
congelare a embrionilor permite pastrarea caracterelor fenotipice morfologice si
fiziologice valoroase pentru specia respective mostenite nu numai de la masculi dar si
de la femele. S-au obtinut rezultate importante in urma stimularii poliovulatiei la
femelele de oaie si vacs urmata de extragerea ovulelor din uter si conservarea lor
apoi implantarea lor la mame surogat obisnuite, din aceeasi specie. Prin urmare, in
urma tratamentelor hormonale ce determine poliovulatia, de la o singura femela se
pot obtine pans la 60 de embrioni anual in loc de lsau 2. Acesti embrioni sunt
implantati unor femele de rase inferioare apartinand aceleiasi specii obtinandu-se
astfel in jur de 30 de vitei viabili de la fiecare vacs donatoare de ovule. Astfel se
conserve caracterele speciei si se pastreaza materialul genetic valoros al rasei
superioare de vacs prin numarul foarte mare de descendenti care rezulta. In Australia
se utilizeaza pe cale large aceasta metoda, intrucat importul de animale mature este
interzis datorita unor regufi speciale de carantina.
Clonarea genetica
Reprezinta obtinerea unor copii exacte ale unor animale in viata sau care apartin
unor specii disparute, in cazul in care ADNul acestora s-a pastrat in banci genetice.
Exists numeroase dispute de ordin etic si religios in ce priveste clonarea. Pana acum
s-a reusit clonarea de oi, vaci, capre, cai, soared, broaste si iepuri, cel mai celebru
animal clonat fiind oaia Dolly care a trait 6 ani de la momentul nasterii. Unii autori
considera clonarea ca find o metoda foarte buns si de viitor pentru inmultirea
animalelor domestice si pentru cresterea productivitatii fermelor, insa numeroase tad au
legi impotriva acestei practici. in ce priveste clonarea umana, este interzisa prin lege in
majoritatea tarilor, insa se pare ca, avand in vedere tehnologia actuala clonarea
umana nu ar fi posibila.

Bancile de sperma
Banca de sperma sau criobanca este acel depozit biologic care colecteaza sperma
umana provenita de la donatori in vederea fertilizarii in vitro si a inseminarii artificiale.
Este o practica destul de controversata, insa extraodinara pentru femeile care nu
puteau avea copii in alte circumstante. Donatorii de sperma sunt testati atat biologic
cat si genetic si selectati in functie de anumite criterii insa controversele rezida din
faptul ca un barbat poate avea numerosi urmasi de care nu va fi niciodata constient si
nu va lua parte la procesul normal de reproducere. De asemenea femeile se pot
transforma in mame surogat prin fertilizare in vitro care foloseste ovule de la o
donatoare si sperma de la un donator, poate alege ce donator doreste din banca de
sperma, poate deveni mama mai multor copii ai unui singur donator sau ai mai multor
donatori. De asemenea mama poate alege sexul copilului si programa conceptia
pentru un anume interval de timp.
Donatorii de sperma trebuie sa fie informati riguros cu privire la faptul ca nu au
niciun drept asupra copiilor rezultati din procesul de conceptie in care se va folosi
materialul genetic donat de Cate acestia, desi ei sunt practic tatii biologici ai
copiilor respectivi. Multe tad interzic aceasta practica dar intreaga lume exists
numeroase band de sperma pe toate continentele, cea mai mare dintre ele fiind insa
Cryos International din New York. 20391 de femei au Camas insarcinate in urma
fertilizarii in vitro utilizand material de la aceasta banca.
Cateva dintre criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un donator de sperma
pentru a fi eligibil pentru aceasta banca sunt: varsta intre 18 si 39 de ani, studii
superioare, stare foarte buns de sanatate, nefurnatori si neconsumatori de alcool. Se
studiaza de asemena si antecedentele heredo-colaterale ale donatorului iar acesta va
intra intr-un program special cu 6 luni inainte de donare, urmand sa i se faca
screening-ul pentru numeroase boli genetice si ereditare precum si pentru boli virale
precum hepatita B si C, HIV, citomegalovirus, sifilis si diverse tipuri de anemii si
hemoglobinopatii. Se realizeaza de asemenea si analiza spermei, numita
spermograma.
Sperma donata este crioprezervata in azot lichid, in recipiente de 0,4 pans la 1 ml, la
temperatura de 196 grade Celsius. Se estimeala ca viabilitatea ei este destul de
lung& fiind raportata conceptia unui copil in Marea Britanie cu sperma
crioprezervata timp de 21 de ani.

In Romania, prima banca de sperms deschisa este cea de la spitalul Panait Sarbu
(Maternitatea Giulesti) din Bucuresti.

Bancile genetice reprezinta o investitie de viitor, mai ales in ce priveste conservarea

materialului genetic provenit de la animale si plante pe cale de disparitie, care poate
fi folosit pentru prezervarea diferitelor ecosisteme distruse in urma industrializarii
precum si pentru evitarea disparitiei anumitor specii amenintate. Bancile genetice
sunt foarte utile si in ce priveste fermele de reproducere a animalelor domestice,
usurandu-se procesul reproductiv si crescand productivitatea. De asemenea, intr-o lume
in care lipsa resurselor alimentare va deveni din ce in ce mai acute ca urmare a cresterii
alarmante a populatiei umane de pe Glob, cultivarea extensive a alimentelor in zone
controlate si imbunatatirea caracterelor genetice ale vegetalelor pentru ca acestea sa
reziste mai bine la conditiile de mediu ar putea fi de un real ajutor.