Calculul de rezistenţă

Forma în plan a căminului

Camin de vane sectiune

L = 2,50m – lungimea caminului

l = 2,50m – lăţimea căminului
H = 2,40m – înălţimea căminului
d1= 0,25m – grosime perete inferior
d2= 0,25m – grosime pereţi laterali
d3= 0,15m – grosime perete superior

Căminul de vizitare este o construcţie monolit, cu radierul, pereţii şi dala superioară de

formă cubică. În pereţii căminului sunt practicate goluri necesare pentru trecerea conductelor, iar
în dala superioară se realizează un gol pentru a permite accesul în cămin. Acest gol va fi astupat
cu un capac de acces semifabricat.
Materialele folosite la construirea căminului de vizitare:
•beton simplu de egalizare clasa C8/10
•beton armat de rezistenţă clasa C20/25 cu următoarele caracteristici:
-rezistenţa de calcul la compresiune
Rc = 25 N / mm²
-rezistenţa de calcul la întindere
Rt = 1.55 N / mm²
-modul de elasticitate
Eb = 29000 N / mm²
-greutate volumetrică
Ύb = 25000 N / m³
•armatura din bare de oţel BST 500 cu următoarele caracteristici :
b-rezistenţa de calcul
Ra = 500 N / mm²
-modul de elasticitate
 Pământul în care se va realiza căminul de vizitare este necoeziv şi are următoarele
caracteristici conform studiului geotehnic:
•unghi de frecare internă Ø = 18º

•coeficientul împingerii active K a  tg 2 ( 45   / 2) K a  0,53

•presiunea convenţională

•greutatea volumică a pământului  t  18500 N / m 3

Pentru simplificarea calculelor se vor considera pereţii şi dala superioară ca fiind

continue.
Pentru a dimensiona construcţia se va folosi ecuaţia lui Clapeyron denumită şi ecuaţia
celor trei momente:
ln l l l l l
M n 1   2 M n ( n  n 1 )  M n 1  n 1  mnn1  n  m nn1  n1  0
In I n I n 1 I n 1 In I N 1

Unde:
M ,M ,M
n 1 n n 1 - momente în cele trei puncte de calcul;
m nn 1 , m nn 1 - factorii de încărcare corespunzători laturilor din stânga şi dreapta
punctului central de calcul;
ln
- lungimile transformate ale barelor respective:
In

ln - lungimea barei n din ax în ax ( m );

I n - momentul de inerţie al barei n (m 4 )

Evaluarea încărcărilor, determinarea momentelor în încastrare, determinarea momentelor

maxime, diagrama de momente.
Unde:
L – lăţimea secţiunii L = 2,50 m
H – înălţimea secţiunii H = 2,40 m
l - lăţimea interax l = 2.25 m
h – înălţimea interax h = 2.20 m

A.Evaluarea încărcărilor care acţionează asupra căminului de vane:

• greutatea dalei superioare -G-

G   b  d 3  25000  0,15  3,75KN / m

• împingerea pământului - P1 -

• presiunea reactivă a terenului de fundare - P2 -

b
P2    L  2d 2   d1  2 H  d 2 
L
P2  14,68KN / m 2

B. Determinarea momentelor în încastrări:

 Structura de rezistenţă şi schema de încărcare sunt simetrice  M B  M A siM C  M D  , iar

prin calcul static se vor determina numai momentele M B şiM C . Pentru aceasta se scriu ecuaţiile
celor trei momente pe traseele ABC şi BCD, şi se iau în considerare momentele de inerţie
corespunzătoare fiecărei bare (semistructura).

l l h  h l h
MA   2M B     M C   m BA   m BC  0
I1  I 1 I2  I2 I1 I2

h  h l  l h l
MB   2 M C    MD   m BC   mCD  0
I2 I
 2 I 3  I 3 I 2 I 3

M B  M A şi M C  M D

Înlocuim momentele egale scrise anterior şi ne rezultă următorul sistem de ecuaţii:

l h h l h
3M B   2 M B   M C   m BA   m BC   0
I1 I2 I2 I1 I2

h h l h l
MB   2 M C   3M C   mCB   mCD   0
I2 I2 I3 I2 I3

Unde:
 Din sistemul de ecuaţii ne rezultă, după rezolvarea acestuia momentele M C siM B cu
următoarele valori:
 şi M B  1,164 KN  m

C. Determinarea momentelor maxime pe laturile secţiunii:

P2 l 2 23,12  0,85 2
• BA M max   MB   1,164
8 8

= 8.125 KN m

(q  S )  l 2 (3,75  6)  0,85 2
•CD M max   MC   0,291
8 8

h P y h y
•BC si AD M max  P1  y  1  y 3  M B   M C
6 6h h h

M max  0,074 KN  m

y = distanţa de la punctul C sau D până la punctul de aplicaţie al momentului maxim.

1  h 
2

y   P12  2 P1  ( M B  M C ) 
P1  3 
 
D. Diagrama de momente (KNm):

II.2.1. Armarea căminului de vane

Se consideră armarea pe verticală a peretelui care are lungimea de 2,40m şi grosimea de

0,25m. Se calculează necesarul de armătură introducându-se momentul maxim al structurii. Din
calcul ne rezultă M max  1,164 KN  m . Deci se va face armare constructivă cu bare din BST 500
cu Ø12mm.

Se calculează:

s- stratul de acoperire cu beton s  25mm

 - diametrul barei

unde:
h - înălţimea secţiunii

M max 1,11  10 6
m 
b  h02  RC 150  972 2  10,5

unde:
 b  lăţimea secţiunii

RC - rezistenţa de calcul la compresiune

unde: p - procent de armare [ % ]

Se consideră :

Anolog se consideră și pentru armarea pe orizontală.

Pereţii căminului de vizitare se vor arma cu plasa de armatură BST 500 6  8 / ml atât la
interior cât şi la exterior.