MANUAL PRACTIC - TRATAREA APEI

CURS DE TRATARE A APEI - GEL

1. INTRODUCERE
Corpul uman contine 75% apa.
Apa este un element esential pentru viata si isi gaseste o serie intreaga de intrebuintari,
cum ar fi:
uz domestic, pentru spalat si gatit
uz industrial, pentru procese productive
uz tehnologic, pentru instalatiile de incalzire si in domeniul conditionarii aerului.
Caracteristicile apei depind de originile sale: izvor, riu, fantana, ceata, lacuri sau mare.
Comportarea acesteia depinde de caracteristici si compozitie, fiind influentata de conditiile
de exploatare la care este supusa in cadrul ciclurilor tehnologice si in procesele productive,
ca de exemplu:temperatura, presiunea, viteza, contactul cu alte substante, expunerea la
lumina, etc.
Diversele utilizari necesita o apa cu caracteristici bine determinate pentru a avea un
randament optim, fara reactii nedorite cum ar fi: depuneri de cruste calcaroase, coroziune,
diverse impuritati care pot provoca intreruperi si disfunctii in productie.
entru a putea lucra eficient si sigur in domeniul tratarii apei, este necesar sa cunoastem
caracteristicile chimice ale apei, sa dispunem de un laborator de analiza dotat corespunzator.
!u este suficient sa cunoastem numai functionarea anumitor aparate.
"#$ %&D'()#C!($("&, de zeci de ani produce aparate si produse chimice pentru
tratarea apei, pe baza unui proces continuu de cercetare tehnologica a materialelor,
propunind solutii originale pentru produsele folosite in tratamentele de prevenire si
eliminare a problemelor intalnite in instalatiile de apa din sectoarele civil, domestic si industrial.
(biectivul "#$ este acela de a furniza profesionistilor informatii *la zi+, complete, pentru
a le garanta interventii sigure si eficiente asupra diverselor probleme legate de folosirea apei
in diverse domenii.
)oate fenomenele indicate si sugerate in prezentul manual se bazeaza pe respectarea
$egii nr.,-./01 si a D23 nr.,,4./01 5acte normative italiene6 si pe experienta rezultata din
miile de instalatii de7a realizate in 8talia sau in alte tari.
2. APA. ORIGINE, COMPOZITIE, IMPURITATI
2.1.ORIGINE
Corpul uman eate compus in proportie de 75% din apa, in timp ce 9.4 din planeta este
acoperita de apa. :ormula chimica a apei pure este %
9
( dar, practic, in functie de sursa de
provenienta, apa are o compozitie mai complexa. 8n apa putem gasi dizolvate diverse saruri in
diferite proportii, care induc diferite comportamente chimice. Acestea sunt puternic influentate
de temperatura, prezenta diferitelor gaze, presiune si tipul efectiv de interactiune.
2.2.COMPOZITIE
entru a intelege mai bine compozitia apei si comportarea acesteia in diferite domenii de
utilizare, este bine sa cunoastem procesul de formare , ciclul continuu de regenerare, care ii
determina caracteristicile. Ciclul complet al apei este prezentat in :ig.;.
1
Apa sufera un proces de evaporare datorat temperaturii si al razelor solare. <aporii de
apa se inalta in atmosfera si condenseaza, iar sub forma de ploaie, grindina sau zapada revin
din nou pe pamant. 8n timpul aflarii in atmosfera sau pe pamant,apa absoarbe diverse gaze ca
oxigenul si bioxidul de carbon, care conditioneaza caracteristicile si comportamentul acesteia.
:ig.; C8'C=8)=$ A#8 8! !A)='A
(xigenul are o binecunoscuta reactivitate biologica, care este fundamentala in procesele
de protectie si depurare a apelor de microorganisme.
Dioxidul de carbon se transforma din gaz 5C(
9
6 in acid carbonic 5%
9
C(
4
6, care are
proprietatea , ca toti acizii, sa degradeze substantele si sa le amestece cu apa.
Din apa care revine pe pamant din atmosfera, o parte ramane la suprafata dupa care se
reintoarce in ciclul natural. ( alta parte patrunde lent in pamant pana a7unge la straturi
impermeabile, luand forma unor rauri subterane continue. 8n timpul fazelor de patrundere in sol
si de acumulare, acidul carbonic continut in apa reactioneaza chimic cu sarurile si substantele
continute de straturile strabatute, disociindu>le si trecandu>le in solutii ca pe substante proprii. 8n
functie de tipologia si de compozitia straturilor, de temperatura, presiune si timpul de contact,
cantitatea si calitatea sarurilor care sunt disociate si absorbite de apa este diversa, rezultand
apa cu caracteristici specifice.
'#?=2A!D, putem spune urmatoarele:
Apa care provine din rauri de suprafata sau din izvoarele de munte are in general o
salinitate scazuta.
Apa de fantana sau din panza freatica subterana are in general o salinitate mare.
8n acelasi timp trebuie sa tinem cont ca apa din aceeasi zona dar prelevata de la
adancimi diferite are compozitii diferite. Deasemenea, apa din acelasi riu, dar prelevata in
anotimpuri diferite, sufera modificari in compozitie datorita temperaturii diferite si a raportului
diferit intre alimentarea naturala si cea prin ploaie.
Caracteristicile derivate din compozitia salina stau la originea fenomenelor si comporta>
mentelor nedorite ale apei, cum ar fi coroziunea sau depunerile.
Apele sarace in saruri prezinta un exces de acid carbonic 5%
9
C(
4
6care, datorita actiunii
sale agresive in contact cu metalele, dezvolta procese corozive, cauzand deteriorari instalatiilor
si producand alterarea proprietatilor apei.
2
8n schimb, apele cu continut mare de saruri, deci cu salinitate mare, stau la originea
formarii depunerilor, atat in stare de repaus, cat si in timpul desfasurarii proceselor tehnologice,
producand obturari ale instalatiilor si ale retelelor de distributie.
2.3.IMPURITATILE
)oate consideratiile anterioare faceau referire la continutul de saruri dizolvate in apa, dar
cu intensitate si efect mai mare sunt prezentate in continuare impuritati care au influente
drastice atunci cand folosim apa in diverse procese.
8n apa distribuita in retea si care este supusa proceselor de potabilizare, aceste impuritati
sunt reduse. #le sunt prezente in cantitati importante in apa din raurile de suprafata, din fantani
sau din izvoare.
rincipalele impuritati sunt prezentate in )ab.;. Acestea sunt clasificate functie de forma
lor in apa, natura si originea lor.
)abelul ;
:('2A !A)='A 38 ('8"8!#
3olide in suspensie "raunte de roca, nisip, argila, reziduuri animale
si vegetale
3ubstante in emulsie %idrocarburi, grasimi
3ubstante coloidale Argila, silicati, compusi organici in degradare
3ubstante organice dizolvate <egetale si animale descompuse, pesticide,
fungicide
3ubstante minerale dizolvate 'oci solubile, reziduuri industriale si agricole
(rganisme animale si vegetale $arve, insecte, alge, bacterii, virusi, plan@ton
"aze dizolvate C(
9
rezultat din descompunerea vegetalelor, %
9
3
3.DURITATEA APEI
8n actiunea sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol, apa retine sarurile
compusilor de calciu si magneziu, care reprezinta intre 71>01% din intreaga cantitate de saruri
dizolvate in apa.
3.1. DEFINITIE
Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprinse intr>un
anumit volum de apa.
3.2.TIPURI
-Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu
-Duritatea te!orara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea de carbonati si
bicarbonati de calciu si magneziu dintr>un anumit volum de apa
-Duritatea !era"e"ta este cantitatea de cloruri, sulfati, nitrati de calciu si magneziu
dintr>un anumit volum de apa

D='8)A)#A )()A$A A D='8).)#2('A'A B D='8).#'2A!#!)A
Duritatea temporara se refera la sarurile care, in combinatie cu C(
9
, precipita chiar si la
temperaturi scazute, dand nastere crustelor calcaroase.
Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. #a este componenta
principala.
Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile, care precipita la temperaturi mai
mari. #ste o componenta secundara.
3
8n continuare este prezentat ciclul unei sari din apa, ce prezinta duritate temporara.
Aceasta sare este bicarbonatul de calciu:
;> %
9
( B C(
9
A %
9
C(
4
Apa Cioxid de Acid
Carbon carbonic

9> CaC(
4
B %
9
C(
4
A Ca5%C(
4
6
9
Carbonat Acid Cicarbonat
de calciu carbonic de calciu
4> Ca5%C(
4
6
9
la temperatura A CaC(
4
B C(
9
B %
9
(
Cicarbonat Carbonat Cioxid Apa
de calciu de calciu de carbon
3.3 UNITATI DE MAURA ALE DURITATII
=nitatea de masura cea mai comuna este "'AD=$ :'A!C#? 5 D: 6
=n "rad :rancez A ;1 grame de saruri de Ca si 2g . metru cub apa
A ;1 miligrame saruri de Ca si 2g . litru de apa
A ;1 ppm 5parti per million6
D#C8: o apa care are duritatea de 45 grade :ranceze va avea:
> 45 x ;1 g.m4 A 451 g.m4 saruri5carbonat de calciu6
> 45 x ;1 mg.l A451 mg.l saruri
> 45 x ;1 ppm A451 ppm saruri
Alte unitati folosite pentru masurarea duritatii sunt date in )ab.9
Tabelul 2
:
"rad francez
"C
"rad englez
D
"rad german
mg Ca
miligrame de Ca
mmoli Ca
milimoli de Ca
: ; 1.71 1.5- ,.11E 1.;
"C ;.,4 ; 1.E1 5.74 1.;,4
D ;.70 ;.95 ; 7.;7 1.;70
mg Ca 1.95 1.;75 1.;, ; 1.195
mmoli Ca ;1 7 5.- ,1.E ;
3. APE POTA#ILE. LIMITARI LEGISLATI$E
Calitatile de potabilitate ale apei au fost fixate in 8talia prin D#C'#)=$ 94-.9,.15.;0EE
F*CA'AC)#'83)8C8$# D# CA$8)A)# A$# A#8 D#3)8!A)# C(!3=2=$=8 =2A!+
Acest document indica pentru orice substanta care este prezenta in apa o serie de valori
denumite *valori ghid+5<"6, care sunt considerate ideale. Deasemenea, intr>o alta coloana
sunt date C(!C#!)'A)88$# 2AG82# AD283# 5C2D6, adica acele valori care odata
depasite indica faptul ca apa nu mai este potabila. 8n tabelele urmatoare sunt dati o parte din
parametrii prezentati in D#C'#), anume aceia care sunt intalniti cu cea mai mare frecventa.
)abelul A. CA'AC)#'83)8C8 ('"A!($#)8C#
!r. A'A2#)'=$ <" C2A 8!D8CA)88 >(C3#'<A)88
; Culoare,mg.l 5t,Co6 ; 91 #x: subst.organice,biologice,metale grele
9 )urbiditate,mg.l 3i(
9
; ;1 #x:subst.organice,argila,nisip,metale grele
4
4 2iros, diluare 1 95la ;9DC6 #x: subst.organice,biologice
, "ust , diluare 1 45la ;9DC6 #x: subst.org.,biologice,metale grele,saruri exces
)abelul C. CA'AC)#'83)8C8 :8?8C(>C%828C#
!r. A'A2#)'=$ <" C2A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88
- % 5-,5>E,56 ->0 <alori ale %>ului acide sau bazice favorizeaza
coroziunea si depunerea de cruste
7 Conductibilitate H3.cm
la 91D C
,11 > <aloarea care indica salinitatea totala
E Cloruri , mg.l Cl 95 > !u este indicat sa se depaseasca valoarea de
911 mg.l Ivalori super.favorizeaza coroziunea
0 3ulfati, mg.l 3(
,
95 951 rovoaca iritatii intestinale,aparitia de bacterii
care reactioneaza cu sulful si care dau coroziunea
;- Duritatea > > <alori cuprinse intre ;5>51D: 5vezi tab.:6
;7 'eziduu fix , mg.l ;E1DC > ;.511 8ndica prezenta unui continut ridicat de saruri

)abelul C. 3=C3)A!)# !#D('8)#
!r. A'A2#)'=$ <" C2A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88
;7 !itrati, mg.l !(
4
5 51 ericulos ptr.copii si batrani.rovoaca *moartea
albastra+.'educ hemoglobina din sange.
;E !itriti, mg.l !(
9
> 1.; 'eziduuri fecaloide
;0 Amoniac, mg.l !%, 1.15 1.5 'eziduuri fecaloide,favorizeaza proliferarea
micro>organismelor si producerea coroziunii
44 :ier , mg.l :e 1.15 1.9 Culoare alb>roscata,turbiditate,depuneri de
culoare rosu>maron,mirosuri
,; 'eziduu Clor mg.l Cl
9
> > 'ecomandabil 1,9mg.l Cl
9
dupa tratamentul de
dezinfectare
4, 2angan, mg.l 2n 1.19 1.15 Culoare alb>roscat,turbiditate,depuneri de
culoare rosu>maron, mirosuri
47 :osfor , mg.l
9
(
5
1., 5 2entinuta intre limite a7uta la prevenirea
aparitiei depunerilor calcaroase

)abelul D. 3=C3)A!)# )(G8C#
!r. A'A2#)'=$ <" C2A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88
,, Arsenic , micro g.l As > 51
,7 Cianuri , micro g.l Cn > 51
,E Crom , micro g.l Cr > 51
,0 2ercur, micro g.l %g > ;
5; lumb , micro g.l b > 51
)abelul #. 3=C3)A!)# 28C'(C8($("8C#
!r. A'A2#)'=$ <" C2A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88
57 Coliformi totali ;11 ml > 1 'eziduuri biologice Forganice
5E Coliformi fecali ;11 l > 1 'eziduuri biologice>organice
50 3treptococi fecali > 1
)abelul :. C(!C#!)'A)88 #!)'= A# D#D='8?A)# 3A= D#3A'A)#
#!)'= C(!3=2 =2A!
!r. A'A2#)'=$ <A$(A'#A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88
; Duritatea totala mg. l Ca -1 minim Corespunde la ;,,07D: 5J;5D:6
5
9 Alcalinitatea mg. l %C(
4
41 minim
4 8oni de sodium mg. l !a ;51 mamim
#ste important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate al apei.
De fapt , in )abelul C, la pozitia ;-, nu sunt indicate nici *valori ghid+, nici C2D, ci
numai valori recomandate, intre ;5>51D :.
Cind apa este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebuie lasata o
duritate reziduala minima de -1mg.l Ca, care corespunde unei valori de ;5D:.Aceasta este
conditia minima ca duritate pentru apa potabila. entru a obtine valoarea de ;5D:, dupa un
tratament de dedurizare, este necesar sa se efectueze o miscelare 5amestecare6 prin
intermediul unui bK>pass, intre apa dedurizata si apa dura 5netratata6.
%. SC&EMA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A APEI
Din perspectiva surselor de aprovizionare si al caracteristicilor ,pentru a deveni potabila,
apa necesita unul sau mai multe tratamente, cum sunt cele prezentate in )ab.-. )rebuie
subliniat ca si pentru o apa care are proprietati potabile trebuie facute tratamente ulterioare
pentru a>i imbunatati caracteristicile si pentru a evita fenomenele de coroziune , depunerile de
cruste, pentru a economisi energie si detergenti, obtinand astfel o eficienta sporita.
)abelul 5. C$A38:8CA'# :=!C)8# D# 3='3A D# A'(<8?8(!A'#
3='3A A'(<8?8(!A'# '(C$#2A )'A)A2#!)# >#C%8A2#!)#
>3=C3)A!)# :($(38)#
'etele de distributie
Centralizate
5apa potabila6
I!uritati
nisip,corpuri straine,etc

:8$)'A'#
>:iltre mecanice cu fir
>:iltre mecanice cu retele
>:iltre mecanice cu
autocuratare
>:iltre automate cu
autocuratare
>>*>>
Duritate
cruste calcaroase
'#<#!8'#,
D#?8!C'=3)A'#
>Dedurizare
>Dozare polifosfati
>ompe pentru eliminarea
crustelor
>>*>>
Coro'iu"e
culoare maron
gust neplacut
>:iltre neutralizatoare
>:iltre ptr.limpezire
>3isteme ptr.depunerea de
pelicule protectoare
8nstalatii autonome de
alimentare5puturi,izvoare6
Aceleasi probleme Aceleasi sisteme de tratare
)abelul -. )'A)A2#!)# :($(38)# )'.()AC8$8)A)#A A#8
)8=$ '(C$#2#8 CA=?A D# #$828!A) )8 )'A)A2#!) A$8CA)88 (38C8$#
>Cacterii Dezinfectie >Clor
6
2icrobiologice ><irusi >'aze =ltraviolete
>(zon

(rganoleptice
>Culoare
>2iros
>"ust5fara exces salinitate6
>)urbiditate
>"ust5exces de salinitate
>Dezinfectie
>:iltrare
>Declorurare
>:iltrare
>Desalinizare
>Clor,'aze =<,(zon
>$impezire,deferizare
>:iltre cu carbon activ
>$impezire
>(smoza


Chimico>:izica
>% mai mic de -,5
5exces de aciditate6
>Conductibilitate
>'eziduu fix5cloruri,sulfati,
fosfati6
>!itrati
>!itriti
>Amoniac
>:ier,mangan
>Clor residual in exces
>:iltrare
>Alcalinizare
>Desalinizare
>Denitrificare
>Dezinfectie
>Dezinfectie
>:iltrare
>Declorurare
>!eutralizare
>Dozare prod.alcaline
>(smoza
>'asini,(smoza,
procese biologice
>(smoza ,clor
>(smoza ,clorurare.
declorurare
>$impezire ,deferizare
demanganizare
>:iltre cu carbon activ

8n )ab.- putem observa ca dispunem de diverse tipuri de tratamente pentru rezolvarea
aceleiasi probleme. Deasemenea, putem folosi diverse echipamente.
Dupa ce am obtinut o apa potabila, folosind solutiile de tratare prezentate in )ab.5,
putem interveni pentru corectii specifice cu solutiile prezentate in )ab.-, astfel incat sa obtinem
caracteristici corespunzatoare pentru folosirea apei in domeniul casnic, civil sau industrial.
(. PRINCIPALELE TRATAMENTE )OLOSITE PENTRU ADUCEREA APEI IN LIMITELE
DE POTA#ILITATE
!.1. DEZINFECTIA

#ste procesul de distrugere sau neutralizare a bacteriilor si virusilor prezenti in apa si
care sunt daunatori pentru sanatate.
rocesele de dezinfectie sunt diferite, functie de:
- eficacitate
- tipul bacteriilor si virusilor care trebuie eliminati
- concentratia acestora
- substantele care pot reactiona cu mediul dezinfectant
-
!.1.1. CLORURAREA
3istemul cel mai simplu , eficace si des utilizat se bazeaza pe adaugarea de hipoclorit
de sodiu sau ai altor compusi ai clorului care au proprietati dezinfectante si o actiune de durata.
Actiunea clorului necesita, in mod normal, un timp de reactie de 91>41 min, deci este
necesar sa prevedem in sistem rezervoare de acumulare, pentru a avea un timp de contact
suficient.
<olumul rezervorului de acumulare se obtine din :
7
< A Debit 5l.min6 x 415min6
Daca se cunoaste debitul instalatiei 5m
4
.h6 , volumul rezervorului de acumulare este:
< A Debit 5m
4
.h6 . 9
entru a avea siguranta ca procesul de dezinfectie se desfasoara corect, dupa timpul de
contact din rezervorul de acumulare, in apa trebuie sa ramana "#or re$i%ua# #i&er in cantitate de
1.9>1., mg.l 5ppm6. Aceasta analiza se poate efectua cu L8) C$(' furnizat de "#$ sau cu alte
aparate. <aloarea prezentata de "#or re$i%ua# #i&er poate fi si mai mare, functie de dimensiunea
instalatiei de distributie , sau daca sunt pericole ulterioare de infectare. 8n acest caz se ia in
calcul ca la ultimul robinet de distributie sa avem "#or re$i%ua# #i&er in cantitate de 1,; F 1,9 mg.l.
entru adaugarea de produse dezinfectante se folosesc instalatii de dozare, compuse
din pompe dozatoare cu comanda manuala sau automata, pentru a garanta o proportie corecta
intre %e$in'e"tant si "antitatea %e apa %e tratat.
Acest sistem de dezinfectie este prezentat in :ig.9 , 4 si ,
8
!.1.2. RAZE ULTRA(IOLETE
3unt eficace impotriva bacteriilor, virusilor si a sporilor. Capacitatea lor dezinfectanta
este inferioara clorului si de aceea sunt folosite in instalatii mici, pentru dezinfectarea locala
sau pentru ape cu caracteristici bune.
Domeniul de utilizare: industria alimentara, farmaceutica, electronica, spitale 5pentru
dializa6, acvarii.
!u necesita timp de contact si rezervoare de acumulare, deoarece reactia se produce
instantaneu.
entru a ameliora eficienta razelor ultraviolete, instalatiile trebuie alimentate cu apa
limpede, deoarece impuritatile din apa devin obstacole impotriva razelor.
Caracteristicile instalatiilor cu raze ultraviolete sunt:
>grosimea *firului+ de apa care este supus tratarii cu raze
>lungimea de unda a razelor, care trebuie sa fie cuprinsa intre 911 > 9E1 nanometri
!.1.3. OZONUL
#ste un gaz foarte instabil. 3e formeaza datorita descarcarilor electrice de mare potential.
(zonul este dezinfectantul si oxidantul cel mai energic cunoscut in instalatiile de tratare si
epurare a apei, pentru eliminarea bacteriilor, sporilor, virusilor. #ste folosit pentru oxidarea
fierului, manganului si a substantelor organice fara a lasa reziduuri cu mirosuri sau gusturi
neplacute.
Actiunea sa este rapida 5;>5 min6 dar nu este permanenta, asa incat sa garanteze o
durata mare de functionare a instalatiilor.
!.2. FILTRAREA
#ste procesul de separare a corpurilor solide din apa, continute atat in suspensie cat si
in solutie, sub forma coloidala. rezenta cantitatilor mici de corpuri solide sau de nisip in mod
normal nu afecteaza potabilitatea apei. Acestea se indeparteaza cu filtre mecanice cu retea
sau fire.
8n cazul in care in apa este prezenta o turbiditate mare sau gradul de opalescenta datorat
namolului, argilei, substantelor organice, fierului, manganului este mare, sunt necesare atat
filtre cu suprafete mari cat si filtre de volum, dotate cu mase filtrante care retin cantitati mari de
impuritati fara sa sufere compactari rapide. Acestea se pot spala rapid si isi mentin capacitatea
de functionare timp indelungat.
9
3unt formate dintr>un rezervor presurizat care contine masa filtranta, un corp de comanda
automat sau un grup hidraulic de valve pentru operatia de spalare in contracurent a masei
filtrante , care se efectueaza automat, permitand indepartarea impuritatilor si redand capacita>
tea de filtrare a masei filtrante.
!.2.1.LIMPEZIREA
Acest tratament este caracterizat de folosirea maselor filtrante de tip permanent care nu
necesita inlocuirea. Acestea isi regenereaza proprietatile prin spalare in contracurent cu apa si
sunt constituite din diverse straturi de nisip de cuart cu granulatie diferita, de tip multistrat. 3e
foloseste si o substanta cu actiune catalitica F %8D'(A!)'AC8)=$> care favorizeza procesul
de filtrare a apei , asigurand conditii corecte de functionare in interiorul masei filtrante. 3unt
utilizate pentru eliminarea prin intermediul procesului de filtrare a turbiditatii , namolului, argilei
sau a problemelor cauzate de substantele organice.
:iltrele de limpezire "#$ sunt automate si dimensionate pentru un debit de pana la 7 m
4
.h
5dar nu continuu6 pentru uz casnic, civil si industrial. Dispun de un tablou de comanda care
programeaza frecventa de spalare .
8n cazul prezentei unei cantitati mari de nisip este necesara montarea unui filtru C&C$(!
in amonte de filtrul D#33AC F vezi :ig.5
entru instalatii in care este necesara o furnizare continua de apa, debite mari sau
capacitati filtrante mari, necesare pentru apa cu caracteristici defavorabile, trebuie folosite filtre
de limpezire de mari dimensiuni realizate cu rezervoare din otel inox, cu grupuri hidraulice
dotate cu valve automate si programatoare in sKstem *timp+ pentru faza de spalare in
contracurent, automata.
8n unele cazuri, poate fi necesar ca inainte de limpezire sa se efectueze o operatie de
floculizare, care consta in transformarea substantelor coloidale mai dificil de filtrat in *fulgi+
gelatinosi, care sunt retinuti mai usor de catre masa filtranta 5 :ig.-6.
10
entru a realiza procesul de floculizare este suficient sa se monteze in amonte de filtrul
D#33AC o instalatie de dozare automata si proportionata fata de debitul de tratat , pentru
adaugarea produsului floculant sau coagulant, ca de ex. 3ulfatul de aluminiu.
!.2.2. DEFERIZAREA
rezenta fierului confera apei o culoare galben>roscata si un gust metallic, provoaca
depuneri care obtureaza tevile si este o cauza principala a procesului de coroziune. 8n cazul
folosirii pentru uz casnic a apei care contine fier se remarca probleme la instalatiile sanitare ,
care creaza inconveniente estetice si de igiena.
:8$)'#$# D#:#'8?A)(A'# "#$ sunt realizate pentru o concentratie de 5 mg.l si
pentru debite maxime de 9,E m
4
.h, in regim discontinuu. 3unt dotate cu masa filtranta activa
care retine fierul prezent in apa, apoi acesta este oxidat cu a7utorul hipocloritului de sodiu,
dupa care se precipita sub forma de fulgi care sunt usor filtrabili. :ierul acumulat in masa
filtranta este eliminat periodic printr>o spalare in contracurent a masei filtrante, efectuata
automat, care reda capacitatea de filtrare initiala. :iltrul este compus dintr > un rezervor
presurizat, un tablou de comanda dotat cu temporizator pentru efectuarea spalarilor, de la
una pe zi la una pe saptamana.
8n amonte de "#$ D#:#'' este obligatoriu sa se monteze un filtru cu cartus lavabil
cu retea cu ochiuri mai mari de 51 nanometri. #ste recomandabil sa se monteze si in aval
de "#$ D#:#'' un filtru cu retea lavabila pentru captarea *fulgilor+ care nu au fost retinuti de
echipament , conf.:ig7.
11
8n cazul prezentei fierului in cantitate mare sau in instalatii in care se solicita debite mari
instantanee, trebuie folosite filtrele D#:#'' 8!D=3)'8A$# realizate din armaturi metalice si
dotate cu grupuri hidraulice cu valve automate pentru programarea frecventei operatiunii de
spalare in contracurent.
Aceste filtre au masa filtranta de tip permanent multistrat, identice cu ale filtrelor de
limpezire, dar pentru a retine fierul este necesara in prealabil o oxidare a acestuia , care se
obtine prin folosirea unui produs oxidant 5clor sau permanganat de potasiu6 cu dozare
automatica proportionata, functie de debit., conf.:ig.;4
!.2.3.DEMANGANIZARE
2anganul are caracteristici si un
comportament similare cu fierul.De
aceea filtrele demanganizatoare sunt
identice cu cele D#:#'8?A)(A'#.
entru filtrarea eficace a
manganului sunt necesare mase de filtrare
foarte lente,cu consecinta in ma7orarea
diametrelor rezervoarelor ce contin
masa filtranta.
!.2.). NEUTRALIZAREA
=n exces de bioxid de carbon , sesizat de o valoare scazuta a %>ului 5mai mica de 76,
sta la originea fenomenelor de coroziune a tevilor, cu efect de colorare in galben>roscat a apei,
evidentiata atunci cand deschidem un robinet dupa o pauza mai mare. 8nconvenientele sunt
identice cu cele provocate de prezenta fierului.
Aciditatea poate fi cauzata si de excesul de acid carbonic 5%
9
C(
4
6 concomitent cu
prezenta C(
9
, mai ales in cazul apelor de suprafata din zonele granitice.
=tilizarea filtrelor neutralizatoare are scopul de a retine oxizii de fier din apa si de a
reduce excesul de C(
9
prin intermediul reactiilor cu o masa filtranta speciala numita D($(28)A
3#28CA$C8!A)A.
12
:iltrele sunt alcatuite dintr>un rezervor presurizat si dintr>o valva automata dotata cu
temporizator pentru programarea spalarii in contracurent.
( data pe an este obligatoriu sa se verifice nivelul masei filtrante si sa se completeze
cantitatea consumata in timpul reactiilor de neutralizare.
entru protectia instalatiilor impotriva efectelor coroziunii este necesar sa se monteze si
un sistem de dozare pentru adaugarea automata si proportionata a unui produs care creaza o
pelicula protectoare.
Daca apa tratata nu este sigura din punct de vedere bacteriologic, este recomandabil sa
se monteze imediat dupa filtrul neutralizator un sistem de siguranta de dezinfectie, pentru a
elimina efectele de eventuala proliferare a bacteriilor care pot apare in interiorul masei filtrante
neutralizatoare. 8n acest scop se poate folosi o instalatie de dozare a clorului, sau o instalatie cu
raze ultraviolete.
!.3.DECLORURAREA
8n tratamentele descrise anterior, se elimina toate cauzele care au la origine impuritati
microbiologice si organoleptice, dar aceste tratamente pot lasa in apa reziduuri nedorite, cu
mirosuri si gusturi neplacute, sau o dozare de clor in exces folosita in dezinfectie , care pot avea
efecte negative la utilizator.
#xcesul de clor se poate elimina folosind filtre cu carbon activ, care elimina clorul rezidual
de la procesul de clorurare pentru dezinfectie.
:iltrele cu carbon activ au numeroase domenii de aplicare si se clasifica functie de
dimensiunile lor si de tipul de carbon activ folosit.
:iltrele "#$ D#C$(' sunt proiectate pentru tratamentul de reducere a clorului rezidual
in exces care rezulta in urma procesului de dezinfectie. 3e elimina gustul si mirosul neplacut al
apei.
3unt alcatuite dintr>un rezervor presurizat care contine o masa speciala de carbon activ
de origine vegetala cu un efect adsorbant , pentru retinerea substantelor pe baza unui proces
mixt fizico>chimic. eriodic, la circa un an, aceste mase filtrante trebuie inlocuite in totalitate.
:iltrele sunt dotate cu un tablou de comanda pentru a putea efectua o spalare semiautomata a
masei in caz de necesitate.
entru a respecta exigentele impuse de folosirea apei potabile, este recomandabil totusi
sa se mentina un usor continut de clor rezidual in apa, pentru siguranta. entru instalatiile
simple, in care apa nu este foarte pura, este sufficient sa se efectueze un bK>pass, regland
debitul la valoarea dorita. 8n instalatiile complexe, sau in care apa impune anumite limite
datorita caracteristicilor variabile in timp, sau in prezenta amoniacului, se va efectua o
declorurare totala, dupa care se va efectua o noua clorurare moderata 5vezi.:ig.06.
13
!.).ALCALINIZAREA
3e foloseste in cazul in care apa are o aciditate foarte mare, deci %>ul este mult inferior
valorii neutre de 7. Consta in adaugarea in apa a produselor alcaline 5namol, pe baza de soda6
pentru a adduce %>ul in domeniul neutru.
Adaugarea substantelor se face cu instalatii de dozare automata, in raport cu debitul de
apa. 3e masoara valoarea %>ului si se calculeaza cantitatea de produs care trebuie adaugat.
#chipamentele si principiile de functionare sunt similare cu cele de la clorurare.
8n cazul in care excesul de aciditate este cauzat de prezenta acidului carbonic si a
bioxidului de carbon, dupa alcalinizare se va efectua neutralizarea 5vezi -.9.,.6.
!.*.DEALINIZAREA + OMOZA
( prezenta excesiva si generalizata de saruri in apa se intalneste de obicei in apele de
mare adincime, sau in cele situate in zonele de coasta, datorita infiltratiilor de apa marina. Apa
are un gust sarat sau amar. 3alinitatea excesiva face ca aceste ape sa nu poata fi folosite in
nici un domeniu, casnic sau industrial, datorita agresivitatii chimice care provoaca coroziune in
contact cu metalul.
:unctie de provenienta apei, sarurile pot fi: sulfati, fosfati, nitrati.
entru reducerea salinitatii se foloseste o instalatie cu osmoza inversa, compusa din
membrane semipermeabile care pot reduce cantitatea de saruri intr>un procent cuprins intre
71>5E%, in timp ce apa cu concentratie salina reziduala se arunca la canal.
Aceste instalatii sunt in general alcatuite dintr>un ansamblu compus din una sau mai
multe membrane legate in serie sau . si in parallel, alimentate de o pompa. 8n amonte se afla
montate o serie de aparate de pretratare care prote7eaza membranele de impuritati, asigurand
astfel o eficienta mai mare instalatiei.
:unctie de presiunea de lucru si caracteristicile apei, avem trei tipuri de instalatii cu
osmoza inversa:
A > presiune inalta 551>71 bar6, pentru apa de mare sau sarata, cu o salinitate de
45.111 >,5.111 mg . l
C > presiune medie 595>9E bar6, pentru apa cu o salinitate de9.111>-.111 mg . l
C > presiune 7oasa 5;9>;, bar6, pentru apa dulce cu o salinitate de ;.511>9.111mg . l
Definitia osmozei inverse contine si explicatia principiului de functionare a instalatiei.
Astfel, introducand intr>un rezervor aceeasi cantitate din 9 lichide cu concentratii saline diferite,
despartite de o membrana semipermeabila, va avea loc o deplasare naturala a lichidului 5fara
componenta salina6 dinspre lichidul mai putin concentrat spre lichidul concentrat, pana cand
cele doua lichide vor avea aceeasi concentratie. $a sfarsitul procesului, aceasta deplasare de
lichid va genera o diferenta de nivel care va produce o diferenta de presiune pe membrana.
Aceasta diferenta se defineste ca presiune osmotica F :ig.;1.
14
Aplicand solutiei concentrate o presiune superioara presiunii sale osmotice, se obtine
procesul invers osmozei, adica apa continuta in solutia mai concentrata va trece fara sarurile
continute prin membrana semipermeabila in solutia mai putin concentrata, pierzandu>si
salinitatea si devenind pura F :ig.;-


rocesul de osmoza inversa, precedat
de tratamente specifice poate elimina impuritatile
de natura microbiologica,dar nu si compusii de
natura organica, ca amoniacul si nitratii.

!.! DENITRIFICAREA
rezenta nitratilor in apa este cauzata de descompunerea substantelor azotate prezente
in reziduurile din domeniul civil , industrial si, in mai mare masura, datorita ingrasamintelor 5pe
baza de azot6 folosite in agricultura.
8n timp, prezenta lor a crescut 5ca si concentratie6 si a patruns in raurile din zonele
agricole unde se folosesc intensiv ingrasamintele.
Cei mai supusi la riscuri sunt copii pana la ->7 ani datorita faptului ca nitratii actioneaza
direct asupra sangelui, reducand hemoglobina si provocand cancerul.
Concentratia de nitrati se reduce prin intermediul unui proces biologic complex si dificil
de aplicat, aducand apa in domeniul potabil la nivel de retele de distributie centralizate.
$a nivel casnic este recomandabil sa se reduca concentratia de nitrati din apa de retea
folosind unul din cele doua procedee descries mai 7os,care beneficiaza de o tehnologie
verificata si eficienta.
!.!.1. DENITRIFICARE CU RAINI C,IM-ATOARE DE IONI
rincipiul este acelasi cu cel folosit in instalatiile de dedurizarea apei. 3e folosesc rasini
schimbatoare atat de tip anionic cat si cationic. 'asinile schimba nitratii cu cloruri, crescand
proportional concentratia acestora din urma, dar fara a afecta sanatatea.
15
entru regenerarea rasinilor se foloseste sarea de bucatarie grun7oasa. Asemanator cu
dedurizatorul, denitrificatorul F desi foloseste pentru regenerare sarea de bucatarie >> nu are
nici o influenta asupra sarurilor care dau duritatea apei 5carbonati si bicarbonati de calciu si
magneziu6. entru micsorarea duritatii apei trebuie folosit un dedurizator.
Aparatele denitrificatoare "#$ D#!8)'A) sunt dotate cu sisteme de control pentru
+volum+, stabilind clar cantitatea de apa furnizata si evitand astfel furnizarea de apa netratata.
Acestea sunt concepute sa trateze toata cantitatea de apa folosita in uz casnic. entru o
dimensionare corecta este obligatoriu sa se efectueze o analiza completa a apei, sa cunoastem
debitul de varf si consumul zilnic. 8n amonte de "#$ D#!8)'A) este obligatoriu sa inseram un
filtru cu cartus lavabil cu grad de filtrare mai mare de 51 nanometri.
!.!.2.DENITRIFICAREA PRIN OMOZA
3e foloseste procesul de osmoza inversa care poate retine 01>0;% din cantitatea de
nitrati. entru o instalatie de distributie centralizata a apei, procedeul este foarte scump. Daca
nu sunt alte exigente este convenabil sa se foloseasca un echipament destinat doar pentru
apa de baut si de gatit, descris in capitolul ;7 al cursului.
!...DEZINFECTIA /NITRITI0 AMONIAC1
3unt folosite doua procedee:
> desinfectia 5cu clor6
> osmoza inversa
Al doilea procedeu este scump si, daca nu sunt exigente speciale, se foloseste primul.
!...1.NITRITI
Acestia sunt rezultatul descompunerii substantelor azotate continute in reziduurile de
uz casnic sau animale. rezenta lor indica faptul ca acestea sunt in apropierea surselor de
aprovizionare cu apa.
8n concentratie mica, nitritii pot fi eliminati prin intermediul unui proces de oxidare care
ii transforma in nitrati, folosind o instalatie pentru dozarea clorului necesar dezinfectiei, ca cea
prezentata la punctul -.;.;
.
16
!...2.AMONIACUL
oate proveni din surse de mare adancime si sa aiba origine vegetala. 8n aceste cazuri
poate fi considerat nepericulos chiar si in concentratie peste limita. rezenta amoniacului este
asociata fierului si manganului, iar in tratamentul de reducere al acestora, scade efectul lor de
oxidare.
3e poate elimina prin intermediul unui proces de clorurare energic, cu dozare mare de
clor, urmat de un proces de declorurare. )rebuie folosit un rezervor unde se pot produce
reactiile, timpul de contact fiind mare 5;>9 ore6. 8n cazul in care amoniacul este prezent in
compusi ai fierului sau manganului, se vor monta filtre dimensionate corespunzator, in aval
de rezervorul de reactie si in amonte de filtrul D#C$('.
=n ultim stadiu al tratamentului il reprezinta procesul de dezinfectie, pentru a prote7a
toti utilizatorii conectati la instalatie.
*. )OLOSIREA APEI IN DOMENIUL CASNIC SI CI$IL
:olosirea apei in sectorul casnic si civil 5cu caracteristici asemanatoare6 necesita o serie
intreaga de tratamente specifice pentru un domeniu de utilizare.
utem avea:
A > Apa potabila ,sigura d.p.d.v.igienic si care sa aiba un gust corespunzator
C > Apa ptr.spalatul rufelor,cu consum de energie si detergenti
C > Apa de izvor
D > Apa necoroziva ,ptr.instalatiile de incalzire
# > Apa care nu ingheata,folosita in instalatiile de incalzire care se opresc iarna
: > Apa ptr.conditionarea aerului 5folosita la temperaturi scazute vara si ridicate iarna6
" > Apa ptr.piscine
% > Apa ptr.irigatii si ptr.udarea plantelor si a florilor
8 > Apa fara calcar,ptr.spalatul automobilelor
M > Apa fara grasimi
L > Apa cu detergent
$ > Apa termala
2 > Apa cu continut de saruri mic, pentru gatit
8n domeniul casnic toate calitatile prezentate mai sus sunt importante. Acestea se pot
realiza folosind numai instalatii de mari dimensiuni.
8n domeniul casnic putem intalni 4 tipuri de tratamente,care pot furniza apa cu
urmatoarele aplicatii:
; > Apa de uz tehnologic > pentru spalat, igiena personala, curatatorie
9 > Apa pentru instalatiile de incalzire
4 > Apa de baut si pentru gatit
)ratamentul pentru apa de uz tehnologic este in general centralizat, folosindu>se
procedee simple de tratare conform normelor in vigoare 5vezi cap.;-6 , care pot fi aplicate
separate.
Apa folosita pentru gatit si pentru baut reprezinta o cantitate mica din totalul apei
consumate. 3e poate monta un singur aparat , la un singur robinet, pentru a dispune de apa
cu proprietati corespunzatoare. Aceste aparate sunt complementare celor folosite in instalatiile
centralizate si pentru uz tehnologic 5vezi cap.;76
)ratarea apei pentru folosirea ei in procesele tehnologice casnice reprezinta solutia
optima pentru a satisface cererile specifice functie de apa furnizata, tinand cont ca apa are
de7a caracteristici de potabilitate 5apa furnizata de la retea6. 8n cazul in care apa nu este
potabila, se vor aplica tratamentele prevazute la punctul -.
entru simplificare, vom clasifica apa functie de salinitate si duritate.
17
:unctie de salinitate vom avea:
a> Ape normale, cu continut salin mai mic de ;.111 mg.l
b> Ape salmastre, cu continut salin intre ;.511>-.111 mg.l
c> Ape sarate, sau de mare, cu salinitate mare. 3alinitatea medie a apei de mare este
de 45.111 mg.l, dar nu constanta.
'evenind la aplicatiile practice si concrete, putem considera ca o apa dura 595N:6
contine 951 g saruri care se depun la fiecare ;.111 l utilizati. Aceste saruri sunt continute
in apa folosita de o familie intr>o zi.
:unctie de duritatea apei, se pot utiliza tratamentele prezentate in :ig.;,,;5,;-,;7 si
;E, in raport de domeniul de utilizare pentru uz civil. )oate tratamentele respecta normativele
in vigoare, prezentate in capitolele E,0,;1.
)abelul 7. Clasificarea si comportamentul apei functie de duritate
18
19
+.LEGEA NR.%(,-..3.1//..0NORME PENTRU SIGURANTA INSTALATIILOR0
NORMA UNI CTI +.(-
$egea, impreuna cu D..'. nr.,,7.-.;9.;00;, reglementeaza in 8talia folosirea apei si
stabileste ca la realizarea instalatiilor )'#C=8# '#3#C)A)# !('2#$# 8! <8"(A'#.
Apa destinata uzului casnic trebuie tratata atunci cand se foloseste in:
a> instalatii de producere a apei calde sanitare
b> instalatii de incalzire
)rebuie respectata deasemenea !('2A =!8 C)8 E1-5./E; . Aceasta norma prevede
tratamentele care se folosesc pentru instalatiile de incalzire si de apa calda sanitara, precum
si executia corecta a instalatiilor care garanteaza o functionare fara probleme.
(rice firma care executa instalatii trebuie sa respecte normele si sa realizeze lucrarile
in baza unui proiect, altfel isi pierde autorizatia de functionare.
8n orice instalatie sunt doua tipuri de responsabilitati:
; F "A'A!)8A > este obligatia producatorului de echipamente si are o durata minima
de un an. Aceasta acopera posibilele defecte de fabricatie si se rezolva prin repararea
produsului sau inlocuirea acestuia.
9 > '#3(!3AC8$8)A)#A '(D=CA)('=$=8 > se refera la viciile ascunse si la
greselile conceptuale de proiectare sau cele din timpul productiei. #xemplu: folosirea unui
material necorespunzator, care nu rezista la conditiile normale de folosire. Are o durata de
;1 ani.
8nstalatorul este cel care *produce+ instalatia. Acesta alege echipamentele, le monteaza,
realizeaza un ansamblu care reprezinta instalatia. 8nstalatorul trebuie sa>i recunoasca
utilizatorului "A'A!)8A pentru fiecare produs privit individual, iar ca *producator al instalatiei+
trebuie sa acorde o D='A)A 2#D8# D# :($(38'# D# ;1 A!8. Deci, instalatorul este
responsabil pentru toate greselile de executie si de proiectare care pot apare in instalatie, timp
de ;1 ani.
8n multe cazuri, datorita neefectuarii operatiei de tratare a apei, coroziunea si depunerile
de cruste calcaroase apar inainte de expirarea termenului de ;1 ani. De aceea, este obligatia si
interesul instalatorului sa respecte minimul de tratamente prevazute de lege.
entru instalatiile de producere a apei calde sanitare se vor respecta schemele
din :ig.;0 si 91, si se va revedea si catalogul "=8DACO=A.
20
/.LEGEA
NR.
1.,/..1.1//1
1 NORME PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI ENERGETIC NATIONAL IN
DOMENIUL )OLOSIRII RATIONALE A ENERGIEI , AL ECONOMISIRII ACESTEIA
SI AL DEZ$OLTARII SURSELOR GRATUITE DE ENERGIE0
$egea ,-.01 5cap.E6 stabileste obligativitatea aplicarii normelor, ca un factor de siguranta
al instalatiilor. Aceasta presupune aplicarea tuturor !('2#$(' =!8>C)8 E1-5 care prescriu
tratarea apei fara a face diferentiere functie de caracteristici.
$egea ;1.0; reprezinta o aplicatie practica si inlocuieste $egea 474.7-, cu referire la
economisirea energiei , atat pentru instalatiile noi cat si pentru modernizarea celor vechi,
intervenind si in ceea ce priveste intretinerea acestora. De asemenea, favorizeaza dezvoltarea
surselor alternative de energie.
8n Decretul de reactualizare al $egii ;1.0; 5D..'. nr.,;9.9-.1E.;0046 este prevazut
expres la art.5,alin.-: (C$8"A)8<8)A)#A )'A)A'88 A#8 8! 8!3)A$A)88$# D# 8!CA$?8'#
!(8 C= =)#'# 2A8 2A'# 3A= #"A$A C= 451LP
21
8n :ig.9;,99,94 si 9, sunt prezentate schemele pentru realizarea instalatiilor de tratare a
apei de alimentare a tuturor instalatiilor, cu respectarea prescriptiilor cuprinse in $egile ,-.01,
;1.0; si a tuturor decretelor in vigoare.


22
1.. DECRETUL MINISTERULUI SANATATII NR.%%3,21.12.1//. 2ITALIA3
'#"=$A2#!) 38 D83(?8)88 )#%!8C# D# :($(38'# A #C%8A2#!)#$(' D8!
D(2#!8=$ CA3!8C D# )'A)A'# A A#8 ()AC8$#
Decretul are ca obiectiv alegerea si folosirea corecta a aparatelor de uz casnic
intrebuintate la tratarea apei, astfel incat sa nu apara situatii nedorite.
A').;
Decretul nu se aplica echipamentelor ce au ca domeniu de aplicare procesele
tehnologice.
A').9
a> Apa potabila trebuie sa aiba parametrii prevazuti in D' 94-.EE.
b> Dedurizatoarele elimina duritatea,evitand formarea crustelor calcaroase si
economisind astfel energie si detergenti.
c> Dozatoarele adauga in mod proportional in apa substante prevazute de lege pentru
evitarea crustelor, coroziunii si pentru dezinfectie.
d> (smoza reduce continutul salin al apei prin intermediul membranelor semipermeabile
e> :iltrele mecanice retin particulele in suspensie din apa.
f> 3istemele fizice produc campuri magnetice sau electromagnetice pentru reducerea
formarii crustelor
g> :iltrele cu carbon activ elimina clorul sau microimpuritatile chimice, dar nu sunt
admise datorita riscului de eliberare necontrolata a impuritatilor retinute 5art.;56
h> :iltrele cu structura compozita 5potabilizatoare6 au o actiune combinata de carbon
activ, filtrare si actiune antibacteriologica, dar trebuie autorizate de 2inisterul 3anatatii.
A').4
a> !ici un aparat nu poate fi vandut sub titulatura *D#='A)(' D# AA+ deoarece ar
crea confuzie.
b> )rebuie respectati parametrii apei potabile5D' 94-.EE6
c> #chipamentele trebuie instalate in locuri corespunzatoare d.p.d.v. igienic
d> 2aterialele folosite trebuie sa respecte normativele in vigoare
e> )rebuie montat un contor si doua puncte de masurare a caracteristicilor apei
f> )rebuie prevazut un bK>pass general si o clapeta de sens
g> )rebuie predate utilizatorului instructiunile de instalare , folosire si intretinere a
instalatiilor
h> 8nstalatiile trebuie sa respecte legea ,-.01 5trebuie executate de un personal calificat
si in baza unui certificat de conformitate6
i> )rebuie informate organele competente in momentul executarii instalatiei
A').,
; > Dedurizatoarele trebuie:
a> sa aiba faza de regenerare cel putin o data la , zile
b> rasinile folosite trebuie sa fie de uz alimentar
c> trebuie sa aiba dozare automata si post de dezinfectie cu clor sau raze =<
9 > Dozatoarele trebuie :
a> sa asigure un doza7 proportional cu volumul de apa furnizat
b> sa foloseasca substante cu caracteristici garantate
c> sa foloseasca substante cu caracteristici care sa indice compozitia si domeniul
de utilizare
d> sa garanteze doza7ul prevazut in D' 94-.EE
4 > (smoza inversa trebuie :
a> sa fie automatizata si prevazuta cu dispozitive tur.retur
b> sa foloseasca membrane pentru uz alimentar
23
c> sa aiba dezinfectie cu clor sau =< si sa fie dotate cu rezervoare de acumulare
d> sunt admise filtre cu carbon activ si microfiltre
, > :iltrele mecanice trebuie :
a> sa aiba retele de filtrare nu mai mici de 51 nanometri
b> sa utilizeze retele metalice sau sintetice
c> sa fie usor de curatat manual sau automat 5nu sunt admise filtre ceramice6
5 > 3istemele fizice trebuie :
a> sa aiba limitate campurile magnetice intre valorile prevazute
b> sa aiba certificate de conformitate
- > :iltrele cu structura compozita trebuie sa fie aprobate de 2inisterul 3anatatii
7 > )oate echipamentele trebuie sa fie adecvate scopului pentru care sunt folosite.
'espectand cele stabilite in decret, nu este necesara nici o autorizatie pentru instalarea
echipamentelor de tratare a apei destinate uzului casnic.
11. )ILTRE PENTRU APA POTA#ILA
Apa distribuita in retea este , in mod normal, de7a filtrata si libera de corpuri straine, dar in
multe cazuri gasim impuritati in filtrele robinetilor sau pe fundul cazilor de baie si al lavoarelor.
De fapt , in interiorul retelelor de distributie , atat din cauza vechimii cat si din cauza
lucrarilor de intretinere si de extindere, se formeaza depuneri si acumulari de impuritati sau
corpuri de natura diferita F cum ar fi:nisip, oxizi de fier, span de metal rezultat in urma lucrarilor>
care , cu timpul sunt eliberate si transportate de fluxul de apa la utilizatorii finali.
:iltrele mecanice de siguranta se instaleaza in scopul de a retine total impuritatile
mecanice aflate in suspensie in apa, eliminand patrunderea acestora in retelele casnice, unde
ar provoca coroziuni sau, a7ungand la robineti, ar provoca neetanseitati sau ar zgaria lavoarul
ori cada de baie.
Aceste filtre reprezinta o bariera mecanica pentru corpurile solide din apa , insa nu
indeparteaza turbiditatea apei provocata de fier, argila sau namol. entru aceasta trebuie
folosite filtrele descrise in cap.-.
:iltrele mecanice se clasifica functie de caracteristicile constructive si de gradul de filtrare
al cartusului filtrant, tinind cont de faptul ca Decretul nr. ,,4.01 impune ca gradul de filtrare sa
nu fie inferior valorii de 51 nanometri, iar cartusul trebuie sa fie metalic sau sintetic, usor lavabil.
:iltrele de uz tehnic != pot fi folosite pentru uz potabil in conditiile respectarii Decretului
,,4.01
:iltrele de uz potabil pot fi folosite atat in domeniul tehnic cat si in cel potabil.
:iltrele "#$ se clasifica in , categorii:
; > :iltre manuale
9 > :iltre autocuratitoare
4 > :iltre denisipatoare
, > :iltre demineralizatoare
11.1.FILTRE MANUALE
3unt cele mai economice si sunt compuse din:
Q cap > confectionat din alama sau material plastic de inalta rezistenta mecanica
5polipropilena B fibre de sticla6
Q vas > din material plastic pentru temperaturi normale 5max.,1DC6 sau pentru
temperaturi inalte 5max. E1DC6
<asul are culoarea verde , aceasta avand o intensitate special studiata pentru a incetini
dezvoltarea algelor si a bacteriilor.
:iltrele sunt dotate cu robineti de aerisire pe cap la cel din 4 bucati 5prezentat in :ig.956
sau in partea inferioara a vasului la cel din 9 bucati 5.:ig.9-6, care au rolul de a depresuriza
24
filtrul si a face posibila deschiderea acestuia. entru cele din 4 bucati sunt disponibile si chei de
desfacere.
<asul este totdeauna introdus si infiletat in interiorul capului, pentru a imbunatati
etanseitatea si a obtine o inalta rezistenta mecanica la presiune 5;1>95 bar6. 3e clasifica functie
de dimensiunea racordurilor si de lungimea cartusului filtrant care este introdus in vas. Astfel
vom avea: 5+A;9,7cm I 7+A;7,Ecm I ;1+A95,,cm
8n vas se pot introduce cartuse diferite ca material si caracteristici:
a> sintetice, cu retea din polipropilena de -1 > 01 nanometri , lavabil, pentru apa potabila
b> retea din inox de 01 nanometri, pentru apa potabila, lavabil
c> retea din inox laminat de 01 nanometri, lavabil,ptr.apa potabila
d> fir infasurat de 5 si 91 nanometri, pentru uz tehnic
e> cartuse cu carbon activ, pentru uz tehnic, pentru filtrarea mirosului, gustului, clorului,
culorii
f> cartuse cu polifosfati in cristale, pentru uz tehnic, cu actiune anticoroziva si anticrusta
entru cartusele destinate uzului potabil se recomanda spalari frecvente 5;>9 pe
saptamana6 pentru a elimina riscul ca in interiorul filtrului sa se formeze bacterii favorizate
de impuritatile retinute.
11.2.FILTRE AUTOCURATITOARE
3unt filtre foarte practice, deoarece pot fi spalate foarte usor , frecvent, fara sa se
demonteze vasul si cartusul. (peratiunea se efectueaza rotind o parghie 5rozeta6 cu 01 grade.
:iltrul are o retea de 01 nanometri, adaptat pentru apa potabila.
3palarea este posibila datorita unui sistem brevetat de "#$, care curata cartusul in
contracurent , atat la interior cat si la exterior 5:ig.976.
3palarea in contracurent nu este suficienta pentru curatarea completa a cartusului,
datorita faptului ca apa, alegand intotdeauna calea de circulatie de minima rezistenta, dupa
prima curatare grosiera in contracurent, trece prin spatiile eliberate si curate, evitandu>le pe
cele murdare si obturate, care opun rezistenta mare. 8n timpul fazei de autocuratare, o serie
de duze improsca violent apa din interiorul cartusului spre exterior, completand curatarea
externa efectuata de peria legata la o turbina cu actionare hidraulica 5aceasta este actionata
de fluxul de apa care circula prin filtru6.
25
)oata apa si impuritatile curatate sunt directionate spre partea inferioara a filtrului unde
sunt pozitionate robinetul si racordul de scurgere. 3unt suficiente ;5 sec. pentru operatiunea
de autocuratare, cantitatea de apa care asigura curatarea completa fiind de circa ;5 l.

$a versiunea autocuratitoare automata, aparatele sunt identice , cu observatia ca
frecventa spalarilor este stabilita automat in urma unei programari efectuate in momentul
pornirii.
:recventa de programare este cuprinsa in intervalul ; zi R 41 zile. #ste disponibila pe
programator inca o tasta care poate efectua o spalare suplimentara, in afara celei programate.
11.3.FILTRE DENIIPATOARE
'eprezinta o versiune simplificata a filtrelor autocuratitoare si folosesc efectul de ciclon
5rotatie6 provocat de apa atunci cand trece prin filtru. 8n acest fel impuritatile mai mari sunt
indepartate de forta centrifuga spre peretele vasului si apoi
cad pe fund in zona cu turbulenta mica. Acestea se elimina
in momentul in care se deschide robinetul de descarcare.
3unt dotate cu un cartus filtrant din tabla de otel inox microstriata,
cu un grad de filtrare de 01 nanometri, adaptate pentru apa
potabila. 3unt folosite atunci cand cantitatea de nisip este
mare 5in suspensie6, cand filtrele normale sunt ineficiente datorita
spalarilor frecvente provocate de obturarea rapida cu
impuritati.
11.).FILTRE DEMINERALIZATOARE
3unt impropriu denumite filtre deoarece actiunea lor este chimica, nu mecanica.
26
3unt alcatuite din cap si vas , ca si filtrele normale, dar cartusul contine un amestec de
rasini cationice si anionice amestecate in procente
bine determinate, pentru a schimba sarurile prezente
in apa F atat cele cu sarcina pozitiva 5cationic6 cat
si cele cu sarcina negativa 5anioni6>retinind intreaga
cantitate de saruri si furnizind apa demineralizata
5libera de saruri6 F :ig.90.
8n cartus este pus un indicator de culoare care isi
schimba culoarea de la verde la albastru in
momentul in care rasinile sunt epuizate. Acestea
trebuie inlocuite in totalitate.
!u sunt folosite in domeniul apei potabile. Domeniul de
aplicare il reprezinta: bateriile auto, aparatele de
dezumidificare, generatoarele de vapori
pentru uz domestic.
12. DOZARE. INSTALATII DE DOZARE.
#xcluzand acele utilizari prezentate de7a la cap.- 5aplicatii in domeniul de potabilizare
a apei6 rostul folosirii dozatoarelor si al instalatiilor de dozare este acela de a adauga in apa
compusi chimici proportional cu cantitatea si fluxul de apa furnizat.
Compusii chimici au, in cele mai multe cazuri, functii anticorozive, anticrusta si de
protectie a instalatiei.
12.1.DOZATOARE
Acestea functioneaza in baza principiului hidrodinamic legat de efectul <enturi. Astfel, in
urma introducerii unei diafragme in interiorul unei
conducte rectilinii, cu un diametru bine determinat si
inferior celui al conductei, se creaza o diferenta de
presiune in amonte si in aval de diafragma,
proportionala cu fluxul de apa care o traverseaza
5:ig.416. Crescand debitul de apa creste in mod
corespunzator presiunea in amonte de diafragma si
scade presiunea in aval de aceasta.5depresiunea se
mareste6. Daca se practica 9 orificii in amonte si in
aval de diafragma, conectandu>se intre ele,se
creaza un flux secundar de circulatie a apei, care
este intotdeauna proportional cu fluxul de apa din
conducta 5fluxul primar6 si care variaza proportional
cu variatia debitului de apa.
8ntr>un dozator fluxul primar este acela care traverseaza
capul, in timp ce fluxul secundar este acela care
traverseaza vasul. Dozatoarele "#$, datorita unor serii
de inovatii, au o functionare foarte constanta, sunt usor de intretinut si isi pastreaza caracteristicile
in timp.
Dozatoarele si accesoriile acestora, produse de "#$, incorporeaza o serie de dispozitive
5brevete"#$6 menite sa amelioreze functionarea, durabilitatea, corectitudinea si constanta in
timp a doza7ului de substanta protectoare si sa simplifice intretinerea. Astfel de dispozitive sunt
cele de mai 7os:
27
a> D82A > este un sistem care are racordurile special concepute pentru a fi amplasat sub
microcentralele murale si sub preparatoarele instantanee de AC3 cu gaz, in spatiile reduse
dintre generator si perete, fara a fi necesare racorduri flexibile sau alte racordari inestetice.
b> C&>A33 ACO=A3)(> sistem brevetat, integrat in corpul dozatorului ce permite
instalarea acestuia in instalatiile pentru uz potabil, fara a fi necesara realizarea unui bK>pass
asa cum cere Decretul ,,4.01, fiind avanta7os d.p.d.v. al costurilor, spatiilor si d.p.d.v. estetic.
Datorita acestui sistem este posibila inlocuirea cu usurinta a cartusului cu polifosfati,
deschizind vasul fara a fi nevoie sa oprim apa care este furnizata la dozator.
c> "#$%(3 F 'A8D F sistem brevetat, cu substante prefabricate si gata pentru a le
inlocui pe cele consumate din dozator. #ste disponibila o rezerva sigilata care se introduce
foarte usor in vasul dozatorului. 3ubstanta din rezerva are
proprietati antibacteriene, anticrusta, anticorozive si
corespunde normelor C## pentru uz potabil si alimentar.
d> 3(::8#)( > realizat cu componente pentru uz
alimentar si potabil. Are avanta7ul de a se garanta in mod
permanent aceeasi suprafata de contact intre fluxul de
apa si substanta din vas, indiferent de cantitatea de produs
protector care a ramas in vas. (fera o constanta a
doza7ului in timp.
e> 'AC('D '()A)8< F este foarte usor de instalat
atat pe conducte verticale cat si pe cele orizontale, nu
necesita schimbari de trasee ale conductelor.
f> D=?# '#"$AC8$# > Daca se cupleaza cu
3(::8#)( asigura dozarea constanta a substantelor in
proportie de max., p.p.m 5,g.m46.
)ratamentul de dozare cu produse pe baza de polifosfati in cantitatile indicate nu
afecteaza potabilitatea apei, dar nu actioneaza nici asupra duritatii. 8n schimb prote7eaza
instalatiile , preparatoarele instantanee AC3 pe gaz, spalatoarele, lavoarele si miscelatoarele
impotriva depunerilor de calcar, datorita faptului ca nu mai permit precipitarea sarurilor care
dau duritate apei.
8n mod normal, la cresteri mici de temperatura, apa provoaca disocierea sarurilor de
calciu si magneziu cu formare de carbonati care produc cruste si elibereaza bioxid de carbon,
una din principalele cauze producatoare de coroziune.
:ig.4E. 'eactia tipica incrustanta 5de depunere a crustelor calcaroase6
Ca5%C(
4
6
9
la temperatura A CaC(
4
B C(
9
B %
9
(
Ca5%C(
4
6
9
F bicarbonatul de calciu, solubil in apa
CaC(
4
F carbonatul de calciu , incrustanta
C(
9
F bioxidul de carbon, actiune coroziva
rocesul de dozare proportionata a produselor special concepute impiedica formarea
crustelor calcaroase, evita procesele de coroziune si formeaza in interiorul conductelor
pelicule protectoare, contribuind la economia de energie si evitarea costurilor suplimentare
de interventie.
#ste aprobata de 2inisterul 3anatatii 58talia6 folosirea dozatoarelor proportionale de
polifosfati. #chipamentele si substantele folosite trebuie sa se incadreze in prescriptiile
Decretului ,,4.9;.;9.;001 5vezi cap.;16
Dozatoarele isi gasesc aplicabilitatea in instalatii mici, cu conducte de pana la ;+.
entru instalatii mai mari ar trebui folosite echipamente mai mari, cu un cost care ar afecta
folosirea eficienta a acestora 5deoarece ar trebui inlocuite foarte des rezervele de polifosfati6.
28
entru dimensiuni mai mari se folosesc instalatii de dozare, care necesita mai putine operatiuni
de interventie si intretinere in raport cu consumul.
12.2.INTALATII DE DOZARE
Acestea sunt alcatuite dintr>o pompa dozatoare care isi ia substanta dintr>un rezervor
sau direct din bidonul furnizat de "#$ si o in7ecteaza in interiorul conductelor instalatiilor.
ompa dozatoare cea mai des folosita utilizeaza un principiu bazat pe cimpul magnetic,
comandat de un circuit electronic cu potentiometru pentru a avea posibilitatea reglarii debitului
de substanta 5polifosfati6 si deci poate asigura un doza7 corect functie de debitul de apa solicitat
de consumator.
2agnetul este conectat la o membrana care realizeaza un proces de aspiratie comandat
de un tablou electronic.
3unt prevazute si doua clapete de sens pentru a asigura o circulatie sigura,unisens.
)ot ansamblul este realizat din material plastic rezistent atat d.p.d.v.mecanic cat si
chimic la actiunea diverselor substante care sunt dozate.
ompele dozatoare obisnuite sunt de tipul cu comanda manuala sau cu dozare
proportionala, comandate de un contor cu impulsuri 5:ig.49 si 446

12.2.1. POMPE DOZATOARE MANUALE
3unt dotate cu un intrerupator pornit.oprit si cu un
potentiometru reglabil pentru a regla debitul de
substanta introdusa in circuit. 'otind o maneta care
este montata pe tabloul de comanda se poate varia
permanent 5electronic6 numarul curselor magnetului
sau, corespunzator, debitul minim, regland astfel
debitul orar al pompei si implicit al substantei care se
dozeaza. entru a evita functionarea in gol este
recomandabil sa se monteze o sonda de nivel minim in
rezervor.
29
#ste posibila realizarea functionarii automate a acestor pompe dozatoare, realizand o
conectare electrica in paralel cu alte sisteme ca: pompe 5daca debitul este constant si nu este
necesara o dozare proportionala6, electroventile pentru reumplerea rezervoarelor, instalatii
industriale si circuite inchise.
12.2.2. POMPE DOZATOARE PROPORTIONALE
Acestea sunt similare pompelor precedente,
dar sunt dotate suplimentar cu un comutator care
permite alegerea functionarii manuale.automate,
care activeaza un circuit intern ce recepteaza
semnalele transmise de un contor, comandand un
magnet care da cate un impuls pompei pentru
fiecare semnal primit de la contor. Acest contor
trebuie montat pe conducta si dotat cu un tablou
de comanda care furnizeaza impulsuri pentru
fiecare unitate de cantitate de apa care il
traverseaza. :unctie de dimensiune putem avea
un impuls la 1.95 litri, la ;.1 litru sau 51 litri de apa
5vezi :ig.456.
entru a alege pompa dozatoare trebuie avut in
vedere debitul maxim al apei de tratat si
compatibilitatea dintre raportul impulsurilor emise si
capacitatea pompei dozatoare, luand in considerare faptul ca substanta vine dozata. De aceea,
pentru a preveni diluarea excesiva a substantelor trebuie calculat debitul necesar la pompa, pentru
doza7ul solutiei si procentul de diluare al substantei in apa. Contorul este conectat la pompa
dozatoare, la care, in situatia in care debitul din instalatie variaza, sosesc impulsuri diferite,
reglandu>se numarul de curse ale magnetului. Astfel se realizeaza o dozare proportionala a
substantei, functie de cantitatea de apa furnizata la utilizator. Acest model este prevazut cu o
sonda de nivel minim pentru a evita functionarea in gol atunci cand se consuma substanta din
rezervor.
13. DEDURIZATOARE

3copul dedurizarii este acela de a elimina sarurile de calciu si magneziu care produc
duritatea apei si sunt la originea crustelor, si inlocuirea lor cu saruri de sodiu, care sunt mult
mai solubile chiar si la temperaturi mari.
#chipamentul care permite acest proces este Dedurizatorul, definit si ca 3C%82CA)('
D# 8(!8, deoarece in functionare schimba chimic calciul si magneziul cu sodiul care formeaza
saruri solubile.
3chimbul chimic se efectueaza la trecerea apei printr>un strat de rasini continute de
aparat. 'asinile sunt microsfere de culoare galben>maro, cu dimensiuni cuprinse intre
1,4 > ;,9mm. rintr>un procedeu artificial acestea sunt dotate cu proprietatea de a capta ionii
de calciu si magneziu, eliberand ionii de sodiu cu care sunt incarcate. Deasemeni, ele
elibereaza ionii de calciu si magneziu pentru a recapta sodiul daca acesta din urma se gaseste
in solutii cu concentratie ridicata 5ex. saramura A solutie de apa cu sare in maximum de
concentratie si de solubilitate6. e acest principiu 5reversibilitate6 se bazeaza regenerarea
rasinilor dupa saturarea cu ioni de calciu si magneziu.
Dedurizatorul este alcatuit 5in principal6 dintr>un rezervor ce contine rasini schimbatoare
de ioni, un tablou de comanda cu functii hidraulice si electrice, un rezervor de sare in care se
formeaza saramura necesara pentru regenerarea rasinilor, conductele si armaturile aferente
5:ig.4-6.
30
8n timpul functionarii, apa,trecand prin capul de comanda 5valva hidraulica6, patrunde in
rezervorul de rasini de sus in 7os si traverseaza stratul de rasini, eliberandu>se de ionii de calciu
si magneziu si imbogatindu>se cu ioni de sodiu. Cand rasina se *consuma+ nu mai poate realiza
schimbul ionic, asa incat apa are aceleasi caracteristici de duritate atat la intrarea in dedurizator
cat si la iesire. 8n acest moment trebuie efectuata regenerarea rasinilor, pentru a se putea
efectua un nou ciclu de tratare al apei.
8n timpul etapei de regenerare, dedurizatorul nu mai furnizeaza apa dedurizata, dar
poate furniza o cantitate de apa netratata prin intermediul unui bK>pass intern, care este deschis
pe tot timpul fazei de regenerare.
13.1.REGENERAREA
entru regenerarea rasinilor, se aspira saramura prin intermediul unui sistem hidraulic
dotat cu e7ector dintr>un rezervor unde s>a introdus sare si apa in concentratie maxima
posibila. 3aramura, traversand stratul de rasini, reda acestuia incarcatura de sodiu, eliberand
ionii de calciu si magneziu prin intermediul valvei de comanda, in acelasi timp cu apa de
spalare.
'eactiile chimice din timpul procesului de dedurizare:

Ca5%C(
4
6
9
B 5'>!a6 A 5'>Ca6 B 9!a%C(
4
=nde:
Ca5%C(
4
6
9
F bicarbonat de calciu
'>!a F ioni de sodiu 5trec de pe rasina in apa 6
'>Ca F ioni de calciu 5trec din apa pe rasina 6
!a%C(
4
Fcarbonat acid de sodiu
:azele '#"#!#'A'88 sunt urmatoarele:
;> spalare in contracurent
31
9> aspirare de saramura
4> spalare lenta
,> spalare rapida
5> reumplerea cu apa a rezervorului de saramura
Capacitatea de schimb a rasinilor, numita si capacitate ciclica, a unui dedurizator este un
parametru tehnic calculat in faza de proiectare, dar care poate fi influentat in faza operationala
de urmatoarele caracteristici:
a> calitatea 5puritatea6 apei si raportul duritate.salinitate
b> presiunea de exercitiu, care influenteaza direct cantitatea de saramura aspirata
c> debitul de varf al apei, care poate determina eventualele scapari de apa netratata
d> calitatea si puritatea sarii, care poate reduce capacitatea de schimb a rasinilor,
colmatandu>le
Capul de comanda este conceput sa comande diversele functii hidraulice fara interventii
din exterior. Automatizarea este conceputa sa comande functionarea in mod automat, tinind
cont de consumul de apa precalculat sau de cel real.
:unctie de automatizarea diverselor faze, dedurizatoarele pot fi:
a> manuale> pentru masinile de preparat cafea sau pentru masinile de spalat
b> semiautomate > toate functiile sunt programate automat, dar este necesara o comanda
de initiere a regenerarii
c> automate, cu timmer > regenerarea este controlata de un ceas zilnic sau saptamanal,
cu care se programeaza ziua si ora de regenerare, in baza consumului de apa
prevazut, al duritatii si al capacitatii ciclice
d> volumetrice > regenerarea este comandata exclusiv in baza cantitatii de apa furnizata
la utilizator, folosite exclusiv pentru uz tehnic si industrial
e> cu microprocessor F regenerarea este comandata cu frecventa zilnica sau un multiplu
de zile, dar cu posibilitatea interventiei automate pentru efectuarea unei noi regenerari,
daca volumul de apa furnizat a a7uns la capacitatea ciclica pentru care afost
dimensionat dedurizatorul
f> duplex > compus din doua dedurizatoare cu functionare in paralel si alternativ, pentru
a putea furniza in permanenta apa dedurizata
g> triplex > compus din trei dedurizatoare, din care doua infunctiune si un al treilea in
asteptare pentru a>l inlocui pe cel care se va afla in faza de regenerare
13.2.DOMENIUL DE FOLOIRE
Duritatea apei nu este responsabila numai de producerea crustelor, ci are implicatii
negative si in alte domenii de utilizare cu consecinte directe si indirecte de marire a costurilor.
Avanta7e date de folosirea apei tratate 5dedurizate6:
a> Curatarea porilor din pielea umana
b> 'ufele raman albe, fara impuritati, cu culori vii, fara a folosi inalbitor
c> 3ticlaria devine stralucitoare, nemaiprezentand zone matuite
d> 'obinetii raman stralucitori si isi pastreaza culorile, nu mai prezinta zone mate
e> "ustul ceaiului si al cafelei este mai bun, la fel cel al legumelor si fructelor
f> 'andament mai bun in toate operatiunile de curatare
#conomii rezultate din folosirea apei dedurizate:
a> Consumuri scazute de detergenti si alte produse folosite in igiena personala 5cu
51 > 71% mai putin6
b> Durata de viata mai mare a tesaturilor, care nu mai sunt afectate de depunerile de
calcar intre fibre
32
c> #conomie de substante pentru igiena personala
d> Costuri mici de intretinere pentru boiler, robineti, miscelatoare, conducte, serpentine
pentru producerea A.C.3.
f> Durata mai mare de viata a aparatelor electrocasnice 5masini de spalat, de preparat
cafea, spalatoare6

De asemenea, in multe instalatii de uz tehnologic, apa dedurizata este indispensabila.
entru dedurizatoarele de uz domestic este necesar sa se respecte dispozitiile D23
,,4.9;.;9.;001, care prevad efectuarea automata a regenerarii la max. , zile, dezinfectarea
automata a rasinilor utilizate si furnizarea unei ape potabile cu caracteristici optime.
13.3. AUTODEZINFECTAREA RAINILOR
Are scopul de a realiza o dezinfectare a rasinilor in timpul efectuarii fiecarei regenerari,
pentru a evita proliferarea 5dezvoltarea6 bacteriilor prezente in cantitate admisa in apa potabila,
dar care pot deveni periculoase pentru sanatate atunci cand se dezvolta in mod necontrolat.
(peratia este obligatorie pentru apa potabila folosita pentru uz casnic.
13.3.1.AUTODEZINFECTAREA PRIN ELECTROLIZA
#ste un sistem alcatuit din doi electrozi de titan, montati pe conducta de legatura dintre
valva hidraulica de comanda si rezervorul de saramura, si este declansat in momentul efectuarii
fazei de aspiratie a saramurii. (peratia este facilitata de emiterea unui curent continuu de tabloul
de comanda.
.8n principiu are loc transformarea unei mici
cantitati de clorura de sodiu F sare dizolvata in apa
din saramura >> in clor in stare gazoasa libera cu
inalte proprietati dezinfectante, care garanteaza
prote7area rasinilor impotriva proliferarii bacteriilor.
:azele successive de eliminare a apei
reziduale la canal din timpul procesului de
regenerare al rasinilor, elimina clorul in exces, apa
furnizata ulterior de dedurizator fiind potabila.
3istemul de autodezinfectie "#$ are
posibilitatea de a inversa polaritatea electrozilor la
fiecare faza de regenerare, evitand depunerile
saline care i>ar micsora eficacitatea 5:ig.476
13.3.2. AUTODEZINFECTAREA PRIN ITEM ECOGEL
!oile dedurizatoare ecologice #C($=G si #C(LA$ nu necesita un sistem separat de
autodezinfectie, deoarece produsul regenerant #C("#$ este de7a aditivat si, datorita formulei
sale speciale, se efectueaza regenerarea si dezinfectia in acelasi timp. 8n acest fel se reduc
costurile si se simplifica operatiile de intretinere.
13.). DIMENIONAREA DEDURIZATOARELOR
)rebuie luati in considerare urmatorii parametrii:
;> Duritatea apei de tratat > exprimata in grade franceze
33
9> Duritatea ceruta la iesirea apei din dedurizator 5daca este vorba de apa potabila,
trebuie sa avem o duritate reziduala la iesirea din dedurizator de ;5D:6
4> Consumul zilnic de apa
,> Debitul maxim si debitul de varf solicitat la utilizator
13.).1.DURITATEA APEI DE TRATAT
oate fi masurata cu @it>ul "#$.
entru toate calculele se va lua intotdeauna in consideratie duritatea totala, deoarece
tratamentul de dedurizare actioneaza asupra tuturor sarurilor care provoaca duritatea, fara a
se face distinctie.
13.).2.DURITATEA CERUTA
Apa tratata de o instalatie de dedurizare, denumita si *AA D=$C#+, poate fi furnizata
la valoarea de 1D:, dar in anumite cazuri 5apa potabila6 trebuie efectuata o amestecare intre
apa dedurizata si cea dura, asa incat duritatea reziduala sa nu fie mai mica de ;5D :. 8n acest
caz va trebui luata in considerare diferenta de duritate dintre apa de tratat si apa furnizata si nu
duritatea apei de la intrarea in dedurizator.

Calculul duritatii efective de tratat pentru apa de uz potabil:
#x. Duritatea apei la intrare A 45D :
45D : F ;5D : A 91D :
Deci:
>Duritatea apei la intrarea in dedurizator A 45D :
>Duritatea apei potabile 5reziduala6 A ;5D :
><aloarea duritatii de tratat A 91D :
13.).3.CONUMUL ZILNIC
)rebuie stabilit pentru autonomia dedurizatorului intre doua regenerari, tinand cont ca
in faza de regenerare acesta nu poate furniza apa dedurizata ci numai apa dura. #ste important
ca operatia de regenerare sa se efectueze cand nu avem consum 5noaptea6.
Consumul de apa este variabil in timp, dar ne putem baza pe valorile urmatoare:
a> $ocuinte normale F ;51 l.zi.persoana A 1,;5 m4.om.zi
b> $ocuinte medii F 951 l.zi.persoana A 1,95 m4.om.zi
c> $ocuinte de lux >> ,11 l.zi.persoana A 1,, m4.om.zi
8nmultind aceste date cu numarul de persoane se va afla consumul zilnic total.
Daca nu se cunoaste numarul de persoane .apartament, se va lua in calcul o medie de
, persoane.apartament.
13.).) DE-ITUL MA2IM
Acesta trebuie sa satisfaca cererea de apa in momentul in care ma7oritatea utilizatorilor
consuma simultan apa, fara a fi prezente caderi de presiune sau de flux.
entru locuintele noi se vor respecta normele =!8 0;E9.E7 58talia6
entru locuintele vechi, calculul precedent este satisfacator.
8n continuare, sunt date debitele de varf teoretice in cazul in care in toate apartamentele
se deschid robinetii:

a6> $ocuinte normale, cu servicii singulare SSSS ;9 l.min.apartament
34
b6> $ocuinte medii, cu servicii duble SS..SS SS ;E l.min.apartament
c6> $ocuinte de lux FvileSSSSSSSSSS S.. 9E l.min.apartament
d6> %oteluri, spitale etcSSSSSSSSSSS S. 9E l.min.apartament
8n realitate consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic, denumit coefficient
de simultaneitate, care corespunde procentului pentru numarul maxim de robineti care se
deschid simultan, procent care descreste cu cresterea numarului de utilizatori, deoarece
descreste probabilitatea de deschidere simultana 5)abelul E6
)abelul E. :actori de simultaneitate ptr.calculul debitului maxim efectiv
!'. AA')A2#!)# C(#:.382=$)A!#8).
%
!'.AA')A2#!)# C(#:.382=$)A!#8).
%
; ;11 ;; ,9
9 -5 ;, 40
4 -1 ;- 47
, 57 ;E 4-
5 54 91 45
- 5; 95 49
7 ,E 41 41
E ,- ,1 97
0 ,5 51 95
;1 ,,
8nmultind debitul dintr>un singur apartament 5fig.,76 cu numarul de apartamente si cu
coeficientul de simultaneitate, vom obtine debitul maxim efectiv.
E3emp#u# 1 : $ocuinte normale F E apartamente, servicii singulare
Debit.apartament x !r.apartamente A Debit maxim teoretic
;9 l.min x E A 0- l.min
Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate A Debit maxim efectiv
0- l.min x 1,,- 5,-%6 A ,,,;- l.min
E3emp#u# 2 : $ocuinte normale cu cerere mare de apa 5hoteluri6 F 91 apartamente
Debit.apartament x !r.apartamente A Debit maxim teoretic
9E l.min x 91 A 5-1 l.min
Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate A Debit maxim efectiv
5-1 l.min x 1,45 545% 6 A ;0- l.min
Nota4 pentru a obtine apa la duritatea de ;5 :, o parte din apa trece prin bK>pass fara a
traversa dedurizatorul.
entru instalatii mici, apa care trece prin bK>pass nu se ia in calcul.
8n cazul unei ape cu ,5D : duritate la intrare, cele ;5D : duritate reziduala 5pentru apa
potabila6 reprezinta 44% din duritatea initiala. 8nseamna ca o treime din cantitatea de apa nu
trece prin dedurizator ci prin bK>pass.
8n exemplul 9 , cele 44% din debitul maxim de apa 5;0- l.min6 reprezinta -,,-- l.min,
ceea ce inseamna ca va fi ales un dedurizator cu debit inferior, respectiv de ;4; l.min in loc
de ;0- l.min, deoarece diferenta de debit de apa trece prin bK>pass.
Acest lucru este valabil in cladiri cu un numar de apartamente mai mare de ;5 > 91,
putand alege un dedurizator corespunzator dar la un pret si cu dimensiuni mai reduse.
13.).*. ALEGEREA DEDURIZATORULUI
8n "=8DACO=A sunt prezentate tabelele pentru alegerea corecta a dedurizatorului,
functie de numarul de persoane si de duritatea apei. #ste necesar sa se cunoasca criteriile
35
fundamentale pentru calculul dedurizatorului, in scopul unei alegeri cat mai exacte functie de
conditiile specifice de functionare.
;>Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea, in litri, a rezervorului de rasini
Date %e "a#"u#: 4 locuinte,;9 persoane, duritatea apei la intrarea in dedurizator
de 40D :, uz potabil 5;5D :6 la iesirea din dedurizator.
!r.persoane x Consum zilnic.persoana A Consum zilnic total
;9 x 1,;5 m
4
.zi.persoana A ;,E m
4
.zi
Consum zilnic total x Diferenta duritati A Capacitatea ciclica.zi
5D
intrare
F D
iesire
6
;,E m
4
x 9,D: 540>;56 A ,4,9 D:Qm
4
Capacitate ciclica.zi . Capacitate ciclica.;l rasina A Cantitate5in l6 rasina
,4,9 D:Qm
4
. - D:Qm
4
A 7,9 l
Alegand o frecventa de regenerare la 9 zile,va rezulta:
7,9 l x 9 A ;,,, l rasina
2odelul corespunzator este D#CA$=G ;5 5care contine ;5 l rasina6
#ste necesar sa verificam si corespondenta dintre debitul de varf probabil si debitul
maxim pe care il poate furniza dedurizatorul.
Debit.apartament x !r.apartamente A Debit max.theoretic
;9 l.min x 4 A 4- l.min
Debit maxim teoretic x Coef.simultaneit. A Debit maxim efectiv
4- l.min x 1,-1 5-1%6 A 9;,- l.min
Debitul de varf pentru D#CA$=G ;5 este de 94 l.min, mai mare decat cel maxim solicitat.
Deci, dedurizatorul ales este corespunzator.
9>Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea ciclica
Date %e "a#"u#4 , apartamente normale, , persoane pe apartament, duritatea apei
de tratat la intrare ,1D :,
=z potabil 5;5D: duritate reziduala la iesire6
!r.apartamente x !r.persoane.apart. A !r.total personae
, x , A ;-
!r.total personae x Consum zilnic.pers. A Consum zilnic total
;- x 1,;5m
4
.zi.pers. A 9,, m
4
.zi
Consum zilnic total x Duritate 5intrare > iesire6 A Capacitate ciclica
9,, m
4
.zi x 95 D:5,1 >;56 A -1 D:Qm
4
Alegand o frecventa de regenerare de 9 zile, va rezulta:
-1 D:Qm
4
x 9 A ;91 D:Qm
4
5 Capacitate ciclica necesara6
2odelul care corespunde este D#CA$=G 91, cu capacitate ciclica de ;91 D:Qm
4
.
Alegand o regenerare in fiecare zi, modelul corespunzator ar fi D#CA$=G ;1, cu o
capacitate ciclica de -1 D:Qm
4
.
#fectuand verificarea si in functie de debitul de varf, rezulta ca modelul D#CA$=G 91
este corect ales, deoarece debitul de varf al modelului D#CA$=G ;1 este mai mic decat debitul
de varf efectiv solicitat de utilizator.
36
Nota4 #ste indicat sa folosim solutia cu regenerarea rasinilor in fiecare zi numai in cazul
aplicatiilor comerciale sau economice, deoarece regenerarea foarte frecventa a rasinilor duce la
scurtarea duratei de viata a acestora si la scaderea randamentului.
1%. NEUTRALIZATORI
Apa care are o duritate foarte mica 55>- :6 si.sau are o cantitate mare de bioxid de carbon
este la originea proceselor de coroziune a conductelor, cu efect de colorare in galben>roscat a
apei, colorare care este evidentiata dupa deschiderea unui robinet care a fost mult timp inchis si
se diminueaza in timp 5dupa o scurta perioada de la deschiderea robinetului6.
Coroziunea tevilor de transport a apei provoaca pete inestetice pe obiectele sanitare, pe
rufe, sau chiar spargerea conductelor daca nu se intervine in timp util.
"opu# uti#i$arii pro"e5u#ui %e neutra#i$are e5te %u&#u4
a> de a retine oxizii de7a prezenti in apa, ca efect al coroziunii produse
b> neutralizarea bioxidului de carbon in exces, care provoaca coroziunea instalatiei
)ratamentul de neutralizare trebuie completat si urmat intotdeauna de dozarea de
substanta pentru conditionare si depunerea de pelicule protectoare, pentru a stopa coroziunea
de7a prezenta in aval de filtrul neutralizator. Acestea se depun ca *film+ protector, impiedicand
noile depuneri si curatand lent instalatia.
!eutralizarea este realizata de mase filtrante pe baza de dolomita, care lasa in solutie
mici cantitati de substante si maresc duritatea apei.
$a instalarea filtrului de neutralizare trebuie sa se prevada un bK>pass suplimentar,
pentru a realiza o miscelare a apei , obtinandu>se o reglare corecta si evitand obtinerea la
iesire a unui exces de saruri care produc duritate 5vezi :ig.4E6.
8n amonte de punctual de miscelare se va instala obligatoriu un filtru de siguranta
5poz.5>D#='A2A)8C6
8n acelas timp, pentru a fi sigura d.p.d.v. bacteriologic, se recomanda sa se completeze
instalatia cu un post de dezinfectie . 8n acest scop se pot folosi instalatii de dezinfectare cu =<,
care nu necesita rezervoare pentru asigurarea timpului de contact, sau instalatii de clorurare cu
pompa dozatoare proportionala, cu rezervorul de substanta si cel de contact.
37
:iltrele de neutralizare sunt alcatuite dintr>un rezervor care contine masa neutralizanta si
un tablou de comanda, similar cu cel al dedurizatorului pentru spalarea automata periodica, cu
posibilitatea de evacuarea la golire a oxizilor de fier sau altor impuritati retinute sau acumulate.
#ste obligatoriu sa se verifice masa neutralizanta odata pe an, sa se complecteze
cantitatea consumata sau sa se inlocuiasca toata masa, functie de necesitati.
entru alegerea dimensionala a filtrelor neutralizatoare, a instalatiei de conditionare sau
a eventualelor instalatii de dezinfectie se va calcula debitul maxim efectiv al instalatiei 5vezi
punctul ;4.,.,.de la dedurizatoare6.
1-.POMPE DE DEZINCRUSTARE SI PRODUSE CURATITOARE
8n interiorul instalatiilor, in cazul in care apa de circulatie nu este corect tratata, apar
depuneri de natura diversa care afecteaza functionarea normala, putand fi periculoase pentru
sanatate si scurtand durata de viata a instalatiilor. Cand nu se efectueaza actiuni de prevenire ,
suntem constransi sa intervenim in situatii limita pentru a reda functionarea normala a
instalatiilor.
Daca nu sunt utilizate substante si echipamente adaptate si corespunzatoare, pot apare
daune ireparabile.
Daca interventia se efectueaza asupra unei parti demontabile si inspectabile a instalatiei
5#x: serpentina de boiler, preparator AC2, rezistenta de boiler, schimbator de caldura,
condensator de frigider6 putem alege un echipament corect, dar in caz contrar pot apare situatii
in care operatiunile se repeta de mai multe ori, la putin timp dupa interventie.
:unctie de depunerea din instalatie care trebuie curatata, se va alege substanta ,
verificandu>se compatibilitatea acesteia cu materialele instalatiei 5in special metalul6, pentru a
nu apare degradare sau coroziune.
Caracteristicile depunerilor sunt diverse, fiind functie de caracteristicile apei, de diversele
tipuri de utilizari care provoaca depunerea anumitor saruri, in raport de temperatura si
concentratie.
utem avea urmatoarele tipuri de depuneri:
;> cruste calcaroase
9> cruste de calciu si siliciu
4> oxizi de fier si.sau magneziu
,> bacterii ale fierului si.sau reducatoare de sulf
5> substante organice, alge
1*.1. CRUTE CALCAROAE
3unt provocate de precipitarea sarurilor de calciu si magneziu, functie de variatia
temperaturii, a presiunii si a vitezei de circulatie a apei in instalatie. Chiar si la variatii mici de
temperatura apar reduceri in fluxul de circulatie al apei si se diminueaza capacitatea de schimb
5ex: transfer in schimbatoarele de caldura6.
Cel mai edificator exemplu se intalneste in cazul preparatoarelor AC3 pe gaz si in cazul
microcentralelor, care dupa - luni sau un an, din cauza depunerilor, nu mai furnizeaza apa
calda la debitul si la temperatura dorita.
Daca curatarea 5spalarea chimica6 a instalatiei nu este efectuata cu componente si
produse adaptate, consecintele pot fi negative. Daca substanta nu este corespunzatoare, timpul
de curatare este mai mic si raman portiuni cu cruste neeliminate, in timp ce folosirea substantei
in exces, fara o protectie chimica suficienta, va avea ca rezultat degradarea metalului, care va
favoriza noile depuneri de calcar si aparitia de procese corozive.
38
3olutia tehnologica propusa de "#$ este cea cu pompa, cu inversarea sensului de
circulatie a substantei de curatare.5:ig.406
8n timpul efectuarii dezincrustarii trebuie tinuta
sub control formarea de spuma 5datorata C(
9
6, pentru a
mentine constant efectul de eliminare a crustei, avand
posibilitatea de a intrerupe procesul cand depunerile
sunt eliminate, pentru a nu deteriora metalul. 8n acest
scop, toate substantele "#$ contin un indicator de virare
5de schimbare a culorii6. #ste recomandabil sa se
efectueze o dezincrustare, apoi o neutralizare, urmata
de o spalare abundenta cu apa, repetata.
1*.2. CRUTE DE CALCIU I ILICIU
3unt prezente in primul rand la cazanele cu abur, unde temperatura foarte mare
provoaca depuneri nu numai de calciu ci si de siliciu, depasind limitele normale si afectand
functionarea cazanului. Cazul cel mai dificil il reprezinta depunerile stratificate, fiind necesara
folosirea alternativa de substante dezincrustante pentru calciu si siliciu, cu caracteristici acide
si bazice, operatiunea de curatare efectuandu>se eficient la cald.
#ste obligatoriu ca la terminarea operatiunii de dezincrustare sa se efectueze
neutralizarea , altfel, la presiuni si temperaturi mari, metalul va fi distrus rapid din cauza
aciditatii remanente.
1*.3. O2IZII DE FIER I6AU MANGAN
3unt provocati de prezenta fierului si manganului in apa, atat din componenta apei cat
si rezultati in urma procesului de coroziune.
3unt dificil de identificat si de eliminat.
)ipul de tratament este greu de identificat, deoarece poate fi atacat si materialul
instalatiei 5care are in compunere fier6.
rodusele folosite pentru spalarea chimica sunt acizi cu concentratie inalta, care trebuie
folositi cu atentie si competenta, pentru a evita distrugerea definitiva a instalatiei.
1*.). -ACTERII ALE FIERULUI I -ACTERII CARE REDUC ULFUL
3unt alcatuite din colonii de bacterii ale fierului care se fixeaza in interiorul instalatiei
cind intalnesc depuneri poroase de care se ancoreaza, consumand energie si accelerand
procesele de coroziune.
=n caz mai des intalnit il constituie bacteriile anaerobe care, reducand sulfatii in sulfuri
5sarurile acidului sulfuric6, provoaca coroziuni ale metalului.
entru eliminare se vor combina tratamentele de tip dezinfectant F pentru bacterii > si
de tip chimic F pentru eliminarea depunerilor poroase 5incrustatiile calcaroase care constituie
amorsa de depunere a bacteriilor si favorizeaza dezvoltarea acestora6.
1*.*.U-TANTE ORGANICE I6AU MUCILAGINOAE
39
3unt prezente in special in interiorul circuitelor de racire a apei folosite pentru
conditionarea aerului, sau in instalatii mixte de incalzire si conditionare a aerului 5cu ventilo>
convectoare6, cand temperaturile
de lucru sunt inferioare valorii de
,1DC. Apar depuneri filamentoase
care obtureaza circulatia apei si
micsoreaza schimbul termic.
8n anumite cazuri se
asociaza si depunerea de cruste
calcaroase. #ste necesara o
interventie combinata cu
substante acide, dezinfectanti
energici si antivegetativi 5:ig.,16.
1*.!. POMPE PENTRU CURATARE /PALARE C,IMICA1
Aceste echipamente sunt realizate din materiale rezistente la actiunea substantelor
foarte agresive, atat bazice cit si acide, rezistand si la actiunea vaporilor rezultati in urma
procesului de spalare chimica F de multe ori mai periculosi decat substantele folosite.
arametrii referitori la debit si la inaltimea de pompare trebuie sa fie corespunzatori
instalatiei de curatat. De asemenea , rezervorul trebuie sa aiba volumul necesar pentru
obtinerea solutiei si pentru a se putea efectua un numar suficient de cicluri de circulatie in
instalatie.
#xista si posibilitatea inversarii fluxului 5Crevet "#$6, care accelereaza procesul de
curatare, eliminand depunerile din diversele puncte si permitand evacuarea gazelor care se
formeaza in timpul spalarii chimice 5#xemple de pompe pentru dezincrustare in :ig.,; si ,96.
:ig.,;. ompa "#$ CAC& ;4 :ig.,9. ompe "#$ C(& C ;41
40
1(. SU#STANTE PROTECTOARE PENTRU INSTALATIILE DE INCALZIRE
Apa care circula in instalatiile de incalzire sta la originea proceselor de formare a
crustelor, a coroziunii, cu consecinte in formarea depunerilor, a aparitiei zgomotelor, obturatii
ale corpurilor de incalzire, ale conductelor si cazanelor. ana sa se manifeste vizibil, aceste
probleme cauzeaza micsorarea randamentului, cu consecinte in cresterea costurilor de
exploatare si dificultati in a avea in toata instalatia o comportare omogena si o temperatura
optima.
Datorita faptului ca instalatiile de incalzire lucreaza in circuit inchis, formarea depunerilor
calcaroase este in general mica si se concentreaza in punctual cu temperatura cea mai mare,
deci la cazan.
=n caz deosebit apare atunci cand, datorita vechimii sau a viciilor din instalatie, sunt
necesare completari repetate cu apa, deoarece apar depuneri masive de calcar chiar si in
instalatie, nu numai in cazan.
8nstalatiile sunt alcatuite din materiale si componente diferite, fiecare cu caracteristici
proprii. Apa din instalatie, circuland, le pune in contact si iau nastere procese de coroziune
care formeaza oxizi. Acestia se depun in punctele cele mai defavorizate d.p.d.v.al circulatiei
apei, dand nastere unor procese de coroziune numite *coroziuni de depunere+.
)ratamentul apei folosita in instalatiile de incalzire este (C$8"A)('8= si este prevazut
in $egea ,-.01 si in !ormele =!8>C)8 E1-5 58talia6
Inter7entii#e 5e pot "#a5i'i"a in urmatoare#e tipuri4
;> Curatarea instalatiilor 5spalarea chimica6
9> rotectia instalatiilor noi sau a celor aflate in functiune
4> rotectia impotriva inghetului
1!.1. PALAREA C,IMICA A INTALATIILOR
8n cazul instatiilor vechi, dar si a celor noi incorect exploatate, care prezinta probleme de
randament sau dezechilibre intre diferitele zone sau eta7e, tratamentul se face cu substante
C(8$#' C$#A!#' '.D., introduse in instalatie, in procent de 4>5 % din volumul total de apa.
3e lasa sa circule in instalatie, cand aceasta este in functiune, timp de 9>5 saptamani,
eliminand depunerile prin sfaramare si punandu>le in circulatie sub forma de suspensie, putand
fi apoi evacuate la golirea instalatiei.
8n cazul instalatiilor vechi sau zgomotoase, este recomandabil sa se efectueze mai multe
spalari cu apa curata, care se lasa sa circule cateva ore, pana la eliminarea completa a
inconvenientelor.
$a terminarea procesului de spalare chimica, se vor efectua tratamentele protective
stipulate de lege.
8n cazuri deosebite este necesara repetarea procesului de spalare chimica pentru a
obtine eficienta dorita.
8n cazul instalatiilor cu calorifere din aluminiu, daca apa nu este corect tratata pot apare
coroziuni cu formarea de gaze care produc vibratii si zgomote, avand consecinte in micsorarea
randamentului. 8n acest caz protectia se va efectua introducand in instalatie substanta "#$
'AD8A$$, daca aceasta este noua, sau facand spalare chimica in instalatiile vechi, dupa care
se va introduce produsul mentionat.
1!.2.PROTE8AREA INTALATIILOR
)rebuie aplicate principiile legilor mentionate 5,-.01,=!8>C)8 E1-56
41
entru o corecta aplicare se vor respecta schemele din :ig.9;,99,94 sau 9, care indica
obligatia folosirii dedurizatorului sau nefolosirea acestuia, functie de caracteristicile apei si de
puterea termica a instalatiei.
8n cazul instalatiilor casnice, unde dedurizatorul este de7a prezent pentru tratarea apei
de uz potabil, este avanta7os sa se foloseasca apa partial dedurizata pentru umplerea si
complectarea cu apa a instalatiei de incalzire, aplicand schema de la :ig.9; si considerand ca
filtru pe cel instalat in amonte de dedurizator.
rote7area unei instalatii noi sau aflata in functiune se poate efectua prin intermediul
folosirii substantei C(8$#' C$#A!#' A.., in procent de 9>5 % din volumul total de apa din
instalatie.
8n afara de protectia anticrusta si anticoroziva, la instalatiile cu radiatoare din aluminiu,
substanta mentionata prote7eaza si impotriva zgomotelor si a formarii gazelor.
)ratamentul trebuie efectuat A!=A$, iar instalatia se va goli la 9 ani.
entru calculul aproximativ al apei din instalatie,se vor lua in considerare urmatoarele:
a> 8nstalatii autonome monofamiliale : E1>;11 l apa 5total6
b> 8nstalatii cu radiatoare din otel sau aluminiu : ;1 l apa.;.111@cal.h
c> 8nstalatii cu radiatoare din fonta : ;5 l apa.;.111@cal.h
1!.3.PROTECTIA CONTRA ING,ETULUI
8n cazul in care instalatiile nu functioneaza continuu, sau cand utilizatorii nu sunt
permanenti, cand temperatura scade sub zero grade Celsius, trebuie efectuat un tratament
cu substante antiinghet care contin si inhibitori de coroziune.
#ste cazul tipic al locuintelor de vacanta, al hotelurilor care functioneaza intermitent, sau
al instalatiilor cu panouri solare. Alternativa de golire a instalatiilor nu este recomandabila,
deoarece este laborioasa si favorizeaza procesele de coroziune.
Cantitatea de substanta folosita este functie de volumul de apa din instalatie, de
temperatura de siguranta aleasa impotriva inghetului, in raport de care se va alege concentratia
substantei A!)8"#$.
eriodic, se va verifica concentratia antigelului din apa pentru a avea siguranta unei
protectii eficiente.
Concentratia maxima recomandata este de 41%.
1*. EC&IPAMENTE )OLOSITE PENTRU TRATAREA APEI DE #AUT
Apa de baut reprezinta 9% din totalul apei folosite in uz casnic iar cea folosita la
bucatarie ->7%.
3e vor folosi pentru apa de uz potabil 5baut, gatit, spalarea fructelor si legumelor6
schemele prezentate la punctul 7.
=neori, datorita gustului neplacut si a unor avarii accidentale care pot apare si care pot
afecta sanatatea, se folosesc aparate suplimentare. Acestea au un set combinat 5filtrare B
dezinfectare6, functioneaza pe principiul osmozei inverse si corespund D23 ,,4.9;.;9.01 58talia6.
1..1. ITEM MULTIPLU CU OMOZA IN(ERA + GELPURFILTER L 9:
Apa minerala, in timpul transportului, datorita inmagazinarii indelungate sau expunerii la
soare, poate deveni periculoasa pentru sanatate, datorita faptului ca bacteriile, initial in cantitate
mica, prolifereaza.
Aparatele prezentate la punctul ;7.;., datorita faptului ca se afla in permanenta sub
control, nu permit acest nea7uns , suplimentar efectuand si filtrarea apei.
42
8n raport de calitatea apei si presiunea de lucru, sistemele cu osmoza inversa au
capacitatea de a reduce intre 51>05 % din concentratia diverselor substante continute de apa,
furnizand apa cu o calitate optima, cu un continut salin
redus. Aplicatii: baut, gatit, spalare fructe si legume,
preparare ceai si cafea, cuburi de gheata, aparate de
dezumidificarea aerului.
Acest sistem are capacitatea de a retine si
impuritatile de natura chimica si bacteriologica, sau
substantele prezente in cantitate mica cum ar fi :
compusi organici, insecticide ierbicide, clor, detergenti,
plumb, zinc, caolina 5 provenite din coroziunea tevilor6,
nitrati si nitriti 5periculosi pentru batrani si copii6.
3istemul este dotat si cu o lampa cu raze =<, care
in faza finala realizeaza o dezinfectare si o sterilizare a
apei stocate in vasul tampon si a celei din retea.

:ig.,4. 3istem multiplu cu osmoza
inversa "#$=':8$)#' 3$ 01
1..2. FILTRE TERILIZATOARE
3unt filtre care combina actiunea functiilor de filtrare, asigurata de carbonul activ, cu cea
de dezinfectare a unei lampi cu raze =<.
3copul acestui tratament este furnizarea de apa la un robinet separat, care sa fie filtrata,
libera de incluziuni chimice si microbiene, care pot fi prezente in cantitati reduse datorita
avariilor chiar si in apa din retea, in afara de clor sau diferite gusturi neplacute care sunt tratate
la sistemul de distributie centralizat.
AC)8=!8 '#A$8?A)# D# AC#3)# AA'A)#:
a> :iltrare, retine toate impuritatile si particulele continute in apa, pana la
dimensiunea de 91 nanometri
b> Dezinfectare, realizata de carbonul activ care elimina clorul, produsele
organice, uleiurile, detergentii, pesticidele si ierbicidele
c> 3terilizare, realizata de lampa cu =<, care elimina impuritatile microbiologice
5bacterii, virusi6, chiar inaintea robinetului unde este realizat consumul final.
:iltrul se instaleaza sub spalatorul de la bucatarie, conectand teava de apa potabila la
robinetul aparatului.
=n tablou de comanda electronic blocheaza functionarea
aparatului in situatia in care este necesara inlocuirea
componentelor , datorita epuizarii cartuselor filtrante sau a
lampii cu =<.
:ig.,,. :iltru sterilizator
"#$=' :8$)#' 3
43
1+. TA#ELE DE DIMENSIONARE A EC&IPAMENTELOR

Consum zilnic de apa pentru fiecare persoana
$ocuinte normale ;51 l.zi.persoana 1,;5 m4.zi.persoana
$ocuinte medii 951 l.zi.persoana 1,95 m4.zi.persoana
$ocuinte de lux ,11 l.zi.persoana 1,,1 m4.zi.persoana
Debitul maxim consumat pe apartament
$ocuinte cu un singur serviciu apa ;9 l.min.apartament
$ocuinte medii cu doua servicii apa ;E l.min.apartament
$ocuinte de lux F vile 9E l.min.apartament
$ocuinte cu consum simultan mare5hotel,spital6 9E l.min.apartament
Coeficientul de simultaneitate folosit pentru calculul debitului efectiv
!umar de
apartamente
Coeficient de
simultaneitate 5%6
!umar de
apartamente
Coeficient de
simultaneitate 5%6
; ;11 ;9 ,9
9 -5 ;, 40
4 -1 ;- 47
, 57 ;E 4-
5 54 91 45
- 5; 95 49
7 ,E 41 41
E ,- ,5 97
0 ,5 51 95
;1 ,,
A- CA$C=$=$ 2(D#$=$=8 D#D='8?A)('=$=8 :=!C)8# D# CAAC8)A)#A
'#?#'<('=$=8 D# 'A38!8
Date %e "a#"u#: $ocuinte normale ,;9 persoane, duritatea apei de intrare A 40D :,
uz potabil F;5D : la iesirea din dedurizator
!r.persoane x Consum zilnic.persoana A Consum zilnic total
;9 x 1,;5 m
4
.zi.om A ;,E m
4
.zi
Consum zilnic total x Duritate5intrare F iesire6 A Capacitate ciclica zilnica
;,E m
4
.zi x 9,D : 540D:>;5D :6 A ,4,9 D:Q m
4
Capacitate ciclica zilnica . Capacitatea ; l rasina A Cantitatea de rasina din
dedurizator
,4,9 D:Q m
4
. - D:Q m
4
.l A 7,9 l rasina
44
Daca alegem regenerarea la 9 zile : 7,9 l rasina x 9 zile A ;,,, l rasina
2odelul corespunzator va fi D#CA$=G ;5 5care contine ;5 l rasina6
)rebuie efectuata neaparat verificarea debitului de varf 5maxim6 si trebuie comparat cu
debitul maxim asigurat de dedurizator
Debit pe apartament x !r.de apartamente A Debit max.teoretic
;9 l.min x 4 A 4- l.min
Debit max.teoretic x Coef.simultaneitate A Debit max. efectiv
4- l.min x 1,-15-1%6 A 9;,- l.min
Debitul max.instantaneu asigurat de D#CA$=G ;5 este de 94 l.min, deci mai mare de
9;,- l.min., ceea ce inseamna ca dedurizatorul este corect dimensionat.
#- CA$C=$=$ 2(D#$=$=8 D#D='8?A)('=$=8 :=!C)8# D# CAAC8)A)#A
C8C$8CA
Date %e "a#"u#: , apartamente, , persoane pe apartament, duritatea apei la intrarea in
dedurizator A ,1N :, duritatea apei la iesire din dedurizator A ;5N : 5uz potabil6
!r.apartamente x !r.persoane.apartam. A !r.total persoane
, x , A ;-
!r.total persoane x Consum zilnic .persoana A Consum zilnic total
;- x 1,;5 m
4
.zi.om A 9,, m
4
.zi
Consum zilnic total x Duritate 5intrare Fiesire6 A Capacitate ciclica
9,, m
4
.zi x 95 D:5,1D :>;5D :6 A -1 D:Q m
4
Daca alegem o regenerare la fiecare doua zile vom obtine:
-1 D:Qm4 x 9 zile A ;91 D:Qm
4
,
deci modelul corespunzator ar fi D#CA$=G 91 5cu capacitatea ciclica de ;91 D:Qm
4
6.
Daca alegem regenerarea zilnica, modelul ar fi D#CA$=G ;1 5capacitate zilnica
de -1 D:Qm
4
6
<erificand debitul de varf instantaneu, va rezulta ca modelul D#CA$=G 91 este corect
ales, spre deosebire de modelul D#CA$=G ;1, al carui debit de varf instantaneu este mai
mic decat cel necesar.
Nota4 este recomandabil sa se utilizeze regenerarea zilnica doar in cazul aplicatiilor
de uz comercial sau economic, deoarece rasinile isi pierd randamentul in timp si scade
durata de viata a acestora.
Durata de viata a rasinilor este intre ;.111 > ;.911 de cicluri de regenerare.
C(!3=2='8 2#D88 ?8$!8C# 58! $8)'86 # #'3(A!A
3pitale 5pe pat.om 6 9-1
oliclinici 5 pe pat.om 6 411
%oteluri,toate camerele cu baie 5pe pat.om6 > fara restaurant 9-1
%oteluri,toate camerele cu dus 5pe pat.om6 > fara restaurant ;E1
%oteluri,cu servicii comune 5pe pat.om6 E1
$icee 5pe persoana6 F cu internat ;,1
Cazarme 5pe persoana6 E5
8nchisori 5pe persoana6 55
3coli 5pe elev6 95
45
Cirouri 5pe persoana6 55
$aboratoare 5pe ocupanti6 ,5
3ali de spectacol 5pe spectator6 ;5
PC>uri publice cu spalare intermitenta 5numar.ora6 51


46