Anexa 2.

Recomandări privind alegerea treptelor de precizie a angrenajelor

în funcţie de domeniul de utilizare

Treptele de precizie a danturilor roţilor dinţate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Turbine
Motoare cu ard.int.
Vapoare
Maşini textile
Industria chimică
Ind. poligrafică
Domenii de utilizare
Constr. de aparate
Trenuri
Maşini de ridicat şi transportat
Echipamente de birotică
Aparat, echip.de mec.fină
Maşini unelte
Aparat de măs.
Roţi
etalon

Treapta de precizie a danturii în funcţie de procesul tehnologic de execuţie

Treapta de precizie STAS 12192-84

Procesul de prelucrare a danturii
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Rectificare
Şevăruire
Mortezare, rabotare, frezare
freză tip AA
Frezare cu
freză tip A
freză melc
freză tip B
Frezare urmată de tratament de călire
Ştanţare, presare, frezare prin formă injectare
Turnare

- dantură obţinută în condiţii severe de prelucrare

- dantură obţinută în condiţii normale de prelucrare.

Alegerea treptei de precizie a danturii angrenajelor

Viteza periferică a roţii pe cercul de divizare
...2 2...5 5...10 10...40
[m/s]
Treapta de precizie a dantură înclinată 11 sau 12 9 sau 10 7 sau 8 5 sau 6
danturii pentru dantură dreaptă 9 sau 10 7 sau 8 5 sau 6 4
Rugozitatea flancurilor danturii Ra [µm] 12,5 6,3 ... 12,5 3,2...6,3 0,4...1,6

Observaţie : Valorile mai mici ale rugozităţilor se recomandă pentru roţi cu viteza periferică mai
mare.

2 - 41
 Anexa 2.2
Factorul de utilizare KA
Caracteristica de funcţionare a maşinii motoare
Caracteristica de funcţionare a maşinii de lucru uniformă şocuri uşoare şocuri medii
Motor electric Motor poli- Motor mono-
(antrenate)
turbină cu abur cilindric cu cilindric cu
sau cu gaze ardere internă ardere internă
Uniformă
Generatoare, ventilatoare, turbocompresoare,
transportoare, ascensoare uşoare, mecanisme de 1,00 1,25 1,75
avansuri la maşini - unelte, amestecătoare pentru
materiale omogene.
Şocuri medii
Transmisia principală a maşinilor – unelte, ascen-soare
grele, mecanisme de pivotare a macaralelor, pompe 1,25 1,5 2,00
policilindrice cu piston, agitatoare şi ames-tecătoare
pentru materiale neomogene.
Şocuri puternice
Foarfece, ştanţe, prese, laminoare, maşini şi utilaje 1,50 1,75 2,25
siderurgice, prese de brichetat, concasoare, instalaţii
şi utilaje de foraj.
Observaţii:
1. Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucrează în domeniul de rezonanţă.
2. Dacă se indică prin norme, pentru diferite domenii, factorul de utilizare (sau de funcţionare),
atunci se vor utiliza valorile respective.
3. Pentru transmisii multiplicatoare, factorul de utilizare se majorează cu 10 %.
Anexa 2.3
Factorul de lăţime a danturii pentru angrenaje cilindrice şi pentru angrenaje conice
Clasa de precizie a angrenajului cilindric Angrenaje
Duritatea Amplasarea
5-6 7-8 9 - 10 conice
flancurilor pinionului
b/d1 = Ψd b/d1 = Ψd b/d1 = Ψd B/R = ΨR
D1 ≤ 350 HB Simetrică între
1,3…1,4 1,1…1,3 0,7…0,8
D2 ≤ 350 HB reazeme -
sau Asimetrică
1,0…1,2 0,7…0,8 0,5…0,6
DF1 > 350 HB între reazeme -
D2 ≤ 350 HB
Dantura roţii În consolă 0,6…0,7 0,5…0,6 0,3…0,4 0,3…0,4
nedurificată
Simetrică între
0,5 0,5 0,4 -
DF1 > 350 HB reazeme
DF2 > 350 HB Asimetrică
0,4 0,4 0,3 -
Danturi între reazeme
durificate
superficial În consolă 0,3 0,3 0,2 0,25…0,35

Observaţie: În unele lucrări de specialitate se recomandă raportul b/a12 sau b/m , relaţiile de
calcul în care intervin aceste rapoarte sunt corectate corespunzător.
În lucrarea de faţă, în toate relaţiile de calcul se utilizează raportul b/d1 pentru
angrenaje cilindrice şi, respectiv, b/R pentru angrenaje conice.
Pentru valorile indicate în tabel se asigură factorul de lăţime KHβ = 1,1…1,4.

2 - 42
 Anexa 2.4

Gama modulilor [mm] (extras STAS 882 - 82)

I II I II
4,5
1
1,125
5
5,5
1,25
1,375
6
7
1,5
1,75
8
9
2
2,25
10
11
2,5
2,75
12
14
3
3,5
16
4 18

Observaţii: Valorile din şirul I se vor prefera celor din şirul II .

Pentru angrenaj cu melc cilindric se adoptă în gama modulilor şi valorile 1,6 3,15
5,6 6,3 şi 12,5 .

Distanţa dintre axe [mm] ( extras STAS 6055 –82)

I II I II
40 160
40 160
45 180
50 200
50 200
56 225
63 250
63 250
71 280
80 315
80 315
90 355
100 400
100 400
112 450
125 500
125 500
140 560

Observaţii: Se vor alege de preferinţă valorile cuprinse în şirul I .

Distanţe dintre axe mai mari decât cele indicate se obţin prin îmulţirea cu 10.

Coeficientul diametral – q (extras STAS 6845 - 82)

mx 1....1,5 2 …2,5 3…4 5 …6 8 …10 12 …16 20 …25
12 10 10 9 9 8 7
q 14 12 11 10 10 9 8
16 14 12 12 11 10 9

Observaţie: Valorile subliniate sunt de preferat.

2 - 43
 Anexa 2.5
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor de profil pentru pinion şi roată

z1 z −z
x1 ≅ x s ⋅ +λ⋅ 2 1
z1 + z 2 z1 + z 2

z1 z −z
x n1 ≅ x sn ⋅ +λ⋅ 2 1
z1 + z 2 z1 + z 2

unde xs - vezi relaţia (2.12)

xsn - vezi relaţia (2.76)

λ = 0,7 pentru danturi durificate

λ = 0,5 pentru danturi nedurificate

Fig. 2.5.1

Împărțirea sumei deplasărilor specifice la pinion și roată pentru transmisie reductoare

Fig. 2.5.2

Observaţie: Coeficientul deplasării de profil a danturii pinionului trebuie să fie suficient de mare
pentru a evita fenomenul de subtăiere a danturii, valoarea minimă a coeficientului x
sau xn se poate alege în funcţie de numărul de dinţi ai pinionului şi de unghiul de
înclinare a danturii.

2 - 44
 Anexa 2.6

Factorul dinamic Kv

Treapta de precizie recomandată în funcţie de viteza periferică a pinionului

Viteza periferică a pinionului pe

...2 2...5 5...10 10...40
cercul de divizare [m/s]

Dantură înclinată 11 sau 12 9 sau 10 7 sau 8 5 sau 6

Treapta de
precizie
Dantură dreaptă 9 sau 10 7 sau 8 5 sau 6 4

Treapta de precizie Factorul dinamic Kv Treapta de precizie Factorul dinamic Kv

v td v td
5 sau 6 1+ 9 sau 10 1+
22 11
v td v td
7 sau 8 1+ 11 sau 12 1+
15 7

π ⋅ d1 ⋅ n pinion
unde: v td =
60 ⋅ 10 3

Anexa 2.7

Factorul repartiţiei frontale a sarcinii KHα , KFα

Tipul angrenajului Treapta de precizie KHα KFα

5 KHα = 0,995 + 0,001 . vt d
Angrenaj cilindric 6 KHα = 1 + 0,003 . vt d
cu dinţi drepţi 7 KHα = 1,02 + 0,005 . vt d KFα = 2KHα - 1
sau înclinaţi 8 KHα = 1,046 + 0,0084 . vt d
9 KHα = 1,1 + 0,012 . vt d
8 ; 9 sau 10 KHα = 1 / Zε KFα = 1/Yε
Angrenaj conic
6 sau 7 KHα = 1 KFα = 1
Angrenaj melcat 6 sau 7, angrenaj rodat KHα = 0,75 KFα = 0,75
cilindric 8 ; 9 sau 10 KHα = 1 KFα = 1

Observaţie: vtd reprezintă viteza tangenţială a pinionului măsurată pe cercul de divizare.

π ⋅ d1 ⋅ n pinion
v td = .
60 ⋅ 10 3

2 - 45
 Anexa 2.8

Factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea piciorului dintelui KFβ

Tipul angrenajului Factorul repartiţiei sarcinii KFβ

(b / h)2
Angrenaj cilindric cu dinţi drepţi sau înclinaţi K Fβ = (K Hβ ) e , unde e =
1 + (b / h ) + (b / h )2

(b / h)2
Angrenaj conic K Fβ = (K Hβ ) e , unde e =
1 + (b / h ) + (b / h )2
Angrenaj melcat K Fβ = K Hβ = 1
cilindric rodat

Observaţii : b = b2 - reprezintă lăţimea danturii roţii ; h - reprezintă înălţimea dintelui roţii ;

KHβ - factorul de repartiţie pe lăţimea danturii se adoptă din tabelele de mai jos.

Factorul de repartiţie a sarcinii pe lăţimea danturii KHβ

Angrenaje cu danturi durificate
Angrenaje cu flancul danturii durificat
Poziţia roţii pe arbore Treapta de precizie Factorul de repartiţie a sarcinii
faţă de lagăre recomandată pe lăţimea danturii KHβ
În consolă 9 sau 10 1 + ψd
În consolă 7 sau 8
1 + 0,7 . ψd
Nesimetrică 9 sau 10
În consolă 5 sau 6
Nesimetrică 7 sau 8 1 + 0,5 . ψd
Simetrică 9 sau 10
Nesimetrică 5 sau 6
1 + 0,3 . ψd
Simetrică 7 sau 8
Simetrică 5 sau 6 1 + 0,2 . ψd

Angrenaje cu cel puţin una din danturi nedurificată

Angrenaje cu dantură nedurificată şi
angrenaje la care pinionul are dantura durificată iar roata cu dantura nedurificată
Poziţia roţii pe arbore Treapta de precizie Factorul de repartiţie a sarcinii
faţă de lagăre recomandată pe lăţimea danturii KHβ
În consolă 9 sau 10 1 + 0,5 . ψd
În consolă 7 sau 8
1 + 0,35 . ψd
Nesimetrică 9 sau 10
În consolă 5 sau 6
Nesimetrică 7 sau 8 1 + 0,25 . ψd
Simetrică 9 sau 10
Nesimetrică 5 sau 6
1 + 0,15 . ψd
Simetrică 7 sau 8
Simetrică 5 sau 6 1 + 0,1 . ψd

Observaţie : ψd = (b / d1) - factorul de lăţime a danturii a fost stabilit la dimensionarea angrenajului

din anexa 2.3.

2 - 46
 Anexa 2.9
Factorul de formă al dintelui YF

2 - 47
 Anexa 2.10

Factorii de siguranţă la rupere prin oboseală la piciorul dintelui

şi de rezistenţă la pitting a flancurilor danturii SFP , SHP

Factorii de siguranţă pentru roţi dinţate cilindrice

Cerinţele funcţionării SFP SHP

Siguranţă foarte mare,
1,50.....3,00 1,50.....1,75
în cazuri speciale
funcţionare normală 1,25 1,15

Factorii de siguranţă pentru roţi dinţate conice

Cerinţele funcţionării SFP SHP

Siguranţă foarte mare,
3,00......5,00 1,50......2,00
în cazuri speciale
funcţionare normală 1,50 1,25

Factorii de siguranţă pentru roţi melcate

Cerinţele funcţionării SFP SHP

Siguranţă foarte mare,
1,50......3,00 1,75.....2
în cazuri speciale
funcţionare normală 1,25 1,5

2 - 48
 Anexa 2.11
Factorul numărului de cicluri de funcţionare YN , ZN

Numărul de cicluri de Numărul de cicluri de

funcţionare ale funcţionare ale
YN ZN
pinionului N1, pinionului N1, respectiv
respectiv ale roţii N2 ale roţii N2
103 ≤ N < 107 (107 / N) 1/ 9 103 ≤ N < 5 . 107 (5 . 107)1/ 6
N ≥ 107 1 N ≥ 5 . 107 1

Observaţie : N - numărul de cicuri de funcţionare se determină pentru pinion şi, respectiv, pentru
roată;
N = 60 . n . Lh , unde : n - turaţia pinionului, respectiv a roţii [rot/min];
Lh - durata de funcţionare a angrenajului [ore].

Anexa 2.12
Factorul concentratorului de tensiune din zona
de racordare a piciorului dintelui YS

Curba 1 se utilizează pentru roţi cu

dantura nedurificată (D < 350 HB)

Curba 2 se utilizează pentru roţi cu

dantura durificată având duritatea
flancului (D ≥ 350 HB)

Observaţie : Dacă raza de racordare ρo ( ρo m ) de la piciorul dintelui are valori apropiate de 0,25 . m
pentru angrenaje cu dinţi drepţi sau 0,25 . mn pentru angrenaje cu dinţi înclinaţi sau
0,25 . m m pentru angrenaje conice, factorul concentratorului de tensiune YS = 1.

Anexa 2.13
Factorul de dimensiune YX

Materialul roţilor dinţate Modulul danturii [mm] Factorul de dimensiune YX

Toate materialele m≤5 YX = 1
Oţeluri de construcţie şi oţeluri de îmbu- 5 < m ≤ 30 YX = 1,03 - 0,006 . m
nătăţire, fonte nodulare sau maleabile 30 ≤ m YX = 0,85
5 < m ≤ 30 YX = 1,05 - 0,01 . m
Oţeluri durificate superficial
30 ≤ m YX = 0,75
5 < m ≤ 25 YX = 1,075 - 0,015 . m
Fonte cenuşii
25 ≤ m YX = 0,7

2 - 49
 Anexa 2.14
Factorul modulului de elasticitate al materialului ZE

Pinion Roată
ZE MPa
Materialul E1 MPa Materialul E2 MPa
206.000
Oţel laminat 189,8
202.000
Oţel turnat 188,9
173.000
Fontă nodulară 181,4
Oţel 206.000 103.000
Bronz cu staniu turnat 155,0
113.000
Bronz cu staniu 159,8
126.000 la
Fontă cenuşie 164,4 la 162,0
118.000
Oţel turnat 202.000 188,0
Oţel turnat 202.000 Fontă nodulară 173.000 180,5
Fontă cenuşie 118.000 161,4
Fontă nodulară 173.000 173,9
Fontă nodulară 173.000
Fontă cenuşie 118.000 156,6
126.000
Fontă cenuşie Fontă cenuşie 118.000 146 la 143,7
la 118.000
Oţel 206.000 Textolit 7850 56,4

Coeficientul lui Poison este pentru textolit υ = 0,5 iar pentru celelalte materiale din tabel υ = 0,3.

Anexa 2.15

Factorul rugozităţii flancurilor dinţilor ZR

Pentru angrenaje care sunt utilizate în condiţii normale de funcţionare, factorul rugozităţii
flancurilor ZR se adoptă din tabelul de mai jos în funcţie de rugozitatea Ra a flancurilor danturii.

Angrenaje cu dantura pinionului durificată Angrenaje cu dantura nedurificată

Factorul de
Rugozitatea flancurilor Factorul de rugozitate Rugozitatea flancurilor
rugozitate
Ra [µm] ZR Ra [µm]
ZR
0,16...0,4 1,2 0,16...0,4 1,15
0,4...1,6 1,1 0,4...1,6 1
1,6...3,2 0,9
1,6...3,2 1
peste 3,2 0,8

Observaţie : Pentru angrenaje care sunt utilizate în condiţii mai stricte de funcţionare, factorul
rugozităţii flancurilor ZR se calculează după cum urmează:

ZR = (3 / R z 100 )C ,

unde: C = 0,12 + (1000 - σH lim ) / 5000

R z 100 = R z (100 / a1 2 )1/ 3
R z = 0,5 (R z1 + R z 2 )
R z ≈ (5 ... 6) Ra

2 - 50
 Anexa 2.16

Factorul raportului durităţii flancurilor danturii Zw

Zw = 1,2 – (D – 130) / 170, dacă dantura roţii este nedurificată (D ≤ 400 HB), iar cea a
pinionului durificată (DF>350…400HB) şi rectificată;
Zw = 1, în rest.

Anexa 2.17

Factorul influenţei ungerii asupra solicitării

la presiune hertziană de contact ZL

(
4 1 − CZL ) σ H lim − 850
ZL = C Z L +
(1,2 + 80 /ν )
50 o
2
, unde C Z L = 0,83 + 0,08
350
Dacă σH lim < 850 MPa , se adoptă σH lim = 850 MPa.
Dacă σH lim > 1200 MPa , se adoptă σH lim = 1200 MPa.

Observaţii : Pentru angrenaje cu ungere normală se poate adopta ZL = 1.

Vîscozitatea cinematică υ5o o se adoptă odată cu uleiul din anexa 2.22.

Anexa 2.18

Factorul influenţei vitezei periferice asupra solicitării de contact ZV

2(1 − C ZV ) σ H lim − 850

ZV = C ZV + , unde C ZV = 0,85 + 0,08
0,8 + 32 / v td 350

Dacă σH lim < 850 MPa , se adoptă σH lim = 850 MPa.

Dacă σH lim > 1200 MPa , se adoptă σH lim = 1200 MPa.

Anexa 2.19

Presiunea hertziană statică admisibilă pe flancurile danturii σ HP st a

Tratamentul danturii
Presiunea hertziană
Îmbunătăţire sau Cementare, CIF sau Nitrurare sau
statică admisibilă
normalizare călire cu flacără ioninitrurare
σHP st a 2,8 . σc 40 . DFHRC 3 . DFHV

Observaţie : Durităţile flancurilor DFHRC se exprimă în unităţi de duritate Rockwell C, iar DFHV
înunităţi de duritate Vickers. Corespondenţa între duritatea Rockwell C (HRC), şi
duritatea Vickers (HV) este dată în tabelul din anexa 2.21.

2 - 51
 Anexa 2.20
Variaţia vîscozităţii uleiurilor minerale cu temperatura

2 - 52
 Anexa 2.21

Corespondenţa între duritatea Brinell HB, duritatea Rockwell C HRC,

şi duritatea Vickers HV

Duritate Duritate Duritate

Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea Duritatea
a a a
Vickers Rockwell Vikers Brinell Rockwell Vickers
Brinell Brinell Rockwel
HV HRC HV HB HRC HV
HB HB HRC
900 66,9 500 48,4 250 250 23
880 66,3 490 47,7 245 245 22,1
860 - 65,7 480 - 47 240 240 21,2
840 65 470 46,3 235 235 20,2
820 64,3 460 45,6 230 230 19,2
800 63,6 450 430 44,8 225 225
780 62,8 440 423 44 220 220
760 - 62 430 415 43,2 215 215 -
740 61,2 420 408 42,4 210 210
720 60,4 410 400 41,5 205 205
700 59,5 400 392 40,7 200 200
690 59 390 385 39,8 195 195
680 - 58,5 380 376 38,9 190 190 -
670 58 370 358 38 185 185
660 57,5 360 359 37 180 180
650 57 350 350 36 175 175
640 56,5 340 340 34,9 170 170
630 - 56 330 330 33,8 165 165 -
620 55,5 320 320 32,7 160 160
610 55 310 310 31,5 155 155
600 54,4 300 300 30,3 150 150
590 53,9 295 295 29,6 145 145
580 - 53,3 290 290 29 140 140 -
570 52,8 285 285 28,3 135 135
560 52,2 280 280 27,6 130 130
550 51,6 275 275 26,9
125 125
540 51 270 270 26,2
120 120
530 - 50,4 265 265 25,4 -
115 115
520 49,7 260 260 24,6
110 110
510 49,1 225 255 23,8

Observaţii: Dacă duritatea danturii este mai mică de 350 HB, aceasta se exprimă în unităţi de
duritate
Brinell.
Dacă duritatea flancului dintelui este mai mare de 350...400 HB, aceasta se exprimă în
unităţi de duritate Rockwell C HRC sau Vickers HV.

2 - 53
 Anexa 2.22

Uleiuri minerale de transmisie utilizate în mod frecvent la ungerea angrenajelor

din reductoarele de turaţie

Denumirea Starea de Vîscozitatea cinematică

Indicele de Punctul de
uleiului de aditivare a a uleiului la 50oC
vîscozitate IV curgere oC
transmisie uleiului υ5o o [cSt]

T 80 neaditivat 22 - -

T 90 neaditivat 30 - -

T 140 neaditivat 34 - -

mediu
TIN 25 EP 25 60 - 25
aditivat

mediu
TIN 42 EP 42 60 - 25
aditivat

mediu
TIN 55 EP 55 60 - 20
aditivat

mediu
TIN 82 EP 82 60 - 20
aditivat

mediu
TIN 125 EP 125 60 - 15
aditivat

mediu
TIN 200 EP 200 70 - 10
aditivat

mediu
TIN 300 EP 300 70 -4
aditivat

mediu Pt. angrenaj

TIN 210 Epc 210 65 - 10
aditivat melcat

2 - 54
 Anexa 2.23 – 1

a) Arbore pinion cu dantura nedurificată (D ≤ 350 HB) da ≤ 1,8 . d0

b) Arbore pinion cu dantura durificată (DF > 350 HB) da ≤ 1,8 . d0

c) Pinion independent de arbore da ≥ 1,8 . d0

LB ≈ (0,8…1,5)d0 f = 0,5 . m r – raza de racordare a rulmentului
dca - conf. STAS 8724/2-71 S0 ≥ 2 . m – pentru roţi din oţel
dfus ≈ dca + 5…10 S0 ≥ 2,5 . m – pentru roţi din fontă
d0 ≈ dfus + (1,4…1,5) r t2 – adâncimea canalului de pană din butuc (vezi anexa 5.11)

2 - 55
 Anexa 2.23 –2

c = 0,5 . b sau
c ≈ 1,2 . S
c1 ≈ 0,15 . b
c2 ≈ (0,05..0,1)b
c3 ≈ (0,3..0,35)b
sau
c3 ≈ (1,2..1,3)S2
S ≈ 2,5 . m + 2
S1 ≈ 4 . m + 2
S2 ≈ (1…1,1)S1
h ≈ 0,1 . b
t ≈ 0,8 . h
f = 0,5 . m

DB ≈ 1,5 d0 + 10 Kc ≈ 0,05 d0 ≥ 4 mm γ≥7o γ ≥ 12 o

LB ≈ (0,8…1,5)d0 KB ≈ 0,1 d0 ≥ 4 mm R ≥ 6 mm R1,2 ≥ 20 mm

2 - 56
 Anexa 2.24 – 1

a) Arbore pinion cu dantura nedurificată (D ≤ 350 HB) da ≤ 1,8 . d0

b) Arbore pinion cu dantura durificată (DF > 350 HB) da ≤ 1,8 . d0

c) Pinion independent de arbore da ≥ 1,8 . d0

LB ≈ (0,8…1,5) d0 f = 0,5 . m r – raza de racordare a rulmentului

dca - conf. STAS 8724/2-71 S0 ≥ 2 . m – pentru roţi din oţel
dfus ≈ dca + 5…10 mm S0 ≥ 2,5 . m – pentru roţi din fontă
d0 ≈ dfus + (1,4…1,5) r t2 – adâncimea canalului de pană din butuc (vezi anexa 5.11)

2 - 57
 Anexa 2.24 – 2

a) b)
pentru: δ ≤ 30 o şi da < 120 mm δ ≥ 45o şi da < 120 mm
30 o < δ < 45 o – fig. a sau b
da > 120 mm – fig.c da > 180 mm – fig.d, e sau
c)

f)

d) e)

LB ≈ (0,8…1,5) d0
DB ≈ 1,5 d0 + 10
f = 0,5 . m
S = 2,5 . m
∆ ≥ 2,5 . m
c ≈ 1,5 . S
sau
c ≈ (0,2…0,3) b
R ≥ 10 mm
γ > 7o
a ≥ 0,5 . m

g)

2 - 58
 Anexa 2.26 – 2

2 - 59
 Anexa 2.26 – 3

2 - 60