Itinerariul Tehnologic:

1. Debitarea materialului
Se face debitarea pentru a ajunge la dimeniunile de gabarit dorite pentru piesa, acestea
fiind 88x22cm.
Debitarea se poate face:
-manual
-mecanic (prin aschiere sau forfecare)
-termic
-prin erodare
Pentru materalul nostru se va folosi o debitare mecanica.
2. Controlul operatiei de debitare
Acesta cosnsta in verificarea dimensiunei piesei cu ajutorul intrumentelor de masura
(rigla, subler, echer).
3. Decalire
Aceasta operatie se face deoarece materialul nostrum este unul foarte dur, si prin
urmare foarte greu de prelucrat. Aceasta operatie va face caduritatea materialului sa
scada si acesta va fi mai usor de prelucrat.
4. Frezare
Pentru ca materialul folosit este unul pentru scule, adica unul dur, se vor face frezarea
se va face in 2 faze:
-Frezare de degrosare
-Frezare de finisare
Fazele operatiei de frezaresunt:
- Fixarea piesei pe masina de frezat. Cele mai simple dispozitive universale de
fixare a pieselor pe masina de frezat sunt bridele, la fixarea cu bride fiind necesar
si folosirea calelor. Se utilizeaz, de asemenea, suruburi cu cap frezat (pentru
canalele n form de T ale masinii) si piulite.
- Fixarea frezei pe masina de frezat. Frezele sunt fixate rigid pe arborele principal al
masinii de frezat. Pentru a permite fixarea sculei, arborele principal are o
constructie special: este gurit de la un capt si la cellalt, iar partea dinspre
masa masinii se termin cu o conicitate normalizat.
- Se executa frezarea pe prima parte a piesei.
- Se face un control pentru a vedeadimensiunile piesei, daca sunt cele dorite.
- Se intoarce piesasi se fixeaza din nou pe masina de frezat
- Se frezeaza din nou piesa
- Se verifica daca piesa este conform dimensiunilor dorite.
5. Gaurirea
Se face cu masina de gaurit vertical 4GCoD la care se fixeaza un burgiu.
Dupa efectuarea operatiei de gaurit se efectueaza un control in vederea verificarii
dimensiunilor gaurii si daca aceasta este la dimensiunile dorite.
6. Calire
Se face o calire deoarece inaintea procedeelor de frezare si gaurire s-a facut o decalire
pt a reduce duritatea materialului.
Se face un control pentru a inlatura impuritatile aparute in urma procesului de calire.
7. Finisaresirectificare

Aceasta se face cu un disc abraziv, pentru a obtine o suprafata cat mai fina si pt a obtine
rugozitatile dorite de Ra= 6,3.
Se face o verificare dupa procesul de finisare/rectificare pentru a evalua suprafata
semifabricatului daca s-a obtinut rugozitatile dorite.

Caracteristici tehnico-mecanice ale materialului piesei: 15CrNi6

CompozitiaChimica:
Marcaotel
C
15CrNi6

Si
Max.
0.40

0.14
0.19

Compozitiachimica, %
P
S
Cr
Max.
0.035
0.035
1.40
1.70

Mn
0.40
0.60

Mo

Ni

1.40
1.70

Se foloseste in cazul pieselor supuse tensiunilor, cum ar fi: scule, arbori, bolti, roti
dintate, freze, strunguri, etc.
Tratamente termice:
Prin tratament termic se intelege ansamblul operatiilor tehnologice care constau in
incalzirea si racirea la anumite temperaturi cu anumit viteze de incalzire si racire. Aceste
tratamente termice se aplica in scopul obtinerii proprietatilor fizico-chimice
dorite.Tratamentele termice se pot clasifica dupa mai muli, criterii. Astfel,dup
scopul urmaritsi locul pe care i1 ocupa in procesul de fabricaie, se deosebesc:
tratamente termice preliminare (primate sau intermediate) in care se
includ diferite tipuri de recoacere. Aceste tratamente se aplica lingourilor, pieselor
turnate, pieselor forjate, ansamblurilor sudate, laminatelor etc.;
tratamente termice finale sau secundare care cuprind operaiile de
clire si de revenire. Se aplica diferitelor piese dup prelucrri mecanice.
Tratamentele termice se mai poate clasifica dupa :

Natura: Feroase sau Neferoase

Natura transformarii:
o De recoacere
o De calire
o De revenire
o Tratamente termochimice
Proprietatimecanicealeamaterialului:

Marca de
otel

Grosimea

Rezistenta
la tractiune

Rm
N /mm

Limita de
curgere

Alungirea

R p 0,2

N /mm

As
%

Trasrecop
t
K+G

Recopttra
s
G+K

217

152-301

Min.
15CrNi6

Marca

Limite

<16
16-40
40-50

850
Max830
780

Duritatea HRC, la o distanta de la suprafata frontal calita, in mm

Temperatura

de otel

15CrNi
6

interva
l
mm
Max.
Min.

de calire

1.
5

1
0

13

15

20

25

30

35

40

47
39

4
7
3
8

4
6
3
6

4
5
3
5

4
3
3
2

4
2
3
0

4
1
2
8

3
9
2
6

3
7
2
4

3
4
2
1

3
4
2
0

3
3
2
0

Proprietati fizice la temperature ambianta:

3
2
Modulul de elasticitate[ 10 x N /mm ]: 210
3
Densitate[g/ cm ]: 7.83
6
1
Coeficient de expansiune termica 10

20-100

20-200

20-300

20-400

20-500

11.1

12.1

12.9

13.5

14.1

Recoacere:

Se face la temperatura pana la 650-700 . Aceasta recoacere va produce o

duritate Brinell de 217.

Normalizare: temperature 850-880

Recoaceri intermediare: temperature 630-650

860

Carburarea: temperature 850-930

Racireadupacarbonizare se face cu apa, ulei, baitermale, bai cu saruri.
Calirea: Calirea miezului, temperturi 830-870 , calirea suprafetei temperature
780-820 .
Tempreratura de revenire 150-200 .
Diagrama de calire

Forjare:

Temperatura de forjare la cald :1100-850

Masina 4GCaD
Masinile de gaurit sunt masini-unelte destinate obtinerii si prelucrarii prin aschierea
alezajelor, folosind in acest scop scule specific ca: burghie, adancitoare, alezoare, bare
de alezat, etc., cu care se pot executaoperatii ca: burghiere, largire, adancire, tesire,
alezaresifiletare.
Principala caracteristica tehnologica a unei masini de gaurit este diametrul de gaurire
2
r
in plin (in otel cu
=60 Kgf/ mm ). Operatia de gaurire in plin este o operatie
anevoioasa datorita dificultatilor privind eliminarea aschiilor si a frecarilor accentuate
dintre scula si piesa.
Constructia masinii de gaurit vertical cu o coloana este prezentata in schema din figura
1.

Fig.1

Masina se fixeaza de fundatie prin intermediul unor suruburi special care trec prin
placa de baza 1. Componentele masinii 4GCoD sunt:
1- Placa de baza;
2- Semimontatul;
3- Masa;
4- Carcasa;
5- Motorul ;
6- Ax principal;
7- Mecanism pinion-cremaliera;
8- Maneta.

Diametrul maxim
al burghiului
[mm]

Masina de gaurit verticala:

OLC 45
T = 60
Fc 25

A max [mm]
B[mm]

40
40
180
0 -> 750

C[mm]
E[mm]
F[mm]
a[mm]
b[mm]
Nr-ul treptelor de turatie
n2 max.[rot./min]
n2

650 -> 1180

300
340
325
450
8
2240
280

min.[rot./min]

Nr-ul treptelor de avans

s 2 max. [mm/rot.]
s2

Puterea
motorulu
i
m1

3
0.16
0.06

min. [mm/rot.]
Pm1
nm 1

[kw]

2,2/2,8

[/min.]

1500/3000

Cote de gabarit Lxlxh [mm]

Greutatea [kg]
Diametrul max. de gaurire

950x690x2260
720
40 in hotel cu

=60

kgf /mm 2

Caracteristicile constructive ale sculei

Burghiul elicoidal
Burghierea este un procedeu de prelucrare avand miscarea de aschiere circular si o
miscare continua de avand de-a lungul axei de rotatie a sculei. Procedeul include pe
langa gaurirea din plin si adancirea, largirea, zencuirea, alezarea si filetarea gaurilor cu
rarodul, prelucrari care au acceasi cinematic si se deosebesc doar prin geometria sculei
aschietoare.

Figura prezinta un burghiu elicoidal cu partile componente:

- partea utila care cuprinde dintii burghiului, canalele dintre dintii, partea activa compusa la
randul ei din: conul de atac si partea laterala de calibrare. Unghiul conului de atac este diferit
in functie de duritatea materialului ce se prelucreaza astfel: 80-90 pentru materiale moi; 116118 pentru otel; 130-140 pentru materiale dure.
- coada burghiului care serveste la fixarea acestuia in arborele principal al masinii pe care se
executa burghierea si poate avea forma conica sau cilindrica;
- antrenorul care impiedica rotirea burghiului in dispozitivul de prindere si ajuta la scoaterea
acestuia.
Sculele se fixeaza in arborele principal al masinii de gaurit astfel:
- prin intermediul mandrinelor cele cu coada conica;
- direct in locasul arborelui principal sau folosind reductiile cu coada conica (burghie,
alezoare, tarozi).
Piesele se fixeaza pe masa masinii in menghine sau in dispozitive speciale.

Aspecte tehnologice:
Burghiul este o cula cu o geometrie complexa, favorabila generarii alezajelor din plin,
dar modulul lor de lucru este mai degraba cel al unei scule de degrosare, cu regimuri
de aschiere moderate.