CURS 10

10.1. TURNAREA CENTRIFUGALĂ

Procedeul constă în turnarea aliajului lichid în forme temporare sau permanente aflate
în mişcare de rotaţie. Forţa centrifugă creează o presiune în interiorul formei care poate să
conducă fie la realizarea de piese cave - fără a utiliza miezuri (când axa de rotaţie coincide cu
axa de simetrie a piesei) sau la realizarea de piese cu compactitate ridicată (când axa piesei
este plasată excentric faţă de axa de rotaţie a formei).
Modificarea condiţiilor de curgere a aliajului la turnarea centrifugală în raport cu cea
gravitaţională (obişnuită) este definită prin coeficientul gravitaţional k (sau de
supraîncărcare), dat de relaţia
Fc ω 2  r
k  , (1)
G g

unde:  este viteza unghiulară a formei; r - distanţa particulei de material faţă de axa de
rotaţie.
Acest coeficient arată de câte ori forţa centrifugă Fc este mai mare decât forţa
gravitaţională G.
Lungimea şi diametrul exterior al piesei turnate depind de dimensiunile formei, iar
grosimea peretelui piesei turnate de cantitatea de metal sau aliaj topit introdus în formă.
Precizia dimensională a piesei depinde de mărimea forţei centrifuge şi în special de viteza
unghiulară .
Se deosebesc două metode:
- turnarea în forme cu axă de rotaţie verticală;
- turnarea în forme cu axă de rotaţie orizontală.

1
10.1.1. TURNAREA ÎN FORME CU AXĂ DE ROTAȚIE VERTICALĂ
În cazul turnării în forme cu axă de rotaţie verticală (fig.1), la stabilirea vitezei de
rotaţie, fiecare particulă din aliajul lichid mi acţionează asupra celorlalte, astfel încât
presiunea în interiorul formei de turnare va creşte de la axa de rotaţie spre peretele formei.

y 
>> cr
 =0  0

Mi m Fc
i
ho h
G F
 R
r
0 x x
1 2 2 R
c 3
b
Fig. 1. Forma suprafeţei libere a aliajului centrifugat cu axă de rotaţie verticală:
a - poziţia iniţială, când =0; b - când forma se roteşte cu viteza unghiulară ; c - la o viteză
ungiulară  mai mare decât viteza unghiulară critică cr; 1 - forma de turnare; 2 - aliajul
lichid; 3 - piesa.

Deoarece în masa unui lichid presiunea se transmite uniform în toate direcţiile

(principiul lui Pascal), aliajul lichid se va ridica pe pereţii formei, cu atât mai mult cu cât
punctul considerat este mai departe de axa de rotaţie. Punând condiţia de echilibru pe
tangenta în punctul Mi se obţine
x  2
G  sin   Fc  cos  ; tg  . (2)
g
Ţinând cont de definiţia tangentei
dy
 tgα (3)
dx
se obţine curba
2 2
Y x C , (4)
2g
care este ecuaţia unei parabole.
Se observă că grosimea peretelui piesei este neuniformă pe verticală, neuniformitate
care va fi cu atât mai mică cu cât viteza unghiulară  este mai mare, cu cât înălţimea h a
piesei este mai mică şi cu cât raza r este mai mare (fig.1.c). Din această cauză, turnarea

2
centrifugală în forme cu axă de rotaţie verticală se poate aplica în bune condiţii numai la
realizarea pieselor subţiri de înălţime mică şi diametru mare, cum sunt bucşele, coroanele,
inelele, flanşele, bandajele etc.
În cazul turnării în forme cu axă de rotaţie verticală (fig.2), la stabilirea vitezei de
rotaţie, fiecare particulă din aliajul lichid mi acţionează asupra celorlalte, astfel încât
presiunea în interiorul formei de turnare va creşte de la axa de rotaţie spre peretele formei.

Fig.2. Maşina de turnat centrifugal cu ax vertical

Deoarece în masa unui lichid presiunea se transmite uniform în toate direcţiile

(principiul lui Pascal), aliajul lichid se va ridica pe pereţii formei, cu atât mai mult cu cât
punctul considerat este mai departe de axa de rotaţie.

9.1.2. TURNAREA ÎN FORME CU AXA DE ROTAŢIE ORIZONTALĂ

În cazul turnării în forme cu axa de rotaţie orizontală pentru a obţine ecuaţia curbei
după care se distribuie metalul din interiorul formei, se scrie echilibrul forţelor care
acţionează asupra particulei de masă mi în punctul Mi situat pe cercul de rază r (fig.3.97. a).
Componentele forţei centrifuge verticale Fv şi orizontale F0 sunt exprimate de relaţiile
Fv  mr 2 cos  ; F0  mr 2 sin  . (5)

3
 y
Fv y
Fc Fc
Fr v Fr cr
 A
 G
Mi F0
 mi
 0 x
r G x
0
B
R
G
Fc

a b
Fig.3. Forma suprafeţei libere a aliajului centrifugat în forma cu axă de rotaţie orizontală:
a - forţele care acţionează asupra unei particule de material lichid când 0, dar < cr ;
b - cazul când >>cr.
Mărimea forţei verticale Fv este modificată cu valoarea greutăţii G, deci forţa
rezultantă pe verticală Frv are expresia
Frv  Fv  G  mr 2 cos   mg . (6)
Din compunerea forţei orizontale F0 cu forţa rezultantă pe verticală Frv rezultă o forţă
rezultantă Fr situată sub unghiul , faţă de orizontală, dat de relaţia
Frv r2 cos   g
tg   . (7)
F0 r2 sin 
Având în vedere că
dy
dx

 tg  tg 90     ctg ,  (8)

rezultă
dy r2 sin 
 2 . (9)
dx r cos   g
Ţinând cont de coordonatele punctului Mi, exprimate de relaţiile
x  r sin  ; y  r cos  (10)
se obţine
dy 2 x
 2 , (11)
dx  y  g
care prin integrare conduce la ecuaţia
2
 g 
x   y  2   constant .
2
(12)
  

4
 Fig.4. Maşina de turnat centrifugal cu ax orizontal
Turnarea centrifugală are o serie de avantaje:
- grosimea uniformă a peretelui piesei turnate;
- compactitatea peretelui piesei (gazele şi incluziunile se separă spre suprafaţa
interioară a piesei);
- structura granulară fină a piesei turnate rezultată din răcirea cu viteză mare în forma
metalică;
- gradul înalt de folosire a metalului turnat datorită lipsei reţelei de turnare, a
răsuflătorilor şi a mselotelor;
- eliminarea aproape integrală a amestecului de formare, inclusiv a instalaţiilor de
preparare;
- productivitatea muncii mult mai mare decât la alte procedee de turnare.
Are însă şi o serie de dezavantaje:
- apariţia unor crăpături longitudinale la o valoare prea ridicată a forţei centrifuge
(deoarece piesa se contractă prin răcire, în timp ce forma se dilată prin încălzire şi între ele
apare un joc);
- formarea crustei dure de fontă albă la turnarea pieselor din fontă cenuşie, ca urmare
a unei viteze mari de răcire.
Procedeul se aplică la obţinerea bucşelor din fontă şi din aliaje neferoase, a
tuburilor din fontă şi din oţel, precum şi a unor piese cu gol interior cilindric şi cu suprafaţa
exterioară profilată (tuburi, coturi de canalizare). Permite, de asemenea, executarea unor
piese bimetalice (în interiorul unei piese-suport executată dintr-un aliaj mai greu fuzibil şi
mai ieftin, se toarnă un strat de aliaj mai uşor fuzibil, dar mai scump şi cu mare rezistenţă la
coroziune, la uzură etc.).