7 Cap. 2.

2.2. Proiectarea echipamentului pentru tanare

2.2.1. Stabilirea schemei prelucrrii

În urma deciziei pentru varianta optim se stabilete schema definitiv de

prelucrare pe tan i tipul tanei. Se vor avea în vedere probleme legate de simplitatea
constructiv a tanei. Elementele active se vor amplasa în aa fel încât s se asigure o
durabilitate cât mai ridicat a tanei.

Exemplu de calcul: E 2.2.1

În urma analizei variantelor de itinerarii tehnologice i a variantelor de croire, în

exemplul din Figura E 2.5 s-a ales ca variant optim, varianta de itinerariu tehnologic
pe tan succesiv de perforare i decupare, cu piesa dispus în poziie vertical, precizia
de pas fiind asigurat de ctre un poanson lateral de pas. Pe schema de prelucrare se trec
toate cotele referitoare la prelucrrile efectuate cât i abaterile la debitarea fâiei pe
foarfeca ghilotin.

Fig. E 2.5 Schema prelucr
rii la croire dreapt
/ vertical
, cu poanson lateral de pas

...

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 8

2.2.2. Calculul condiiilor dinamice din proces

2.2.2.1. Calculul forei din proces

Fora total necesar la tierea pe tane cu elemente active rigide care

acioneaz pe un contur de tiere se determin [1],[2],[7],[9],[34] cu relaia 2.3:
Ftc = F + Fi + Fd + Fînd (2.3)
unde: F – fora de tiere propriu-zis;
Fi – fora de împingere a materialului prin orificiul plcii active;
Fd – fora de desprindere a materialului de pe poanson;
Fînd – fora de îndoire a materialului tiat.

a1) Calculul forei propriu-zise de tiere la tane cu muchii tietoare paralele F

În cazul acestor scule materialul este atacat de muchiile tietoare pe întreaga

lungime a conturului de tiere, în acelai timp. Expresia matematic a forei de tiere
(2.4) este:
F = k ⋅ L ⋅ g ⋅τ f (2.4)
unde :
k - coeficient de acoperire care ine cont de uzura muchiilor, neuniformitatea
jocului etc. (k = 1,1…1,3);
L - lungimea conturului de tiere;
g - grosimea materialului
tanat;
τf - rezistena la forfecare a materialului prelucrat.

În particular pentru prelucrarea tablelor din oel se poate aproxima: τf = (0,75…0,90)·Rm

caz în care relaia forei devine (2.5):
F = L ⋅ g ⋅ Rm (2.5)
unde:
Rm – rezistena la rupere a materialului prelucrat.

a2) Calculul forei propriu-zise de tiere la tane cu muchii tietoare înclinate F

În cazul
tanelor se urmre
te reducerea forelor de tiere prin înclinarea bilateral
sau multipl a unei muchii (Fig. 2.4) dup cum urmeaz:
• se ascute cu muchie înclinat poansonul în cazul perforrii, deoarece doar de
eul
rezult deformat;
• se ascute înclinat placa activ în cazul decuprii, deoarece piesa fiind în contact
cu poansonul î
i pstreaz planeitatea
i numai de
eul este deformat.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

9 Cap. 2.2

Poanson

Semifabricat

Plac activ convex Plac activ concav

Poanson înclinat Poanson dublu Poanson concav

înclinat

a, c, e: ascuire interioar
; b, d: ascuire exterioar

Fig. 2.4 Elemente active cu muchii înclinate

Aceste scule realizeaz atacul progresiv al materialului, procesul tierii având

loc în 3 etape distincte, aa cum rezult din Figura 2.5:
• etapa iniial corespunde ptrunderii muchiei în material;
• etapa caracteristic ;
• etapa final , de ieire a muchiei înclinate din material.

Fx0 Fx
Fxf


y
H y H
g g g
y H

H>y<g Hyg H<y>g

a) etapa iniial b) etapa caracteristic c) etapa final
-
g) grosimea semifabricatului;  – unghiul de ascuire; H – în
limea ascuirii;
y – p
trunderea muchiei în semifabricat.

Fig. 2.5 Etape distincte la tane cu elemente active cu muchii înclinate

În timpul ptrunderii relative y/g a muchiei tietoare a poansonului în material,

fora de tiere este variabil de la 0 la fora maxim.
Pentru calculele tehnologice, prezint importan etapa caracteristic pentru care
expresia ariei de rezisten la forfecare [2],[17] se prezint în relaia (2.6):

g2
A= (2.6)
2 ⋅ tgϕ

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 10

Expresia forei de tiere F se determin conform relaiei 2.7:

g2
F = k ⋅ A ⋅τ f = k ⋅ ⋅τ f (2.7)
2 ⋅ tgϕ
În cazul tierii dup o dreapt înclinat cu unghiul  fa de planul în care se
msoar unghiul de ascuire  a muchiei tietoare, fora maxim apare în etapa
caracteristic a tierii, fiind exprimat prin relaia 2.8:
g2
Fx = k ⋅ ⋅τ f (2.8)
2 ⋅ tgϕ ⋅ cos χ

Valoarea forei de tiere pentru etapa iniial Fx0, respectiv etapa final Fxf se exprim
prin relaiile 2.9 i 2.10.
     (2.9)
     (2.9)
!"#!$% & "(%)*$&'
unde:   ' i   .
$ $'

În Tabelul 2.20 sunt prezentate relaiile de calcul a forelor maxime obinute la

decuparea sau perforarea dup contur dreptunghiular sau circular.

Tabelul 2.20 Fora de t
iere maxim
la tane cu muchii t
ietoare înclinate [2]

Contur Rela+ia de calcul Domeniu de aplica+ie

6; 2 78
,-./ 0 1 2 34 2 5 2 6 2 78 9 : > H=g
Dreptunghiular 4 2 <6=
(b x c) ?
,-./ 0 1 2 34 2 5 2 6 2 78 9 6 2 > H>g
@
Circular ,-./ 0 1 2 AB:AC 2 D 2 6 2 78 H=g
(D) ,-./ 0 1 2 EBFCC 2 D 2 6 2 78 H = 3g

b) Calculul forei de împingere Fi

Fora de împingere Fi este o for de frecare a materialului împins de ctre

poanson prin orificiile active din placa de tiere, în faza deformaiilor plastice. Conform
cu schema de calcul din Figura 2.6, se aproximeaz presiunea maxim pe centura plcii
de tiere de înlime la valoarea limitei de curgere a materialului Gc pentru o ptrundere
relativ medie de 30% din grosimea semifabricatului. Matematic, fora de împingere se
exprim prin relaia 2.10 [1],[2],[7],[9]:

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

11 Cap. 2.2

Fi = L ⋅ h ⋅ σ c ⋅ µ (2.10)
unde: L – lungimea conturului de tiere;
h – înlimea centurii pe pies i pe semifabricat:
Hc – limita de curgere a materialului;
I – coeficient de frecare.

Pentru o valoare a coeficientului de frecare µ = 0,2

i aproximând Hc = τf , rezult fora
de împingere exprimat prin relaia 2.11:
Fi = 0,06 ⋅ L ⋅ g ⋅ τ f = 0,06 ⋅ F (2.11)

Sub forma general fora de împingere are expresia prezentat în relaia 2.12:
Fi = k i ⋅ F (2.12)
unde: ki – coeficientul forei de împingere;
F – fora de tiere propriu-zis.

Fig. 2.6 Schema de calcul a forei de împingere i de desprindere

Valoarea coeficientului ki a forei de împingere variaz între ki = 0,01…0,07 în

funcie de grosimea
i natura materialului
tanat [2],[17]. În Tabelul 2.21 se prezint
valorile coeficientului ki pentru mai multe tipuri de materiale.

Tabelul 2.21 Valorile coeficienilor ki i kd [2]

Material ki [%] kd [%]
Oel 1,0 ... 6,3 0,5 ... 8,1
Alam
0,6 ... 3,1 1,0 ... 3,8
Aluminiu moale (recopt) 0,9 ... 4,0 0,4 ... 6,9
Aluminiu tare (ecruisat) 1,1 ... 4,3 1,4 ... 5,8
Duraluminiu moale 0,8 ... 4,1 1,1 ... 6,9
Duraluminiu tare 1,2 ... 5,3 1,4 ... 7,9
Aluminiu tare 7,1 11
OBS. Valorile mai mici se iau pentru semifabricate subJiri iar valorile mai mari pentru
semifabricate groase.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 12

În cazul plcilor de tiere având centura hc = 5…10 mm, fora de împingere Fi

trebuie majorat cu numrul de piese n acumulat în centur, respectiv hc/g conform
relaiei 2.13:
hc
Fit = n ⋅ Fi = ⋅ Fi (2.13)
g
În cazul tanelor la care semifabricatul detaat de sub poanson se înltur din
scul f r frecare, fora de împingere în acest caz este egal cu zero (2.14):
K  L (2.14)

În cazul tanelor cu poansoane cu muchii t ietoare înclinate, fora de împingere

Fi împingere a semifabricatului prin orificiul plcii active depinde de forma conturului de
tiere [2]. În Tabelul 2.22 sunt precizate forele de împingere pentru diverse forme ale
conturului de tiere, raportate la fora de împingere Fi în cazul tanelor cu muchii
tietoare paralele.

Tabelul 2.22 Fore de împingere Fi înclinat pentru diverse contururi de t
iere

Poansoane cu muchii tMietoare înclinate

FormM contur de tMiere For+a de împingere Fi înclinat

Contur dreptunghiular ,N OPQRNP.S 0 EBT 2 ,N

Contur convergent ,N OPQRNP.S U E

l ,N OPQRNP.S 0 V 2 ,N
m > 0,5 – coeficient funcie de forma
Contur divergent W i dimensiunile conturului divergent.
Fi înclinat poate avea valori de câteva ori
mai mari decât Fi.

PlacM activM cu muchii tMietoare înclinate

,N OPQRNP.S 0 ,N

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

13 Cap. 2.2

c) Calculul forei de desprindere de pe poanson Fd

Fora de desprindere Fd, a materialului de pe poansoane (Figura 2.6) se deduce

în mod similar cu fora de împingere a semifabricatului prin orificiul plcii active
i are
valoarea exprimat în relaia 2.15:
Fd = k d ⋅ F (2.15)
unde: kd – coeficientul forei de desprindere: kd = 0,05…0,11 (Tabelul 2.22);
F – fora de tiere propriu-zis.
ObservaXii:
1. Fora de desprindere a materialului de pe poanson Fd are aceeai valoare în cazul
tanelor cu muchii tietoare paralele sau înclinate;
2. Fora de desprindere a materialului de pe poanson Fd = 0 la tanele la care
poansonul nu rmâne închis pe contur în urma tierii (ex. tane de retezat).
Calculul forei de desprindere este important pentru dimensionarea
corespunztoare a arcurilor care acioneaz placa de desprindere mobil, în cazul
tanelor care au o astfel de construcie.

d) Calculul forei de îndoire Fînd

Fora de îndoire Fînd a materialului, la tanele cu muchii tietoare înclinate, se

calculeaz conform relaiei 2.16:
Fînd = kînd ⋅ F = 0,05 ⋅ ϕ ⋅ F (2.16)
unde: kînd = 0,05·  ( – unghiul de înclinare a muchiei tietoare);
F – fora de tiere propriu-zis.
În cazul tanelor cu muchii tietoare paralele, fora de îndoire a semifabricatului
este egal cu zero: Fînd = 0.

În cazul prelucrrii pe o tan, pentru fiecare contur de tiere, realizat de un

poanson i orificiul aferent din placa de tiere, se va calcula fora total pe contur Ftc
(conform relaiei 2.3). Fora total care acioneaz asupra tanei se va determina,
conform relaiei 2.17, prin însumarea forelor care acioneaz pe fiecare contur în parte:
]
YZY [Y\]^_  `Kbc Ya K (2.17)
unde: Ftc i – fora care acioneaz pe conturul de ordin i;
n – numrul de contururi de tiere.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 14

2.2.2.2. Calculul lucrului mecanic i a puterii necesare

Lucrul mecanic i puterea necesar la tierea pe tane se calculeaz cu relaiile

precizate în Tabelul 2.23. Pentru calculul puterii necesare în proces este necesar
alegerea unui utilaj de presare (conform cap. 2.2.3), în conformitate cu fora total de
tiere în proces.

Tabelul 2.23 Relaii de calcul a lucrului mecanic di a puterii la t
ierea pe dtane [2],[6]

Tipul etanfei Lucrul mecanic [J] Puterea la motor [W]

Cu muchii t
ietoare paralele g 0 h 2 ,SiS jS.Pkl 2 6 no 2 g 2 p
m- 0 r mst
Cu muchii t
ietoare înclinate g 0 hu 2 ,SiS jS.Pkl 2 3@ 9 6> CE 2 q 2 qS

Ftot vtanwx - fora total
de t
iere pe tan
;

g - grosimea semifabricatului;
a0 - coeficient de neuniformitate al mersului presei: a0 = 1,1 ... 1,4
n - num
rul de curse duble pe minut al presei;
y - randamentul presei: y = 0,5 ... 0,7;
yt - randamentul transmisiei: yt = 0,9 ... 0,96;
z - coeficient de corelare dintre fora maxim
di cea medie de t
iere;
z1 - coeficient de corelare dintre fora maxim
di cea medie de t
iere funcie de
înclinarea muchiilor;
• pentru H = g, z1 = 0,5 ... 0,6;
• pentru H = 2g, z1 = 0,7 ... 0,8;
PME - puterea motorului electric al presei

În Tabelul 2.24 sunt precizate valorile coeficientului { de corelare dintre fora

maxim
i fora medie de tiere.

Tabelul 2.24 Valori ale coeficientului z de corelare [2]

Grosimea semifabricatului, g [mm]

Material ... 1 1...2 2...4 4 ...
Coeficientul | de corelare
Oel moale
0,70...0,65 0,65...0,60 0,60...0,50 0,45...0,35
}f = 25-35 daN/mm2
Oel cu duritate medie
0,60...0,55 0,55...0,50 0,50...0,42 0,40...0,30
}f = 35-50 daN/mm2
Oel dur
0,45...0,40 0,40...0,35 0,35...0,30 0,30...0,15
}f = 50-70 daN/mm2

Aluminiu di cupru
0,75...0,70 0,70...0,65 0,65...0,55 0,55...0,40
(recoapte)

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

15 Cap. 2.2

Exemplu de calcul: E 2.2.2

1. Calculul forei din proces

Calculul forei necesare în proces, pornind de la schema de prelucrare prezentat
în Figura E 2.5, se va face pentru fiecare contur de prelucrare în parte, conform schemei
din Figura E 2.6. Fora total din tan se va obine prin însumarea forelor care
acioneaz pe cele patru contururi de tiere.

Fig. E 2.6 Schema de calcul a forelor din dtan

Contur 1
Fora total pe conturul 1:
Ftc1 = F1 + Fi1 + Fd 1 + Fînd 1 (conform relaia 2.3)
a1) Fora de t iere propriu-zis
F1 = L1 ⋅ g ⋅ Rm (conform relaia 2.5)

~c    €  ‚ƒ„  €  ƒ€‚… †‡‡ˆ

Rm = 370 N/mm2 (conform Tabel 1.?)
F1 = 15,7·1·370 = 5809 [N]

b1) Fora de împingere:

Fi1 = k i ⋅ F1 (conform relaia 2.12)
ki = 2 % (conform Tabel 2.21)
Fi1 = 0,02·5809 = 116,18 [N]

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 16

Deoarece orificiul din placa de tiere se va realiza cu centur dreapt, fora de

împingere total se va multiplica cu numrul de piese care se vor aglomera în centura
dreapt.
hc
Fi1t = n ⋅ Fi1 = ⋅ Fi1 (conform relaia 2.13)
g
Înlimea centurii drepte: hc = 10 mm (conform Tabel 2.?)
Fit1 = (10:1)·116,18 = 1161,8 [N]

c1) Fora de desprindere a materialului de pe poanson

Fd 1 = k d ⋅ F1 (conform relaia 2.15)
kd = 3 % (conform Tabel 2.21)
Fd1 = 0,03·5809 = 174,27 [N]

d1) Fora de îndoire

Fînd1 = k înd ⋅ F1 = 0,05 ⋅ ϕ ⋅ F1 (conform relaia 2.16)

 = 0° (scule cu muchii paralele)

Fînd 1 = 0

Ftc1 = 5809 + 1161,8 + 174,27 + 0 = 7145,07 [N]

Contur 2
Fora total pe conturul 2:
Ftc 2 = F2 + Fi 2 + Fd 2 + Fînd 2 (conform relaia 2.3)
a2) Fora de t iere propriu-zis
F2 = L2 ⋅ g ⋅ Rm (conform relaia 2.5)

~#  ‰    ‰ Š ‰  ƒ‰  ‰  ‚ƒ„  ‰ Š ‰  ‰„  ‹‚€‹ †‡‡ˆ

F2 = 36,56·1·370 = 13527,2 [N]

b2) Fora de împingere

Fi 2 = k i ⋅ F 2 (conform relaia 2.12)

Fi2 = 0,02·13527,2 = 270,54 [N]

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

17 Cap. 2.2

Fit2 = (10:1)·270,54 = 2705,4 [N]

c2) Fora de desprindere a materialului de pe poanson
Fd 2 = k d ⋅ F2 (conform relaia 2.15)
Fd2 = 0,03·13527,2 = 405,82 [N]

d2) Fora de îndoire

Fînd 2 = k înd ⋅ F2 = 0,05 ⋅ ϕ ⋅ F2 (conform relaia 2.16)
 = 0° (scule cu muchii paralele)
Fînd 2 = 0
Ftc2 = 13527,2 + 2705,4 + 405,82 + 0 = 16638,42 [N]

Contur 3
Fora total pe conturul 3:
Ftc 3 = F3 + Fi 3 + Fd 3 + Fînd 3 (conform relaia 2.3)
a3) Fora de t iere propriu-zis
F3 = L3 ⋅ g ⋅ Rm (conform relaia 2.5)
~Œ  ‰‹‚€ Š ‚ƒ…  ‰‚‹… †‡‡ˆ
F3 = 29,67·1·370 = 10977,9 [N]

b3) Fora de împingere

Fi 3 = k i ⋅ F3 (conform relaia 2.12)
Fi3 = 0,02·10977,9 = 219,56 [N]
Fit3 = (10:1)· 219,56 = 2195,6 [N]

c3) Fora de desprindere a materialului de pe poanson

Fd 3 = k d ⋅ F3 (conform relaia 2.15)
Fd3 = 0 [N] (conform punctul 2.2.2.1./c, Observaia 2)

d3) Fora de îndoire

Fînd 3 = k înd ⋅ F3 = 0,05 ⋅ ϕ ⋅ F3 (conform relaia 2.16)
 = 0° (scule cu muchii paralele)
Fînd 3 = 0
Ftc3 = 10977,9 + 2195,6 + 0 + 0 = 13173,5 [N]

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 18

Contur 4
Fora total pe conturul 4:
Ftc 4 = F4 + Fi 4 + Fd 4 + Fînd 4 (conform relaia 2.3)
a4) Fora de t iere propriu-zis
F4 = L4 ⋅ g ⋅ Rm (conform relaia 2.5)

~Ž  ‰€ Š ‰  „€‚‰ Š ‰  ƒ…‚‰ Š …‚‹  ƒ€…‚… †‡‡ˆ

F4 = 157,78·1·370 = 58378,6 [N]

b4) Fora de împingere

Fi 4 = k i ⋅ F 4 (conform relaia 2.12)
Fi4 = 0,02·58378,6 = 1167,57 [N]
Fit4 = (10:1)·1167,57 = 11675,7 [N]

c4) Fora de desprindere a materialului de pe poanson

Fd 4 = k d ⋅ F4 (conform relaia 2.15)
Fd4 = 0,03·58378,6 = 1751,36 [N]

d4) Fora de îndoire

Fînd 4 = k înd ⋅ F4 = 0,05 ⋅ ϕ ⋅ F4 (conform relaia 2.16)
 = 0° (scule cu muchii paralele)
Fînd 4 = 0

Ftc4 = 58378,6 + 11675,7 + 1751,36 + 0 = 71805,66 [N]

Fora total din tan:

Ž
YZY [Y\]^_  `Kbc Ya K (conform relaia 2.17)

Ftot ‘tan’“ = 7145,07 + 16638,42 + 13173,5 + 71805,66 = 108762,65 [N]

Ftot ‘tan’“ = 108,77 [kN]

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

19 Cap. 2.2

2. Calculul lucrului mecanic

g 0 h 2 ,SiS jS.Pkl 2 6 (conform Tabel 2.23)

{ = 0,65 (conform Tabel 2.24)

A = 0,65·108,77·1 = 70,7 [J]

3. Calculul puterii necesare în proces

.” •–•P
m- 0
—o•˜•˜™
r mst (conform Tabel 2.23)

Pentru a calcula puterea necesar este necesar alegerea unei prese care s
dispun de o for nominal de presare superioar forei totale din tan. Modul de
alegere a presei se prezint, detaliat, în cap. 2.2.3. Presa aleas în Exemplul 2.2.3 este
PAI 16, care dispune de o for nominal de presare FN = 160 kN.

a0 = 1,4; (conform Tabel 6.??)

š = 0,5;
št = 0,9
PME = 1,5 kW
n = 140 cd/min
ƒ‚„  …L‚…  ƒ„L
›œ   €ƒ‚‰ žŸ  L‚€ƒ †žˆ
‹L  L‚€  L‚

Se verific condiia: Pm < PME, deci presa aleas (PAI 16) dispune de fora i puterea
necesar pentru a realiza piesa prin tanare.

...

2.2.3. Alegerea presei. Verificarea la montaj a tanei

La alegerea presei se vor avea în vedere considerente de ordin tehnologic i de

corelare dimensional cu tana care va fi montat pe pres, considerente prezentate la
cap. 6.2. Presa se va alege în funcie de fora necesar în proces i se vor face verificri
privind puterea motorului electric în comparaie cu puterea necesar în proces, respectiv
modul de montare a sculei pe pres, respectiv asigurarea posibilitii de evacuare a
pieselor i a deeurilor.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 20

Exemplu de calcul: E 2.2.3

Pornind de la valoarea forei totale din tan necesar realizrii piesei, calculat
în exemplul E 2.2.2: Ftot  tan¡¢ = 108,77 kN, se alege presa PAI 16 care dispune de o for
nominal de presare de 160 kN, mai mare decât cea necesar în proces. Caracteristicile
tehnice ale presei PAI 16 sunt prezentate în Tabelul 6.??.
În exemplul de calcul E 2.2.2, punctul 2 i 3, s-a calculat lucrul mecanic i
puterea necesar în proces. Se constat c se verific condiia: Pm < PME, deci presa aleas
(PAI 16) dispune de fora i puterea necesar pentru a realiza piesa prin tanare.
În continuare se verific posibilitatea montrii tanei pe pres: modul de aezare
a tanei pe masa presei, placa de înlare sau prisme, respectiv posibilitatea evacurii
pieselor i a deeurilor. În Figura E 2.7 se prezint modul de montaj a tanei pe pres.

Fig. E 2.7 Modul de montaj a tanei pe pres

Pentru a asigura posibilitatea introducerii tanei între masa presei i berbec (Fig.
2.7) se recomand ca înlimea H a tanei în stare închis (Fig. 2.7) s fie cuprins,
conform relaiei (2.18), între:
225 – 5 £ H=?? £ 225-60 +10, deci 220 £ H= ?? £ 175, respect relaia (2.18).
unde: - H1 = distana maxim dintre mas i berbec;
- H2 = distana minim când biela este reglat la lungimea maxim.
• corelri, în vederea fixrii tanei, dintre dimensiunile dimensiunile plcii de
baz a tanei
i dimensiunile presei, respectiv dintre dimensiunea cepului
i
dimensiunea alezajului din berbec;
• verificarea posibilitii cderii pieselor
i a de
eurilor prin orificiile din placa
activ, placa de baz
i orificiul din masa presei, când evacuarea se face în acest
mod.

...

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

21 Cap. 2.2

2.2.4. Determinarea poziiei centrului de presiune

Pentru a evita apariia unor cupluri de fore de rsturnare a subansamblului
superior al
tanei fa de cel inferior, ceea ce ar duce la:
• intrarea dezaxat a poansonului în orificiul activ,
• uzuri locale intense atât la ti
uri cât
i la perechile de ghidare ale sculei,
se impune ca axa cepului sculei s treac prin centrul de presiune al ¤tan¥ei.
Centrul de presiune al
tanei se define
te prin poziia liniei de aciune a
rezultantei forelor ce apar în procesul de lucru al sculei. Pentru cazul general, trebuie
contat pe existena mai multor fore paralele, de acela
i sens
i necoplanare, spre
exemplu o
tan care realizeaz tieri dup mai multe contururi (Fig.2.10).

y
XC

F3
F1
F3 Fs
y3
y1
YC

F2
y2

F1 F2
x1 x
Fs
x2
x3

Fig.2.10 Centrul de presiune al dtanei

Analitic, coordonatele centrului de presiune se vor deduce, considerându-se un

sistem de coordonate rectangular Oxy, dintr-un plan perpendicular pe direcia de aciune
a forelor componente
i rabtând pe acest plan aceste fore, dup o direcie paralel cu
axa Ox, respectiv cu axa Oy. Fiecare for acioneaz în centrul de presiune al conturului
tiat: xi i yi reprezentând coordonatele centrului de presiune al conturului de ordin i.
Dac conturul admite o ax de simetrie, centrul de presiune al conturului se va afla pe
acea ax. Dac conturul admite dou axe de simetrie, centrul de presiune se va afla la
intersecia celor dou axe de simetrie (ex. contur circular, ptrat, dreptunghiular, oval,
hexagonal etc.). În Fig. 2.11 se prezint dou situaii privind amplasarea forelor:
a) situaia corect, când se lucreaz cu centre de presiune ale contururilor
pariale;
b) situaie greit, când se lucreaz cu centrul de presiune al suprafeelor.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.2 - 22

F5
F6
F2
F4

F3
F1 F1
F2
a) corect b) gre¼it
Fig. 2.11 Amplasarea forelor în centrul de greutate al conturului

Egalând suma momentelor create de aceste fore componente în raport cu axele

de coordonate
i momentul forei rezultante se obin coordonatele XC
i YC ale forei
rezultante, respectiv ale centrului de presiune al
tanei, conform relaiilor (2.20) i
(2.21).
ª­ «¬ !¬
`] ]
Kbc K  ¦K    §¨  `Kbc K  §¨ © §¨  ¬®¯ (2.20)
ª­¬®¯ «¬
­
ª «¬ ! ¬
`] ]
Kbc K  °K    ±¨  `Kbc K  ±¨ © ±¨  ¬®¯ (2.21)
ª­¬®¯ «¬
În cazul în care este dificil calculul centrului de presiune al unui contur de form
complex, acesta se poate împri în contururi simple a cror centre pariale de presiune
sunt uor de definit. În acest caz formula de calcul a coordonatelor Xc i Yc se determin
pe baza lungimilor contururilor, conform relaiilor (2.22) i (2.23).
ª­ ²¬ !¬
`] ]
Kbc ~K  ¦K  ~  §¨  `Kbc ~K  §¨ © §¨  ¬®¯ (2.22)
ª­¬®¯ ²¬
­
ª ²¬ ! ¬
`] ]
Kbc ~K  °K  ~  ±¨  `Kbc ~K  ±¨ © ±¨  ¬®¯ (2.23)
ª­¬®¯ ²¬
În cazul unor contururi sub form de arce de cerc de unghi ³ (Fig. 2.12), centrul
de presiune al arcului de cerc se va afla pe bisectoarea unghiului arcului, la distana OC
fa de origine, conform relaiei (2.24).
A ·K]¸
Y §¨  ´µ  ¶  (2.24)
R ¸
½
¾
O unde: R – raza arcului de cerc;
C
½ X ¹ – unghiul bisectoarei arcului;
»
º  , [¹] = [rad].
#
OC B

Fig. 2.12 Centru de presiune arc de cerc

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

23 Cap. 2.2

Exemplu de calcul: E 2.2.4

În Fig. E.2.8 se
prezint modul de calcul al
centrului de presiune,
conform schemei din Fig. E
2.6 referitoare la calculul
forelor. Conturile tiate de
ctre poansonul lateral de
pas i cel de decupare au fost
împrite în contururi simple
a cror centre pariale de
presiune sunt uor de
determinat. Calculul
coordonatele centrului de
presiune se realizeaz cu
ajutorul relaiilor (2.22) i
(2.23), pe baza datelor din
Tabelul E 2.10.
Fig. E 2.8 Calculul centrului de presiune

Tabelul E 2.10 Date privind calculul centrului de presiune

Nr. Contur Abscisa Xi Ordonata Yi Lungimea Li Xi x Li Yi x Li

1 40.5 8.8 36.57 1481.085 321.816
2 40.5 47.03 15.71 636.255 738.841
3 39.75 63.83 26.5 1053.375 1691.495
4 53 65.415 3.17 168.010 207.366
5 14 1.8 25 350.000 45.000
6 26.5 24.415 45.23 1198.595 1104.290
7 22.17 54.53 17.32 383.984 944.460
8 14 62.03 7.68 107.520 476.390
9 5.83 54.53 17.32 100.976 944.460
10 1.5 24.415 45.23 67.845 1104.290
¿= 239.73 ¿=5547.645 ¿=7578.408
Xc = 23.14
Yc = 31.61

...

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©