Capitolul 4 Proiectarea angrenajelor

Calculul unui angrenaj de roți dințate implică determinarea dimensiunilor și specificațiilor

necesare pentru a proiecta și construi un angrenaj funcțional. Aici sunt pașii principali pentru
calculul unui angrenaj de roți dințate:
- Determinarea parametrilor inițiali:
- Viteza de rotație a roții de antrenare (sursa de putere).
- Viteza de rotație a roții antrenate (sarcina).
- Raportul de transmitere necesar (raportul de viteză).
- Puterea sau cuplul necesar pentru sarcină.
- Calculul raportului de transmitere:
- Selectarea modului de angrenare:
- Alegerea tipului de angrenare (dinte drept, dinte înclinat sau dinte elicoidal)
depinde de aplicație și de nivelul de zgomot și eficiență dorită.
- Calcul modulelor și diametrelor:
- Calcularea numărului de dinți pentru roțile de antrenare și antrenate.
- Verificarea raportului de transmitere:
- Calculul unghiului de presiune:
- Calculul lățimii feței și înălțimii dinților:
- Calcularea înălțimii dinților (h) pentru a se potrivi cu modulul și a obține o
formă corectă a dintelui.
- Calculul înălțimii capului și înălțimii de dedublare (dacă este cazul):
- Desenarea profilului danturii:
- Desenarea geometriei exacte a danturii pe roțile de antrenare și antrenate,
folosesc parametrii calculați în pașii anteriori.
- Verificarea interfereței dintre roți:
- Verificarea tensiunii la dantură

I Angrenajul 𝒛𝟏−𝒛𝟐
La proiectarea unui angrenaj, în cazul obişnuit, prin tema de proiectare se precizează
următoarele date iniţiale:
• Puterea nominală de transmis: 𝑃1=de la cap. 2.3. [𝑘𝑊];
• Turaţia la arborele motor(a roții conducătoare): 𝑛1= de la cap. 2.3. [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]);
• Raportul de transmitere al angrenajului: 𝑖1=𝑖12= de la cap. 2.3.(aleasă din tabelul 2.15)
• Durata de funcționare: 𝐿ℎ=din date proiect [𝑜𝑟𝑒].
• Condiţiile de funcţionare ale angrenajului:
- Sursa de putere: motor electric trifazat;
- Felul mașinii antrenate :funcționare în regim alternativ cu șocuri moderate.
• Predimensionarea angrenajului;
• Determinarea prin calcul a elementelor geometrice ale roților dințate și ale
angrenajului;
• Verificarea încadrării angrenajului în limitele de execuţie şi de angrenare corectă a
roţilor dinţate;
• Verificarea de rezistenţă a roţilor dinţate şi la limita termică a transmisiei;
• Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere.
A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului
A1. Momentul de torsiune nominal transmis
 M t1  9,55  106
P1
N  mm
n1
Din calculul dinamic (Capitolul 2.5)
A2. . Calculul vitezei periferice
n12 P1
v p1  0,108  4 [m/s] (4.1)
i1

3. Precizia de execuție a angrenajului

Precizia de execuție a unui angrenaj se referă la gradul de exactitate cu care componentele
angrenajului sunt fabricate și asamblate, astfel încât să funcționeze corect și să transmită
mișcarea sau puterea cu o eroare minimă. Precizia de execuție este esențială în numeroase
aplicații industriale și mașini, deoarece erorile în angrenajuri pot duce la pierderi de energie,
zgomot, vibrații și uzură prematură.
Iată câteva aspecte importante legate de precizia de execuție a unui angrenaj:
1. Toleranțe dimensionale: Componentele angrenajului, cum ar fi denticulațiile roților de
angrenaj și axe, trebuie să fie fabricate în limite stricte de toleranțe dimensionale
pentru a se asigura că angrenajul se potrivește corect și funcționează fără jocuri sau
interferențe excesive.
2. Profilul denticulațiilor: Forma și dimensiunea denticulațiilor pe roțile de angrenaj
trebuie să corespundă cu precizie pentru a asigura o transmitere eficientă a puterii și
pentru a minimiza uzura.
3. Geometria denticulațiilor: Unghiurile și profilul denticulațiilor trebuie să fie precise
pentru a asigura o distribuție uniformă a sarcinilor în timpul angrenării și pentru a
evita concentrarea stresurilor în anumite puncte.
4. Calitatea materialului: Materialele folosite pentru componentele angrenajului trebuie
să fie de înaltă calitate și să respecte standardele pentru a evita deteriorarea prematură
sau rupee.
5. Asamblare corectă: Montarea corectă a componentelor angrenajului este la fel de
importantă ca și precizia de fabricație. Orice erori în asamblare pot afecta funcționarea
angrenajului.
6. Verificare și măsurare: Controlul calității și măsurarea componentelor angrenajului
sunt esențiale pentru a asigura precizia de execuție. Utilizarea echipamentelor de
măsurare precisă și a tehnologiilor de inspecție poate ajuta la detectarea erorilor și
corectarea lor înainte de punerea în funcțiune.
7. Lubrifiere adecvată: Asigurarea unei lubrifieri adecvate a angrenajului este importantă
pentru a preveni uzura excesivă și a asigura funcționarea fără probleme.
În funcție de aplicație, precizia de execuție poate avea cerințe diferite. De exemplu,
angrenajele folosite în mașini sau în industria aerospațială pot necesita precizie extremă, în
timp ce angrenajele folosite în aplicații mai puțin critice pot avea toleranțe mai largi.
Standarde: STAS 6273 – pentru angrenaje cilindrice;
STAS 7395 – pentru angrenaje cu cremalieră;
STAS 6460 – pentru angrenaje conice şi hipoide;
STAS 6461 – ppentru angrenaje melcate cilindrice;
STAS – 12192 – pentru alegerea treptelor de precizie şi a rugozităţii danturii la angrenaje.
Conform STAS 6273 – pentru angrenaje cilindrice:
A3 Alegera treptei de precizie în funcție de viteza periferică din tabelul 4.1 conform STAS
6273 – pentru angrenaje cilindrice:
Tabel 4.1 clasă de precizie
Vp1[m/s] 0…1 0…2 2…5 5 ...10 10 ... 20(40)
Treapta de precizie - 11-12 9-10 7-8 5-6
la dantura înclinată
Treapta de precizie 11-12 9-10 7-8 5-6 -
la dantura dreaptă

Corelarea dintre procesul tehnologic final de execuţie al roţii dinţate şi treapta de precizie
rezultată.

Procesul tehnologic final Treapta de precizie

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Rectificare + + X X X
Şeveruire + X X X
Mortezare, rabotare, frezare + X X X X
Freză de înaltă + X X
Frezare precizie
cu freză Freză de precizie + X X
melc medie
Freză de precizie + X X
redusă
Frezare şi apoi călire + X X X
Ştanţare, presare, frezare prin + X X X
copiere, injecţie
Turnare + X X
X – treapta de precizie se obţine în condiţii normale de prelucrare
+ - treapta de precizie se obţine în condiţii speciale de prelucrare
Jocul dintre flancuri este stabilit în STAS 6273 prin mai multe tipuri de ajustaje. Ajustajul
de bază, tip B, asigură un joc minim care elimină blocarea din cauza încălzirii.
Rugozitatea flancurilor şi a zonei de racordare a dintelui, Ra , Rz

Procedeul de execuţie Clasa de precizie Rugozitatea flancului, Ra, μm

Mortezare sau frezare grosolană 9; 10 1,6; 3,2
Mortezare sau frezare îngrijită 8; 9 0,4; 0,8
Mortezare sau frezare, urmată de 6; 7; 8 0,1; 0,2; 0,4
şevăruire
Rectificare grosolană 8; 9 0,4; 0,8
Rectificare îngrijită 6; 7 0,2; 0,4
Rectificare urmată de lepuire 3; 4; 5 0,05; 0,1; 0,2

A4 Alegerea materialului, a tratamentului termic şi al tehnologiei de execuţie a roţilor dinţate

Alegerea materialului,a tratamentului termic și a tehnologiilor de execuție.

Se alege materialul cu precizările:

- materialul ales;
- tratamentul termic;
- rezistența la rupere  r ;
- rezistența la curgere  c ;
- tensiunile limită pentru încovoiere  flim ;
 - tensiunile limită la contact  hlim .

1. Principalele tehnologii de fabricare a roţilor dinţate

Semifabricat

Degroşare

Tratament termic de
îmbunătăţire

Strunjire de Strunjire de Strunjire de

finisare finisare finisare

Danturare Rectificarea Danturare

finală finală (module
mici)

Rectificare Tratament Şevăruire Tratament

termic de termic de
durificare durificare
superficială Tratament superficială
1 2 termic de
Rectificare durificare
superficială Lepuire

Lepuire
3 4 5

6 7
4.2. Caracteristicile mecanice ale materialelor folosite în construcţia roţilor dinţate
Tratament
termic r c  F lim  H lim
Material sau
N / mm  N / mm 
2 2 N / mm  2
N / mm  2

STAS termo – Duritatea

chimic
Miez Flanc
(HB) (HRC)
1 2 3 4 5 6 7 8
OL 50 500/2 normalizat HB = 150 … 170 500 - 620 270 - 300 0,4HB + 100 1,5HB + 120
OL 70 500/2 normalizat HB = 200 … 220 700 - 850 340 - 370 0,4HB + 100 1,5HB + 120
îmbunãtãţit HB = 220 … 260 0,4HB + 140 1,5HB + 200
OLC 45* 880 cãlire cu 200-260 50 - 57 620 360 160 - 170 20HRC + 10
flacãrã
îmbunãtãţit HB = 200 … 300 0,4HB + 140 1,5HB + 200
OLC 55 880 cãlire cu 200-300 720 420
flacãrã sau 50 - 57 180 - 190 20HRC + 20
CIF
îmbunãtãţit HB = 270 … 320 0,4HB + 155 1,8HB + 200
cãlire cu 270-320 50 - 57
41 791 flacãrã sau 950 750 230 - 290 20HRC + 60
MoCr11* CIF
Nitrurare 270-320 52 - 60 250 - 350 20HRC
50VCr 11 791 îmbunãtãţit HB = 270 … 320 950 800 0,4HB + 155 1,8HB + 200

1 2 3 4 5 6 7 8
îmbunãtãţit HB = 240…340 0,4HB + 155 1,8HB + 200
cãlire cu 240 - 340
40 Cr 10* 791 flacãrã sau 50 - 57 1000 800 230 - 290 20HRC + 60
CIF
Nitrurare 240 - 340 50 - 57 250 - 350 20HRC
34 Mo CrNi15 791 îmbunãtãţit HB = 310 ...330 1100 900 0,4HB + 155 1,8HB + 200
OLC 15 880 cementare 120 - 140 55 - 63 390 280 140 - 150 24HRC
15MoMnCr12 791 cementare 280 -320 55 - 63 850 650 370 - 440 25,5HRC
18Mo CrNi13* 791 cementare 300 - 330 55 - 63 950 750 380 - 450 25,5HRC
21MoMnCr12 791 cementare 300 - 350 55 - 63 1100 850 390 - 460 25,5HRC
*

Fc 200 568 - HB = 170 .. 210 160 - 280 - 6,5 .. 80 260 .. 280

Fc 250 568 - HB = 180 .. 240 210 - 330 - 7,5 .. 90 320 .. 340
Fgn 600-2 6071 - HB = 210 .. 280 600 410 0,4HB + 70 1,5HB + 100
Fgn 700-2 6071 - HB = 230 .. 300 700 460 0,4HB + 70 1,5HB + 100
Fmp 70-02 569 - HB = 220 .. 280 700 500 0,4HB + 80 1,5HB + 160
OT 50 - 3 600 normalizat HB = 145 .. 155 500 280 0,4HB + 70 1,5HB + 120
OT 60 - 3 600 normalizat HB = 200 .. 220 600 350 0,4HB + 70 1,5HB + 120
Obs.: 1° Oţelurile cu (*) sunt de preferat.2° Valorile rezistenţei la rupere  r  şi ale limitei de curgere  c 
sunt indicate pentru materialul în stare normalizatã.

Tabelul 4.2. Caracteristicile mecanice ale materialelor utilizate în construcţia melcilor

Marca Tratament Duritatea
materialului STAS termic  r [Mpa] flancului HRC
15 CrO 8 791 Ce + C + r 690 … 1030 58 ... 63
13 CrNi 30 791 Ce + C + r 780 … 1320 58 ... 63
18 MnCr 10 791 Ce + C + r 790 … 1180 58 ... 63
18 MoCrNi 13 791 Ce + C + r 830 … 1420 58 ... 63
21 MoMnCr 12 791 Ce + C + r 830 … 1520 58 ... 63
OLC 45 880 I + Cs 610 ... 940 45 ... 55
41 MoCr 11 791 I + Cs 780 … 1270 45 ... 55
40 Cr 10 791 I + Cs 780 … 1320 45 ... 55
33 MoCr 11 791 I + Cs 780 … 1180 45 ... 55
 Fc 150 568 - 150 … 250 < 45
Fc 200 568 - 160 … 270 < 45
OLC 35 880 I 540 … 760 < 45
OL 60 500/2 - 590 … 710 < 45
Obs.: Ce - cementare; C - cãlire; Cs - cãlire superficialã; r - revenire joasã; I- îmbunãtãţire

Tabelul 4.3. Tensiuni limitã pentru angrenaje melcate

Duritatea melcului [Mpa]
Felul < 45 HRC > 45 HRC
Materialul roţii melcate turnãrii  F lim 2  H lim 2  F lim 2  H lim 2

CuSn 12 N 40 130 50 160

CuSn 14 C 58 190 72 225
N 36 113 46 135
CuSn 6 ZnPb 4 C 46 135 54 162
F 52 165 63 198
CuAl 10 Fe 3 T N 82 - 100 -
C 86 - 110 -
CuAl 9 Fe 5 Ni 5 T C 103 - 132 -
Fc 100 N 34 - 42 -
Fc 150 N 38 - 48 -
Fc 200 N 43 - 54 -
Fc 250 N 48 - 60 -
CuZn 30 Al 5 Fe 3 Mn 2 N 110 - 140 -

Tabelul 4.4.Tensiuni limitã pentru angrenajele melcate, stabilite din condiţia evitãrii
gripãrii
Cuplul de materiale  H lim 2 MPa
Roata melcatã Viteza de alunecare m/s
Melc
<0,25 0,25 0,5 1 2 3 4 6 8
Oţel Cu Al 10 Fe 3 - - 184 182 176 170 164 153 141
carbon de
calitate cu
duritate
peste
45HRC
CuAl 9 Fe 5 Ni 5 T - - 192 188 184 178 172 160 148
CuZn30Al 5Fe3Mn 2 - - 200 196 190 184 178 167 155
Fc150 Fc 150 213 202 187 173 144 - - - -
Fc200 Fc 200
Oţel Fc 150 187 158 130 115 86 - - - -
cementat
şi călit
Fc 200
OLC35 Fc 100 173 144 115 101 72 - - - -
OL60 Fc 200
 3. Caracteristicile mecanice σHlim şi σFlim adoptate din diagrame în funcţie de
duritatea flancului.
A5 Alegerea coeficienţilor a, d, m
Se aleg din Tabelul 3.1. în funcție de HB și treaptă de precizie
Tabelul 4.5.Valori optime pentru a, d şi mn la angrenaje cilindrice interschimbabile.
Duritatea Amplasarea Treapta de precizie
flancurilor pinionului 5...6 7 ... 8 9 ... 10
a d m a d m a d mn
Una sau ambele Simetric 0,6 1,3.. 30 0,5 1…1,2 25 0,4 0,7...0,8 16
danturi cu Între 1,4
HB 3500MPa reazeme
Asimetric 0,5 1...1,2 25 0,4 0,7...0,9 16 0,3 0,5...0,6 12
În consolă 0,4 0,7-0,9 16 0,3 0,5...0,6 12 0,2 0,3..0,4 8
Ambele danturi Simetric 0,3 0,6 12 0,25 0,5 10 0,2 0,4 8
cu Între
HB 3500 MPa reazeme
Asimetric 0,25 0,5 10 0,2 0,4 8 0,15 0,3 6
În consolă 0,2 0,4 8 0,15 0,3 6 0,1 0,2 5

A6 Alegerea unghiului de înclinare

Se recomandă următoarele valori:

 = 6o ... 14o – pentru roţi cementate şi călite;
 = 12o ... 20o – pentru roţi îmbunătăţite;
 = 20o ... 45o – pentru danturi în V.
Având în vedere tipul tratamentului termic utilizat pentru fabricare (normalizare), se adoptă
.
A.7 Alegerea regimului de funcţionare
Factorul dinamic de funcţionare se alege în funcţie de maşina motoare, maşina antrenată şi de
caracterul sarcinii din tabelul 4.6.

Tabelul 4.6 Factorul regimului de funcţionare KA

Caracteristica de funcţionare Uniformă Şocuri uşoare Şocuri medii

a maşinii motoare
Motor electric, Motor cu Motor cu ardere
Caracteristica de funcţionare turbină cu abur ardere internă internă cu 1-3
a maşinii de lucru sau gaze cu mai mulţi cilindri
cilindri
Uniformă Generatoare, ventilatoare, 1,0 1,25 1,75
turbocompresoare,
amestecătoare pentru lichide,
pompe centrifuge, transportoare
cu bandă etc.
Şocuri uşoare Reductoare de macarale, 1,25 1,5 2,0
transmisiile maşinilor unelte, şi mai mult
compresoare cu piston, maşini
de ridicat etc.
Şocuri medii Laminoare, escavatoare, prese, 1,5 1,75 2,25
concasoare, vibratoare, şi mai mult
amestecătoare etc.
A8. Tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere pentru
predimensionare
 HP1, 2  0,87   H lim 1, 2  Z N 1, 2  Z W (4.2)

 HP  min HP1 ,  HP 2  (4.3)

 FP1, 2  0,8   F lim 1, 2  YN 1, 2  Y 1, 2 (4.4)

unde:
 ZW este factorul raportului duritãţilor flancurilor dinţilor, recomandat în diagrama din
figura 4.1. Diagrama este utilizată pentru pinioane cementate şi călite, în angrenare cu
roţi având duritatea cuprinsă între 1300 şi 4000 MPa (HB) şi Ra  1m. Pentru Ra 
1m, se alege Zw = 1. Când ambele roţi ale angrenajului au durităţi sub 3500 MPa sau
peste 4000 MPa, Zw = 1, indiferent de valoarea lui Ra1.

Fig 4.1 factorul raportului duritãţilor flancurilor dinţilor pentru pinioane cementate şi călite
 Z𝑁1,2 reprezintă factorul durităților pentru solicitarea de contact respectiv de încovoiere; se
alege în funcție de material, tratament și numărul ciclurilor de solicitare 𝑁𝐿 →𝑍𝑁=1
 Numărul ciclurilor de solicitare se determină cu relația:

N L  60  n  Lh (4.5)

Dacã
a) N L  N stH , F , atunci:
ZN = ZN max
YN = YN max
unde: Nst H, Nst F, ZN max, YN max sunt daţi în tabelul 4.7.

Tabelul 4.7. Factorii durităţii flancurilor

Tratament Solicitarea de contact Solicitarea de încovoiere
Material aplicat
NstH NBH ZNmax NstF NBF YNmax
Îmbunãtãţire, 105 5•107 1,6 104 3•106 2,5
Oţeluri de cãlire
îmbunãtãţire superficialã.
Nitrurare în baie 105 2•106 1,1 103 3•106 1,2
Oţel de Nitrurare în gaz 105 2•106 1,3 103 3•106 1,6
nitrurare
 Oţel de Cementare şi 105 5•107 1,6 103 3•106 2,5
cementare cãlire
b) N L  N BH  Z H  1
N L  N BF  YH  1
b1) Nst H < NL < NBH, atunci ZN se adoptã din figura 4.2;

b2) Nst F < NL < NBF, atunci YN se adoptã din figura 4.3.

c1) N L  N BH , atunci ZN = 1

c2) N L  N BF , atunci YN = 1

Y 1,2 - Factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentrarea de tensiune de la baza

dintelui, la durabilitate nelimitatã. Se alege în funcţie de material, tratament, limita de curgere
a materialului şi factorul de corecţie a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui Y sa (Ysa – fig.
4.4, pentru xn1 = xn2 = 0, Y - fig. 4.5)

Fig 4.2

Fig. 4.3
𝜎𝐻𝑃=……… [𝑀𝑃𝑎]
𝜎𝐹𝑃=-------[𝑀𝑃𝑎]

Recomandări
- ZW este factorul raportului duritãţilor flancurilor dinţilor ZW=1;
- Z𝑁, Y𝑁 factorul durabilității pentru contact și încovoiere ,pentru Lh>10000 ore,
Z𝑁=Y𝑁=1;
- Y =0,98.
A9. Determinarea distanţei dintre axe

Pentru angrenaje cilindrice cu dinți drepţi avem:

M t1
a  1,45...1,65  u  1  3 K A  Z E2 (4.6)
 a   HP  u
2

- pentru angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi

K A  Z E Z  Z H 
M t1
a  0,8...0,9  u  1  3
2
(4.7)
 a   HP  u
2

unde:
•unde: ZE este factorul de elasticitate al materialelor roţilor, dat de tabelul 4.8;

Tabelul 4.8 Factorul de elasticitate al materialelor roţilor, ZE

Pinion Roata ZE
Material E1, Mpa Material E2, Mpa
2,06 .10 5
Oţel laminat 2,06  105 189,8
Oţel turnat 2,02  105 188,9
Fontã cu grafit nodular 1,73  105 181,4
Oţel laminat Bronz turnat 1,03  105 155
Bronz laminat 1,13  105 159,8
Fontã cenuşie 1,18  105 162
Oţel turnat 2,02  105 188
Oţel turnat 2,02  105 Fontã cu grafit nodular 1,73  105 180,5
Fontã cenuşie 1,18  105 161,4
Se adoptă pentru oțel laminat sau turnat 𝑧𝐸.
Z  - factorul înclinãrii dinţilor pentru solicitarea de contact, figura 4.4.
 Fig. 4.4. factorul înclinãrii dinţilor pentru solicitarea de contact Z 
Pentru 𝛽 calculat la A6 se alege 𝑧𝛽.
Şi u=i12 reprezintă raportul de angrenare,în calcularea lui a se allege semnul + pentru angrenaj
exterior. Pentru distanța dintre axe se va lua valore intreagă, se rotunjeşte la urmãtoarea
valoare întreagã în milimetri.

Se adoptă distanța dintre axe conform STAS 6054, tabel 4.9.

A10. Adoptarea distanței dintre axe
Se cere o distanţã dintre axe standardizatã. Dacã a este cuprinsã între douã valori consecutive
standardizate (tabelul 4.9) 𝑎𝑘𝑆𝑇𝐴𝑆 şi 𝑎𝑘+1𝑆𝑇𝐴𝑆, se adoptã:
aw = aK STAS dacã a KSTAS  a   1,05a KSTAS
sau
aw = a(K + 1) STAS dacã 1,05a KSTAS  a   a  K  1 STAS
Se adoptă distanța dintre axe conform STAS 6054, tabel 4.9.
Tabelul 4.9 valori standardizate pentru distanța dintre axe.
Şirul Valori
I 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400
500; 630; 800; 1000; 1250; 1600; 2000; 2500
II 45; 56; 71; 90; 112; 140; 180; 225; 280; 355; 450;
560; 710; 900; 1120; 1400; 1800; 2250
A11. Calculul modulului minim necesar
Se considerã cã solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui este determinantã la
preîntâmpinarea ruperii dinţilor. În acest caz relaţia pentru calculul modulului minim necesar
este:
M t1  u  1  K A  K v  K F  K F  YF  Y  S F
mn  (4.8)
  a 2 
a F lim  K Y Y
FN S FX
Pentru cazul normal la proiectare se adoptã:
K v  1,11,2; K F  1,25; K F  1,2    1,45; YF  2,25; S F  1,5; K FN  YS  YFX  1 Pentru
angrenaje durificate şi executate în treptele de precizie 5 – 6, K F  0,7. Valorile din
parantezã sunt pentru dinţi înclinaţi.
 Factorul unghiului de înclinare Y este dat de relaţia:
Y  1   / 120 , pentru 0 <  < 24°
Y  0,8 , pentru  > 24° (4.9)
Raționamentul de adoptare al modulului standardizat este:
- dacă mn  1 se adoptă mn=1;
- mn  1 se alege modulul standardizat conform STAS 822 ,din tabelul
4.10,apropiată de cea calculate din șirul 1 de valori.

Tabelul 4.10 valori standardizate pentru mn

Şirul Valori
I 1; 1,25; 1,5; 2; 2,5; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 16, 20; 25; 32; 40; 50;
60; 80; 100
II 1,125; 1,375; 1,75; 2,25; 2,75; 2,75; 3,5; 4,5; 5,5; 7; 9; 11; 14;
18; 22; 28; 36; 45; 55; 70; 90
Între distanţa dintre axe şi modul se recomandã sã existe urmãtoarele relaţii:

aw aw
  40.....50 pentru roţi cementate şi cãlite;
m mn
aw aw
  70.....100 pentru roţi îmbunãtãţite;
m mn
a
Se calculează raportul w .
mn
A12. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dințate
Se determinã numărul maxim de dinţi ai pinionului din considerente geometrice şi
cinematice cu relaţia:

aw 2 (4.10)
z1*  cos 
mn u  1
Se recomandã a se alege numãrul de dinţi z1 ai pinionului la valoarea întreagã imediat mai
micã sau mai mare decât z1* şi trebuie sã îndeplineascã condiţiile:
a. z1  14 . Aceastã condiţie nu este îndeplinitã întotdeauna, în special la angrenajele cu
danturi durificate superficial. Pentru îndeplinirea condiţiei, se majoreazã distanţa dintre axe la
o valoare imediat superioarã din STAS 6055, se recalculeazã modulul şi apoi se calculează z 1.
Acest ciclu se repetă, dacă este cazul, până când numărul de dinţi z1  14 .
b. În special la angrenajele fabricate din materiale de îmbunãtãţire sau normalizate, se
obţine la pinion un numãr de dinţi z1*  24. .5080 . Din considerente de precizie de execuţie a
roţilor dinţate se recomandã:
Pentru roţi dinţate îmbunătăţite:
z1 = z1*, dacã z1*  25
z1 = 24 … 27, dacã 25 < z1* < 35
z1 = 27 … 30, dacã 35 < z1* < 45
z1 = 30 … 35, dacã 45 < z1* < 80.
Pentru roţi dinţate cementate sau călite superficial:
z1  z1
Dupã adoptarea lui z1, se recalculeazã modulul normal al danturii cu relaţia:
 2a cos  (4.11)
mn 
z1 u  1
Modulul astfel calculat se restandardizeazã, conform punctului A.11.
Numãrul de dinţi ai roţii conjugate devine:
z 2  z1  u (4.12)
Pe cât posibil, între z1 şi z2 nu trebuie sã existe divizori comuni. De aceea, se adaugã sau se
scade un dinte la roata condusã.
Se recalculează numărul dinți ai roții dințate, 𝑧1 cu formula:

aw 2
z1  cos 
mn u  1
Se adoptă: 𝑧1= numar intreg.

A13. Verificarea raportului de transmitere

Raportul de transmitere efectiv are valoarea:
z2
uef 
z1 (4.13)
Abaterea admisibilã faţã de raportul de transmitere dat pentru reductoare este de maxim
3%. Deci:
uef
1  U  0,03 (4.14)
udat
OBS: Dacã nu se verificã condiţia impusã, se modifică numărul de dinţi ai roţii conjugate cu
un dinte.

A.14. Distanţa dintre axe de referinţã

Între distanţa dintre axe de referinţã şi cea standardizatã trebuie sã existe relaţia:

aw  ad  0,1..1,3mn (4.15)
Dacã nu se respectã condiţia (4.15), se poate modifica z2,  sau mn.

Distanţa dintre axele de referinţã,ad:

mt (4.16)
ad  z1  z2 
2

B. Calculul geometric al angrenajului cilindric

În Tabelul 4.11 se găsesc relaţii de calcul pentru angrenajul cilindric evolventic cu dinţi
înclinaţi.
Tabelul 4.11 Relaţii de calcul pentru angrenajul cilindric evolventic cu dinţi înclinaţi
Nr. Mãrimea Notaţia Relaţia de calcul
crt.
0 1 2 3
1 Numerele de dinţi z1, z2 z1 se adoptã; z2 = iz1
2 Cremaliera de referinţã α0=αn=α, mn n=200 ; mn- STAS 822;
* * *
STAS 821 ha , hf , c0 ha*=1; hf*=1,25; c0*=0,25
3 Unghiul de presiune în t  t  arctgtg 0 / cos  
 plan frontal al cremalierei
4 Modulul frontal mt mt 
mn
cos 
5 Distanţa dintre axele de ad mt
referinţã
ad  z1  z2 
2
6 Distanţa dintre axe aw Se impune sau se calculeazã din
condiţia de rezistenţã
7 Unghiul de angrenare în wt  a cos  t 
plan frontal, respectiv  wt  arccos d 
wn  aw 
 sin  n 
 wn  arcsin sin  wt 
 sin  t 
8 Numãrul echivalent de roţi zn1,2 zn1,2 =z1,2 / cos3. Roţile sunt
imaginare, deci zn1,2 nu se rotunjesc
la numere întregi
9 Suma coeficienţilor xs z  z1
deplasãrilor specifice în x n1  x n 2  2 inv wt  inv t 
2tg n
plan normal
10 Diametrele de divizare d1,2 d 1,2  mt z1,2
11 Diametrele de bazã db1,2 d b1,2  d 1,2 cos  t
12 Diametrele de cap da1,2 
d a1, 2  d1, 2  2mn ha  x1, 2 
13 Diametrele de picior df1,2 d f 1,2  d 1,2  2 mn  hf  x1,2 
14 Diametrele de rostogolire dw1,2 cos  t
d w1,2  d1,2 cos  wt Se
d w1  d w 2
verifică relaţia: a w 
2
15 Diametrele cercurilor de dv1,2 cos t
vârf d v1, 2  d1, 2
cos vt1, 2
16 Unghiul de presiune al αvt1,2 0,5  2 x n1, 2 tg n
profilului pe cercul de vârf inv vt1, 2  
z1, 2
 inv t
17 Unghiul de presiune yt  db 
frontal pe un cilindru  yt  arccos  ; d y  d b . Pentru

oarecare de razã ry d
 y
cercul de cap: dy=da; αyt=αat
18 Unghiul de presiune yn  yn  arctgtg yt  cos  y 
normal pe un cilindru (ry)
19 Unghiul de înclinare pe un y1,2  d y1, 2

cilindru oarecare (ry)  y1, 2  arctg tg  , pentru
 d1, 2 
cercul de bază, βy=βb, dy=db
20 Grosimea frontală a st1,2 st1, 2  mt 0,5  2 xt12 tg t 
dintelui pe cilindrul de
cu xt  x n cos 
divizare
s n1, 2  mn 0,5  2 x n1, 2 tg n 
 cos t
s yt1, 2  inv  d1, 2  st1, 2 
21 Arcul dintelui pe un cerc syt1,2
oarecare în plan frontal, syn1,2 cos yt1, 2
respective în plan normal
unde : inv  inv t  inv yt1, 2
s yn1, 2  s yt1, 2 cos  y1, 2
22 Lãţimea danturii b1,2 b2   a  a ; b1  b2  5    10 mn
Elementele angrenajului echivalent
1 Diametrele cercurilor de dn1,2 d n1, 2  mn z n1, 2
divizare
2 Diametrele cercurilor de dbn1,2 d bn1, 2  d n1, 2 cos  n
bază
3 Diametrele cercurilor de cap dan1,2 d an1, 2  d n1, 2  d a1, 2  d1, 2
4 Distanţa dintre axe awn ad cos n
a wn 
cos  b cos wn
2

5 Gradul de acoperire  n
1  d bn1  2  d bn 2
2 2 2 2
d an d an
 n  
2mn cos  n
2a wn sin  wn
2mn cos  n

sau  n 
cos2  b

B.1. Elementele cremalierei de referinţã

Din STAS 821 se adoptă mn =1,5;α0= αn = α = 20  ; ha*=1; hf*=1,25; c0*=0,25.
B.2. Unghiul profilului danturii în plan frontal
 t  arctgtg 0 / cos   (4.17)
B.3. Unghiul de angrenare în plan frontal

 ad cos  t  (4.18)
 wt  arccos 
 aw 
B.4. Calculul deplasãrilor specifice şi repartizarea pe roţile angrenajului

z 2  z1 (4.19)
x n1  x n 2  inv wt  inv t 
2tg n
Unde

 (4.20)
inv wt  tg wt   wt
180
 (4.21)
inv t  tg t  t
180
Se adoptă x1=0 și calculăm x2.
B.5. Elementele geometrice ale angrenajului
 Diametrele de divizare
 d 1,2  mt z1,2 (4.22)
 Diametrele de bazã
d b1,2  d 1,2 cos  t (4.23)

 Diametrele de cap
d a1, 2  d1, 2  2mn ha  x1, 2  (4.24)
 Diametrele de picior

d f 1,2  d 1,2  2 mn hf  x1,2  (4.25)
 Diametrele de rostogolire
cos  t (4.26)
d w1,2  d1,2 cos  wt
d w1  d w 2
Se verifică relaţia: a w  ,
2
 Pasul normal pe cercul de divizare
p n    mn (4.27)
 Grosimea frontal a dintelui pe cilindru de divizare
st1, 2  mt 0,5  2 xt12 tg t 
cu xt  x n cos  (4.28)
 Lãţimea danturii
b2   a  a ; b1  b2  5    10 mn (4.29)

B.6. Verificarea funcţionãrii angrenajului

B.6.1. Verificarea subtãierii dinţilor
Se face cu ajutorul inegalitãţilor:

x1,2 ≥ xmin 1,2 şi z1,2  zmin 1,2 (4.30)

unde:

21  x1, 2  (4.31)

z min 1, 2  cos 
sin 2  t

14  z n1 (4.32)
x min 1, 2 
17
 B.6.2. Verificarea continuitãţii angrenãrii

Gradul de acoperire total se determinã astfel:

      (4.33)

  1   2   a (4.34)

d a21  d b21 (4.35)

1 
2  mt cos t

d a22  d b22 (4.36)

2 
2  mt cos t

a sin  wt (4.37)
a 
  mt cos t

b2 sin  (4.38)
 
mn

Este necesar ca   > 1,2. Dacã nu se respectã condiţia, se va proceda astfel: se mãreşte
numãrul de dinţi ai angrenajului sau se aleg alte deplasãri de profil.

B.6.3. Verificarea interferenţei dinţilor

Pentru a nu apãrea interferenţa în angrenarea dinţilor, trebuie îndeplinite condiţiile:
d A1  d l1 ; d E 2  d l 2 iar dl 1,2 > 0. (4.38)

Se calculează diametrele începutului profilului evolventic și diametrele cercurilor

începutului profilului active al flancurilor danturii roților cu relațiile:
 1  x1,2 cos   2

d l1, 2  d b1, 2  1  tg t  2  (4.39)

 z1, 2 sin  t cos  t 


d A1  d b21  2a sin  wt  d a2 2  d b2 2 2
(4.40)

d b2
d E2  (4.41)
cos E 2
 2  a   1 
tg E 2  (4.42)
z2

B.6.3. Verificarea jocului de cap

jocului de cap în funcționare se determină cu relațiile:
c1, 2  aw  0,5d f 1, 2  d a 2,1  (4.43)
Dacã nu se verificã aceastã condiţie, atunci se determinã diametrul capului scurtat cu relaţia:
d ak1, 2  2a w  d f 2,1  2c an , (4.44)

unde c an  0,1mn este jocul minim admisibil.

B.6.5. Verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap

Condiţia de verificare este

san  0,25mn , la danturi îmbunãtãţite;
san  0,4mn , la danturi durificate,
Se calculează grosimea dintelui pe cilindrul de cap în plan frontal cu relaţia:
 0,5  2 xt12 tg  (4.45)
s an12  d a12   (inv wt  inv a )  cos  a12 ,
 z12 
unde
tg d (4.46)
tg a12  d a12 ,  a12  drc cos b12 .
d12 d a12
B.6.6. Verificarea dimensionalã a danturii roţilor dinţate

Numãrul de dinţi peste care se face mãsurarea se poate determina cu relaţia:

W N 1, 2  mn cos  0   N  0,5  2 x1, 2 tg 0  z1, 2 inv t  . (4.47)
Condiția este
b1, 2  W N 12  sin   5 . (4.47)
Tabelul 4.12. Numărul de dinţi N peste care se măsoară cota WN
z 12 … 17 18 ... 26 27 … 35 36 ... 44 45 ... 53 54 … 62 63 … 71
N 2 3 4 5 6 7 8

z 72 … 80 81 … 89 90 … 98 99 … 107 108 … 116 117 ... 120

N 9 10 11 12 13 14

B.7. Calculul de verificare a angrenajului

B.7.1. Verificarea la presiunea hertzianã de contact

Tensiunea de contact se determină cu relaţia

- angrenaj cilindric cu dinţi drepţi:
Ft u 1 (4.48)
 H  Z H  Z E  Z  K A  KV  K H  K H    HP .
bd1 u
- angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi:
 Ft u 1 (4.49)
 H  Z E Z Z  Z H K A KV K H K H   HP .
bd1 u
unde:
ZH – factorul zonei de contact, se determină cu relaţia
2 cos  b (4.50)
ZH  ;
cos2  t  tg wt

Z - reprezintă factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, valorile sale

depinzând de gradul de acoperire  (fig. 4.5);
ZE – reprezintă factorul de elasticitate al materialului roţilor dinţate (tabelul 4.8);
KA – factorul regimului de funcţionare (tabelul 4.6);
KV - factorul dinamic (anexa 4.1);
KH - factorul de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii (anexa 4.2);
KH - factorul de repartizare a sarcinii pe plan frontal (anexa 4.3);
Zβ – factorul unghiului de înclinare (figura 4.6).
Verificarea angrenajului la solicitarea de contact presupune respectarea inegalităţii

fig. 4.5

fig. 4.6
 Anexa 4.1 factorul dinamic KV

Fig1.2
A. Pentru reductoare cilindrice şi conico-cilindrice, valorile KH şi KF se aleg din fig. 2.2
a şi b pentru roţi conduse cu duritatea  3500HB sau din figura 2.3 a şi b pentru roţi cu duritatea
 3500HB, în funcţie de poziţia roţilor angrenajului în raport cu lagărele arborilor transmisiei
(fig. 2.1) şi de coeficientul d.

Anexa 4.2 Factorul de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii, KH şi KF

 Fig. 2.1.

B. Pentru reductoare conice cu o treaptă, valorile KH şi KF se aleg din figura 2.5 a şi b
pentru roţi conduse cu duritatea  3500HB sau din fig. 2.6 a şi b pentru roţi cu duritatea 
3500HB, în funcţie de poziţia pinionului şi roţii conduse faţă de lagărele arborilor transmisiei
(fig. 2.4), de tipul rulmenţilor din lagăre (cu bile sau cu role) şi de raportul u R/(2-R)

Fig. 2. 2
Fig. 2. 3

Fig. 2. 4

Fig. 2. 5
 Fig. 2. 6

Observaţii:
1. În figura 2.1 g şi h, 4 corespunde cazului când arborii se sprijină pe rulmenţi cu bile, iar
5 corespunde cazului când arborii se sprijină pe rulmenţi cu role;
2. În figura 2. 4 1 şi 3 reprezintă arbori sprijiniţi pe rulmenţi cu bile iar 2 şi 4 reprezintă
arbori sprijiniţi pe rulmenţi cu role.

Anexa 4.3 Factorul de repartizare a sarcinii în plan frontal KH şi KF

Conform DIN3990-70 se determină astfel:

 1 
K H  1  2q  0,5 2  1 ;
 Z 

K F  1  2q  0,5   1 , pentru   2;

KF = q, pentru   2 şi q  1/;

KF = 1, pentru   2 şi q  1/.

q factor auxiliar:
 f pbr  4 
q  4 0,1   , pentru roţi cu durităţi  3500HB;
 F t / b 
 f pbr  2 
q  4 0,1   , pentru roţi cu durităţi  3500HB.
 Ft / b 
Dacă q  0,5, se consideră q = 0,5
Dacă q 1, se consideră q = 1
fpbr – abaterea pasului de bază. Pentru proiectarea unui angrenaj,
fpbr = fpb2 (tabelul 3.1)
 Tabelul A3.1. Abaterea pasului de bază (fpb2) şi toleranţa abaterii profilului dintelui ff2
(extras din STAS 6273)

Treapta Diametrul de Modulul m (mn) mm

de divizare al roţii
precizie conduse, 1  m  3,5 3,5 m 6,3 6,3 m 10
d2[mm]
fpb2 ff2 fpb2 ff2 fpb2 ff2
6  125 9,5 8 12 10 13 12
126 … 400 10 9 13 11 15 13
401 … 800 12 12 13 14 17 16
7  125 13 11 17 14 19 17
126 … 400 15 13 19 16 21 19
401 … 800 17 17 19 20 24 24
8  125 19 14 24 20 26 22
126 … 400 21 18 26 22 30 28
401 … 800 24 25 26 28 34 36
9  125 26 - 34 - 38 -
126 … 400 30 - 38 - 42 -
401 … 800 34 - 38 - 48 -
10  125 38 - 48 - 53 -
126 … 400 42 - 53 - 60 -
401 … 800 48 - 53 - 67 -

Obs.: f pb1  f pb2 ; f f1  f f 2  m

B.7.2. Verificarea pentru solicitarea la piciorul dintelui

Verificarea la solicitarea de încovoiere se efectuează cu relaţia:

- angrenaj cilimdric cu dimţi drepţi:

Ft (4.51)
F  K A KV K F K F Y YSaYFa   FP
bm
- angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi:
F (4.52)
 F  ti K A K V K F K F Ysa YFaY Y   FP ;
bmn

Tensiunea admisibilã la obosealã la piciorul dintelui se determinã cu relaţia

 FP   F lim  YN  YFx  YS / S F ; (4.52)
YFx - factorul dimensional, se determinã astfel:
- la toate oţelurile şi fontele cu, YFx = 1;
- la oţelurile normalizate sau îmbunãtãţite şi fonte:
- dacã 5 < mn < 30, YFx = 1,03 - 0,006 mn
- dacã, YFx = 0,75.
- K Fβ – vezi anexa 4.2; KFα – Vezi anexa 4.3; YFa – figura 4.7;
YSa – figura 4.8;
- Yβ – vezi relaţia (4.9);
 0,75
Y  0,25  , pentru angrenaje cu dantură dreaptă;


Fig. 4.7

Fig. 4.8

B.8. Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere

Condiţiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse în primul rând de tipul angrenajului şi de

regimul său cinematic şi de încărcare. Pentru reductoarele cu două trepte, regimul cinematic şi
de încărcare este determinat de treapta lentă, iar pentru cele cu trei sau mai multe trepte, de
ultimele trepte de reducere. Problemele de ungere a angrenajelor, de alegere a lubrifiantului
optim, de realizare a unei faze de ungere cât mai aproape de ungerea fluidă şi de alegere a
sistemului adecvat de aducere a lubrifiantului la locul de ungere constituie probleme majore
pentru asigurarea unei funcţionări corecte a angrenajului.
Lubrifianţii pentru angrenaje sunt uleiurile, unsorile şi în cazuri speciale grafitul şi bisulfura
de molibden. În tabelul 4.13 se indică uleiurile pentru angrenaje. Uleiurile EP1 sunt uleiuri
minerale, moderat aditivate, utilizate pentru angrenajele cilindrice, conice, planetare, în condiţii
normale de funcţionare. Uleiurile EP2 sunt uleiuri minerale puternic aditivate şi se utilizează la
angrenajele hipoide, melcate, respectiv la angrenajele cilindrice şi conice în condiţii extreme de
funcţionare.
Pentru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de 1 m/s se utilizeazã ca
lubrifianţi unsorile consistente de uz general (U75, U85, U100 STAS 562), iar pentru transmisii
mari (maşini de construcţii, maşini de ridicat) se folosesc unsori aditivate cu grafit (U100 +
15% grafit coloidal).
Unsorile pot fi utilizate pânã la viteze de 4 m/s, însã cu abundenţã de lubrifiant.
Pentru viteze periferice mai mari de 4 m/s se recomandã uleiuri minerale aditivate.
Vâscozitatea cinematicã la temperatura de 50° C (50) necesarã angrenajelor cilindrice şi
conice, se determinã din figura 3.15 în funcţie de parametrul filmului de ulei:

HV   2H
xh  (4.53)
105  v 0

în care: HV este duritatea Vichers cea mai micã a celor douã flancuri în contact (tabelul 4.13),
- presiunea hertzianã calculatã la pct. B. 7.1, v0 - viteza tangenţialã din polul angrenãrii,
calculatã cu relaţia:
  d w1  n1
v0 
60  1000
 m / s (4.54)

Curba superioarã 1 din figura 4.9 se utilizeazã în urmãtoarele cazuri:

- ambele roţi sunt executate din acelaşi oţel sau când pinionul este executat din oţel aliat cu
nichel sau crom şi roata din oţel cãlit prin CIF;
- funcţionarea angrenajului se face în condiţii de sarcini cu şocuri;
- temperatura mediului înconjurãtor depãşeşte 25° C.
Curba inferioarã 2 din figura 3.15 se utilizeazã în urmãtoarele cazuri:
- clase ridicate de precizie: 4, 5, 6;
- temperatura mediului înconjurãtor < 10° C;
- roţile angrenajului sunt tratate termochimic.
Fig. 4.7

Fig. 4.8
 Fig. 4.9

În funcţie de vâscozitatea determinatã din figura 4.9 se alege uleiul cu vâscozitatea cea mai
apropiatã din tabelul 4.12
Sistemul de ungere trebuie sã asigure existenţa în timpul funcţionãrii a unei pelicule de
lubrifiant continue între flancuri. Posibilitãţile de aducere a lubrifiantului în zona de contact
sunt determinate de regimul cinematic şi geometria roţilor, precum şi de caracteristicile
lubrifiantului.
Ungerea prin imersiune (cufundare) este posibilã pentru turaţii inferioare turaţiei limitã nlim
 tm
nlim  4  10 4

z u R z21  R z22  (4.55)

în care: z este numãrul de dinţi ai roţii dinţate imersate în ulei,  u - unghiul de ungere [radiani]
din figura 4.10, Rz1, Rz2 - rugozitãţile celor douã flancuri în contact [µm],  tm - vâscozitatea
uleiului ales la temperatura medie de funcţionare (se estimeazã temperatura tm = 55 … 60° C).
Dependenţa vâscozitãţii uleiurilor de temperaturã este datã de relaţia
lg lg t  0,6  A  B  lg273  t 
(4.56)

în care:  t este vâscozitatea cinematicã la temperatura t [° C] în [cSt], A şi B - constante, A =

8,71 şi B se va determina cu relaţia de mai sus cunoscând  t =  50 şi t = 50° C.
Unghiul de ungere se deteminã cu relaţia
 tm
 u  0,260 
az  2
(4.57)

unde a este difuzivitatea termicã a uleiului; pentru uleiurile de transmisii, a = 0,08 mm3/s.
Adâncimea de imersare hu (fig. 4.10) se determinã cu relaţia:
d   
hu  a 2  1  cos u 
2  2  (4.58)
 La reductoarele cu mai multe trepte şi cu aşezarea planului arborilor vertical, este posibil ca
la unele angrenaje sã nu ajungã în baie nici o roatã. La acestea se utilizeazã pentru ungere câte
o roatã auxiliarã din material plastic, care se roteşte liber pe un arbore şi angreneazã cu una din
roţile angrenajului.

Fig. 4.10

Tabelul 4.12 Uleiuri pentru transmisii industriale (extras din STAS10588)

Simbol Vâscozitatea cinematică Starea de aditivare
0
la 50 C [cst]
T 80 22 Neaditivat
T 90 30 Neaditivat
T 140 34 Neaditivat
TIN 25 EP 21 … 26 Mediu aditivat
TIN 42 EP 37 … 45 Mediu aditivat
TIN 55 EP 50 … 57,5 Mediu aditivat
TIN 82 EP 82 … 90 Mediu aditivat
TIN 125 EP 125 … 140 Mediu aditivat
TIN 200 EP 200 … 240 Mediu aditivat
TIN 300 EP 260 … 320 Mediu aditivat
TIN 210 EPC 210 … 225 Mediu aditivat

Uleiul TIN210EPC este destinat în special pentru ungerea angrenajelor melcate. Durata de
utilizare a uleiului este de 6 … 12 luni.

Tabelul 4.13 Corespondenţa dintre durităţile HV, HB, HRC

HV HB HRC HV HB HRC HV HB HRC
900 66,9 500 48,4 250 250 23
880 66,3 490 47,7 245 245 22,1
860 65,7 480 47 240 240 21,2
840 65 470 46,3 235 235 20,2
820 64,3 460 45,6 230 230 19,2
800 63,6 450 430 44,8 225 225
780 62,8 440 423 44 220 220
760 62 430 415 43,2 215 215
740 61,2 420 408 42,4 210 210
720 60,4 410 400 41,5 205 205
700 59,5 400 392 40,7 200 200
 690 59 390 385 39,8 195 195
680 58,5 380 376 38,9 190 190
670 58 37036 358 38 185 185
660 57,5 0 359 37 180 180
650 57 350 350 36 175 175
640 56,5 340 340 34,9 170 170
630 56 330 330 33,8 165 165
620 55,5 320 320 32,7 160 160
610 55 310 310 31,5 155 155
600 54,4 300 300 30,3 150 150
590 53,9 295 295 29,6 145 145
580 53,3 290 290 29 140 140
570 52,8 285 285 28,3 135 135
560 52,2 280 280 27,6 130 130
550 51,6 275 275 26,9 125 125
540 51 270 270 26,2 120 120
530 50,4 265 265 25,4 115 115
520 49,7 260 260 24,6 110 110
510 49,1 255 255 23,8

Tabelul 4.14. Temperaturile maxime limitã de gripare la angrenajele cilindrice şi conice

Tipul uleiului tMlim [° C]

TIN 25 EP 150 … 160
TIN 42 EP 150 … 160
TIN 55 EP 170 … 200
TIN 82 EP 170 … 200
TIN 125 EP 250 … 280
TIN 200 EP 300 … 330
TIN 300 EP 330 … 360
T 75 EP 1 170 … 200
T 80 EP 2 330 … 369
T 90 EP 2 360 … 400
419 AT 250 … 280
423 AT 300 … 330
430 AT 330 … 360

II Angrenajul 𝒛3−𝒛4
La proiectarea unui angrenaj, în cazul obişnuit, prin tema de proiectare se precizează
următoarele date iniţiale:
• Puterea nominală de transmis: 𝑃2=de la cap. 2.5. [𝑘𝑊];
• Turaţia la arborele motor(a roții conducătoare): 𝑛2 de la cap. 2.4. [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]);
• Raportul de transmitere al angrenajului: 𝑖2=𝑖32= de la cap. 2.4.(aleasă din tabelul 2.15)
• Durata de funcționare: 𝐿ℎ=din date proiect [𝑜𝑟𝑒].
• Condiţiile de funcţionare ale angrenajului:
- Sursa de putere: motor electric trifazat;
- Felul mașinii antrenate :funcționare în regim alternativ cu șocuri moderate.
• Predimensionarea angrenajului;
• Determinarea prin calcul a elementelor geometrice ale roților dințate și ale
angrenajului;
• Verificarea încadrării angrenajului în limitele de execuţie şi de angrenare corectă a
roţilor dinţate;
• Verificarea de rezistenţă a roţilor dinţate şi la limita termică a transmisiei;
• Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere

A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului

A1. Momentul de torsiune nominal transmis
M t 2  9,55  106 2 N  mm
P
n2
Din calculul dinamic (Capitolul 2.5)
A2. . Calculul vitezei periferice
n22 2 P1
v p2  0,108 
4 [m/s] (4.59)
i2

A3 Precizia de execuţie a angrenajului

Alegera treptei de precizie în funcție de viteza periferică din tabelul 4.1 conform STAS 6273
– pentru angrenaje cilindrice: ca la prima treaptă

A4 Alegerea materialului, a tratamentului termic şi al tehnologiei de execuţie a roţilor

dinţate
Alegerea materialului,a tratamentului termic și a tehnologiilor de execuție.
Se alege materialul cu precizările:
- materialul ales;
- tratamentul termic;
- rezistența la rupere  r ;
- rezistența la curgere  c ;
- tensiunile limită pentru încovoiere  flim ;
- tensiunile limită la contact  hlim .
Se parcurg aceeași pași ca la prima treaptă.

A5 Alegerea coeficienţilor a, d, m

Se aleg din Tabelul 3.1. în funcție de HB și treaptă de precizie
A6 Alegerea unghiului de înclinare

Se recomandă următoarele valori:

 = 6o ... 14o – pentru roţi cementate şi călite;
 = 12o ... 20o – pentru roţi îmbunătăţite;
 = 20o ... 45o – pentru danturi în V.
Având în vedere tipul tratamentului termic utilizat pentru fabricare (normalizare), se adoptă
.
A.7 Alegerea regimului de funcţionare
Factorul dinamic de funcţionare se alege în funcţie de maşina motoare, maşina antrenată şi de
caracterul sarcinii din tabelul 4.6.

A8. Tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere pentru

predimensionare

Se parcurg aceeași pași ca la prima treaptă.

A9. Determinarea distanţei dintre axe

Se folosesc formulele (4.6) sau (4.7) în care introducem M t 2 în locul lui M t1 .
Modul de alegere al coeficienților din aceste formule se face la fel ca la punctul A9 de la
primul angrenaj.
A10. Adoptarea distanței dintre axe
Se parcurg aceeași pași ca la prima treaptă.
A11 Calculul modulului minim necesar
Se folosesc formulela (4.8) în care introducem M t 2 în locul lui M t1 .
Modul de alegere al coeficienților din aceste formule se face la fel ca la punctul A11 de la
primul angrenaj
Pentru capitolele:
- A12. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dințate;
- A13. Verificarea raportului de transmitere;
- A.14. Distanţa dintre axe de referinţã;
- B. Calculul geometric al angrenajului cilindric.
Se parcurg aceeași pași ca la prima treaptă.