Operatii de forjare libera

2. Intinderea

Intinderea este operaţia de prelucrare prin deformare care asigură mărirea lungimii
semifabricatului şi micşorarea secţiunii lui transversale.

http://www.youtube.com/watch?v=CU3AzWdl2fo
Piese
Tipuri de
obtinute prin
piese forjate
intindere
liber

https://www.youtube.com/watch?v=
yXkGlPbT3JE
h

b0

L
h0

L0
Elementele de bază ale procesului de întindere sunt:

1. Coroiajul

Este o mărime care reprezintă raportul dintre secţiunile semifabricatului înainte şi

după întindere.

A 0 b 0h 0
y1  
A 1 b 1h 1
A 1 b 1h 1
y2  
A 2 b 2h 2
A n 1
yn 
An
Coroiajul total va fi:
A 0 b 0 h 0 A 0 A 1 A 2 A n 1
yT    ...  y 1 y 2 y 3... y n
A n bnhn A1 A 2 A 3 An
2.Reducerea absolută totală:
h  h 0  h 1
3. Laţirea absolută

b  b 1  b 0
Principalele variante ale intinderii sunt:
1.Intinderea simpla, are drept scop reducerea sectiunii semifabricatului cu valori constante
pe toata lungimea sa.
2.Intinderea cu latire, urmareste obtinerea unei latiri accentuate, prin aplicarea unui avans
mare.
3.Intinderea profilata, se refera la forjarea semifabricatelor cu sectiune transversala
variabila, cu gatuiri si proeminente.
4.Intinderea pe dorn a tuburilor (cu mentinerea diametrului interior constant), se executa
cu scopul de a mari lungimea semifabricatului si de a-i reduce diametrul exterior si grosimea
peretelui.

Dorn
Tub
Intinderea pe dorn a tuburilor
5.Intinderea pe dorn a inelelor (cu modificarea diametrului interior), urmareste
marirea diametrelor interior si exterior cu subtirea peretelui tubului.

Intinderea pe dorn a inelelor

Principalele reguli ale intinderii :
 In cazul intinderii lingourilor, la inceput trebuie aplicate
grade mici de deformare pentru a evita aparitia fisurilor.
 In cazul semifabricatelor dreptunghiulare raportul
dimensiunilor transversale trebuie sa fie < 2 pentru a evita
flambarea, a avea o buna stabilitate la deformare si
randament mare.h/b<2
 Avansul la intindere trebuie sa fie mai mic decat latimea
nicovalei pentru ca la sfarsitul deformarii intrega cantitate
de material supusa intinderii sa se gaseasca intre
suprafetele sculelor.
 Calculul fortei si a presiunii de deformare la intindere

Intinderea intre suprafete plan paralele

La întinderea semifabricatelor cu secţiunea transversală dreptunghiulara între suprafeţe

plan paralele, repartiţia eforturilor unitare pe suprafaţa de contact şi presiunea de
deformare sunt similare cu cele de la refularea semifabricatelor cu secţiunea
dreptunghiulară între suprafeţe plan paralele.
Volumul de material aflat la un moment dat între nicovalele de întindere este hbl(l este
avansul la întindere).

Pentru calculul presiunii de deformare în acest caz se folosesc relaţiile:

3b  l l
p   d (1   ) pentru b>l
6b h

3l  b b
p   d (1   )
6l h pentru b<l

Forţa de deformare va fi dată de relaţia:

F=pbl
Lucrul mecanic de deformare la o lovitură de ciocan sau cursă a presei L1 va fi:

h0
L1  p1V1 ln
h1
unde:
p1 este presiunea de deformare medie
V1- volumul de material supus deformării(V 1=blh)
h0 si h1- înălţimea iniţiala şi finală a semifabricatului
Lucrul mecanic de deformare calculat cu relaţia de mai sus corespunde deformării
volumului V1 de la înălţimea h0 la h1, fără întoarcerea semifabricatului deci la o cursă
de lucru a utilajului.
După deformarea pe o direcţie, înălţimea se micşorează de la h0 la h1, iar lăţimea se
măreşte de la b0 la b1. După o întoarcere cu 90 0(pentru a doua etapă a deformării) b1
devine înălţime şi h1 devine lăţime.
Pentru cea de a 2 a etapă a întinderii lucrul mecanic de deformare va fi:

b1
L2  p2V2 ln
h2
bn1
Pentru următoarele etape vom avea:
Ln  pnVn ln
hn
Lucrul mecanic de deformare total va fi :

L  L1  L2  L3  ...  Ln

Considerand:

V1=V2=…=Vn=V si p1=p2=…=pn=p

Rezultă:
h0 b1 b2 bn1
L  pV ln( ... )
h1 h2 h3 hn

sau

h0 b1 b2 bn1
L  pV ln( ... )
hn h1 h2 hn 1
Intinderea intre suprafete profilate

 Creeaza o stare de tensiuni de compresiune care evită

apariţia fisurilor.
 se utilizează pentru deformarea lingourilor şi a oţelurilor cu
plasticitate redusă.
 τ =μ2k

2k
ρ

ρ
d A

τρz

2 l
F   d (1   )ld
3 d

F F 2 l
p     d (1   )
A ld 3 d
 Calculul utilajului de întindere
Presa: Calculul forţei de presare în cazul întinderii pe presă se
calculează cu relaţia:

Fc  pm Ac
pm este presiunea medie de deformare
Ac- suprafaţa de contact sculă-semifabricat
Deci: Ac  bl

Fc  pmbl
Se va alege o presă a cărei forţă de presare să fie superioară forţei
calculate:
F Fc
Ciocan: Lucrul mecanic necesar deformării la o lovitură de ciocan
este:

L  p V
pm este presiunea medie
m hde deformare
V-volumul de material supus deformării
h- gradul de deformare pe înălţime realizat la o lovitură de ciocan
Tehnologia de forjare libere a unui arbore in trepte

Pentru obtinerea prin forjare libera a unui arbore in trepte, trebuie sa se parcurga urmatoarele etape :
1. Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor;  
2. Alegerea materialului pe baza analizei valorilor optime;
3. Intocmirea desenului piesei brut forjate pe baza desenului piesei finite la care se prevăd
adaosuri de prelucrare (pe acele suprafeţe care urmează să fie prelucrate prin aşchiere), adaosuri
tehnologice (pe porţiunile care ridică probleme la forjare) şi abateri limită.
a) Adaosurile de prelucrare şi abaterile limită sunt date în standarde (STAS 2171/2-84,
SR EN10243-1:2003) în funcţie de forma piesei şi de dimensiunile de gabarit ale acesteia.

Adaosul de prelucrare al piesei (b) in functie de dimensiunile piesei finite (a)

 
Dupa aplicarea adaosurilor de prelucrare se obtin dimensiunile:
 
d1‘ = d1 +Ad d2‘ = d2 + Ad

l 1‘ = l 1 l2‘ = l2 + 2Ad
In cazul unui arbore în trepte, unele tronsoane nu pot fi realizate prin forjare :
- fie datorită lungimii prea mici faţă de tronsoanele învecinate;
- fie datorită unor diferenţe reduse dintre diametrele a două tronsoane învecinate.
În asemenea cazuri, pe lângă adaosurile de prelucrare se prevăd adaosuri tehnologice :
- forjarea treptelor de capat si intermediare, a flanselor si a zonelor gatuite;
- diferente reduse intre diametrele a doua tronsoane invecinate;
- transformarea tronsoanelor de forma conica (cu conicitatea cu unghi > 30 0 in tronsoane cilindrice);
De asemenea se prevad adaosuri de debitare (surplusurile frontale de la tronsoanele de capat rezultate in
urma debitarii) si adaosuri prin raze de racordare Rc pe toate suprafetele de racordare.

b) Adaosurile tehnologice conduc la simplificarea conturului piesei finite.

IV
V
III II I

6 5 4 3
7 2 1

Modul de aplicare al adaosurilor de prelucrare şi al adaosurilor tehnologice.

4. Calculul masei semifabricatului initial
Masa totala a semifabricatului brut forjat este data de expresia :
mSi = mPf + ma + mRc+ mAd + mcp

unde : mSi : masa totala a semifabricatului initial;

mPf : masa piesei forjate cu adaosurile de prelucrare si tehnologice (forjarea treptelor de capat si
intermediare, a flanselor si a zonelor gatuite, difetente reduse intre diametrele a doua tronsoane
invecinate, transformarea tronsoanelor de forma conica (cu conicitatea cu unghi > 30 0 in
tronsoane cilindrice);
ma : masa pierderilor prin arderea materialului;
mRc : masa pierderilor prin raze de racordare;
mAd : masa pierderilor prin adaosurile de debitare (surplusurile frontale de la tronsoanele de capat
rezultate in urma debitarii) ;
mcp : masa pierderilor cu capetele de prindere.

 5. Alegerea semifabricatului initial

Pentru piesele mijlocii şi mari se folosesc lingouri, iar pentru piesele mici, semifabricate laminate.
Aria semifabricatului iniţial se calculează cu relaţia :
Asi = 1,5 ·A
Vsi m si
Lsi 
unde: A – secţiunea transversală a tronsonului piesei cu diametrul cel mai mare. 
Asi Asi  
Lungimea semifabricatului iniţial (laminat) se determină cu relaţia:
unde: Vsi – volumul semifabricatului iniţial;
 
– densitatea materialului.
6.  Debitarea semifabricatului initial la dimensiuni : se face respectand legea volumului constant;
 7.   Controlul initial al semifabricatului : se face prin metode de control nedistructive ( ultrasunete ,
raze X etc. ) . Acest control impiedica semifabricatele initiale care au defecte sa intre in procesul de
fabricatie .
 

8.  Tratament termic initial : se face o recoacere de inmuiere pentru a creste plasticitatea materialului se
vrea a fi supus procesului de forjare libera .
 

9.  Stabilirea parametrilor regimului de incalzire – alegerea domeniului de temperaturi pentru forjare,

viteza de incalzire, durata de incalzire;
 

10. Stabilirea succesiunii logice a operatiilor de forjare libera, indicandu-se sculele si dispozitivele
necesare;
 

11. Alegerea utilajului pe care se va face operatia de forjare;

 

12.  Forjarea propriu-zisa : se face respectand succesiunea logica a operatiilor de forjare libera;

Forjarea se execută pe ciocan sau pe presă hidraulică conform fişei tehnologice care se întocmeşte de
către inginerul proiectat care realizează proiectarea tehnologiei de forjare liberă .
 

13. Curatirea : se face pentru a indeparta straturile de material ars prin forjare;
  14. Tratament termic final;
 

15.  Control final (CTC).

Desenul de piesa finita (a) si piesa forjata la presa (b) cu mai mute tronsoane.
Alegerea mărimii utilajului
Utilaje pentru intinderea prin forjare: prese sau pe ciocane.
- pe prese se forjează lingourile mari şi mijlocii;
- pe ciocane se forjează lingourile mici şi piesele mici şi mijlocii.
a) În cazul întinderii pe prese, forţa necesară pentru efectuarea operaţiei se determină cu relaţia:
 1 B
P  p  A   d  1     (4.55)
B  b1
 2 h1 
unde: p – presiunea de deformare;
A – suprafaţa cuprinsă între berbec şi nicovală la sfârşitul cursei de deformare;
B – lăţimea nicovalei;
b1 – lăţimea semifabricatului după deformare;
h1 – înălţimea semifabricatului după deformare;
μ – coeficientul de frecare.
b) În cazul întinderii în mai multe trepte pe ciocane , lucrul mecanic consumat pentru efectuarea
primei trepte se determină cu relaţia: h0
L1  p m  V1  ln
1h
(4.56) b1
iar pentru următoarele trepte cu relaţiile: L2  p m  V2  ln h
2
b2
(4.57) L3  p m  V3  ln
h3
(4.58) bn 1
Ln  p m  Vn  ln
hn
(4.59)
dar volumul de material prins la o deformare este constant, deci:
V1  V2  V3  ...  Vn  V (4.60)
 b1

h2
b0

h1
b2
h0 h
1 h2 h3

b1 b2 b3

Forjarea prin întindere în mai multe trepte.

Lucrul mecanic total Lt corespunzător forjării în n trepte este dat de suma lucrurilor mecanice consumate,
adică: Lt  L1  L2  L3  ...  Ln
(4.61)
Masa părţii căzătoare se determină pe baza lucrului mecanic de deformare care trebuie să fie dat de utilaj:
m  v2
(4.66) Lt  
2
de unde rezultă:
2L
m 2 t
(4.67) v 
unde: m – masa berbecului,
v – viteza de impact a ciocanului, = 5÷6 m/s;
η – randamentul loviturii ciocanului, = 0,85÷0,95.
https://www.youtube.com/watch?v=
OcWAvgtkBFg

https://www.youtube.com/watch?v=-
LO9FO-O6ic