MANUAL PRACTIC - TRATAREA APEI

CURS DE TRATARE A APEI - GEL 1. INTRODUCERE Corpul uman contine 75% apa. Apa este un element esential pentru viata si isi gaseste o serie intreaga de intrebuintari, cum ar fi: uz domestic, pentru spalat si gatit uz industrial, pentru procese productive uz tehnologic, pentru instalatiile de incalzire si in domeniul conditionarii aerului. Caracteristicile apei depind de originile sale: izvor, riu, fantana, ceata, lacuri sau mare. Comportarea acesteia depinde de caracteristici si compozitie, fiind influentata de conditiile de exploatare la care este supusa in cadrul ciclurilor tehnologice si in procesele productive, ca de exemplu:temperatura, presiunea, viteza, contactul cu alte substante, expunerea la lumina, etc. Diversele utilizari necesita o apa cu caracteristici bine determinate pentru a avea un randament optim, fara reactii nedorite cum ar fi: depuneri de cruste calcaroase, coroziune, diverse impuritati care pot provoca intreruperi si disfunctii in productie. entru a putea lucra eficient si sigur in domeniul tratarii apei, este necesar sa cunoastem caracteristicile chimice ale apei, sa dispunem de un laborator de analiza dotat corespunzator. !u este suficient sa cunoastem numai functionarea anumitor aparate. "#$ %&D'()#C!($("&, de zeci de ani produce aparate si produse chimice pentru tratarea apei, pe baza unui proces continuu de cercetare tehnologica a materialelor, propunind solutii originale pentru produsele folosite in tratamentele de prevenire si eliminare a problemelor intalnite in instalatiile de apa din sectoarele civil, domestic si industrial. (biectivul "#$ este acela de a furniza profesionistilor informatii *la zi+, complete, pentru a le garanta interventii sigure si eficiente asupra diverselor probleme legate de folosirea apei in diverse domenii. )oate fenomenele indicate si sugerate in prezentul manual se bazeaza pe respectarea $egii nr.,-./01 si a D23 nr.,,4./01 5acte normative italiene6 si pe experienta rezultata din miile de instalatii de7a realizate in 8talia sau in alte tari. 2. APA. ORIGINE, COMPOZITIE, IMPURITATI 2.1.ORIGINE Corpul uman eate compus in proportie de 75% din apa, in timp ce 9.4 din planeta este acoperita de apa. :ormula chimica a apei pure este % 9( dar, practic, in functie de sursa de provenienta, apa are o compozitie mai complexa. 8n apa putem gasi dizolvate diverse saruri in diferite proportii, care induc diferite comportamente chimice. Acestea sunt puternic influentate de temperatura, prezenta diferitelor gaze, presiune si tipul efectiv de interactiune. 2.2.COMPOZITIE entru a intelege mai bine compozitia apei si comportarea acesteia in diferite domenii de utilizare, este bine sa cunoastem procesul de formare , ciclul continuu de regenerare, care ii determina caracteristicile. Ciclul complet al apei este prezentat in :ig.;. 1

Apa sufera un proces de evaporare datorat temperaturii si al razelor solare. <aporii de apa se inalta in atmosfera si condenseaza, iar sub forma de ploaie, grindina sau zapada revin din nou pe pamant. 8n timpul aflarii in atmosfera sau pe pamant,apa absoarbe diverse gaze ca oxigenul si bioxidul de carbon, care conditioneaza caracteristicile si comportamentul acesteia. :ig.; C8'C=8)=$ A #8 8! !A)='A

(xigenul are o binecunoscuta reactivitate biologica, care este fundamentala in procesele de protectie si depurare a apelor de microorganisme. Dioxidul de carbon se transforma din gaz 5C(96 in acid carbonic 5%9C(46, care are proprietatea , ca toti acizii, sa degradeze substantele si sa le amestece cu apa. Din apa care revine pe pamant din atmosfera, o parte ramane la suprafata dupa care se reintoarce in ciclul natural. ( alta parte patrunde lent in pamant pana a7unge la straturi impermeabile, luand forma unor rauri subterane continue. 8n timpul fazelor de patrundere in sol si de acumulare, acidul carbonic continut in apa reactioneaza chimic cu sarurile si substantele continute de straturile strabatute, disociindu>le si trecandu>le in solutii ca pe substante proprii. 8n functie de tipologia si de compozitia straturilor, de temperatura, presiune si timpul de contact, cantitatea si calitatea sarurilor care sunt disociate si absorbite de apa este diversa, rezultand apa cu caracteristici specifice. '#?=2A!D, putem spune urmatoarele: Apa care provine din rauri de suprafata sau din izvoarele de munte are in general o salinitate scazuta. Apa de fantana sau din panza freatica subterana are in general o salinitate mare. 8n acelasi timp trebuie sa tinem cont ca apa din aceeasi zona dar prelevata de la adancimi diferite are compozitii diferite. Deasemenea, apa din acelasi riu, dar prelevata in anotimpuri diferite, sufera modificari in compozitie datorita temperaturii diferite si a raportului diferit intre alimentarea naturala si cea prin ploaie. Caracteristicile derivate din compozitia salina stau la originea fenomenelor si comporta> mentelor nedorite ale apei, cum ar fi coroziunea sau depunerile. Apele sarace in saruri prezinta un exces de acid carbonic 5% 9C(46care, datorita actiunii sale agresive in contact cu metalele, dezvolta procese corozive, cauzand deteriorari instalatiilor si producand alterarea proprietatilor apei. 2

8n schimb, apele cu continut mare de saruri, deci cu salinitate mare, stau la originea formarii depunerilor, atat in stare de repaus, cat si in timpul desfasurarii proceselor tehnologice, producand obturari ale instalatiilor si ale retelelor de distributie. 2.3.IMPURITATILE )oate consideratiile anterioare faceau referire la continutul de saruri dizolvate in apa, dar cu intensitate si efect mai mare sunt prezentate in continuare impuritati care au influente drastice atunci cand folosim apa in diverse procese. 8n apa distribuita in retea si care este supusa proceselor de potabilizare, aceste impuritati sunt reduse. #le sunt prezente in cantitati importante in apa din raurile de suprafata, din fantani sau din izvoare. rincipalele impuritati sunt prezentate in )ab.;. Acestea sunt clasificate functie de forma lor in apa, natura si originea lor. )abelul ; :('2A !A)='A 38 ('8"8!# 3olide in suspensie "raunte de roca, nisip, argila, reziduuri animale si vegetale 3ubstante in emulsie %idrocarburi, grasimi 3ubstante coloidale Argila, silicati, compusi organici in degradare 3ubstante organice dizolvate <egetale si animale descompuse, pesticide, fungicide 3ubstante minerale dizolvate 'oci solubile, reziduuri industriale si agricole (rganisme animale si vegetale $arve, insecte, alge, bacterii, virusi, plan@ton "aze dizolvate C(9 rezultat din descompunerea vegetalelor, % 93 3.DURITATEA APEI 8n actiunea sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol, apa retine sarurile compusilor de calciu si magneziu, care reprezinta intre 71>01% din intreaga cantitate de saruri dizolvate in apa. 3.1. DEFINITIE Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprinse intr>un anumit volum de apa. 3.2.TIPURI -Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu -Duritatea te !orara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu dintr>un anumit volum de apa -Duritatea !er a"e"ta este cantitatea de cloruri, sulfati, nitrati de calciu si magneziu dintr>un anumit volum de apa D='8)A)#A )()A$A A D='8).)#2 ('A'A B D='8). #'2A!#!)A Duritatea temporara se refera la sarurile care, in combinatie cu C( 9 , precipita chiar si la temperaturi scazute, dand nastere crustelor calcaroase. Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. #a este componenta principala. Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile, care precipita la temperaturi mai mari. #ste o componenta secundara. 3

8n continuare este prezentat ciclul unei sari din apa, ce prezinta duritate temporara. Aceasta sare este bicarbonatul de calciu: ;> %9( B C(9 A %9C(4 Apa Cioxid de Acid Carbon carbonic CaC(4 B %9C(4 A Ca5%C(469 Carbonat Acid Cicarbonat de calciu carbonic de calciu Ca5%C(469 la temperatura A CaC(4 B C(9 B %9( Cicarbonat Carbonat Cioxid Apa de calciu de calciu de carbon

9>

4>

3.3 UNITATI DE MA URA ALE DURITATII =nitatea de masura cea mai comuna este "'AD=$ :'A!C#? 5 D: 6 =n "rad :rancez A ;1 grame de saruri de Ca si 2g . metru cub apa A ;1 miligrame saruri de Ca si 2g . litru de apa A ;1 ppm 5parti per million6 D#C8: o apa care are duritatea de 45 grade :ranceze va avea: > 45 x ;1 g.m4 A 451 g.m4 saruri5carbonat de calciu6 > 45 x ;1 mg.l A451 mg.l saruri > 45 x ;1 ppm A451 ppm saruri Alte unitati folosite pentru masurarea duritatii sunt date in )ab.9 : "C D "rad francez "rad englez "rad german : ; 1.71 1.5"C ;.,4 ; 1.E1 D ;.70 ;.95 ; mg Ca 1.95 1.;75 1.;, mmoli Ca ;1 7 5.3. APE POTA#ILE. LIMITARI LEGISLATI$E Calitatile de potabilitate ale apei au fost fixate in 8talia prin D#C'#)=$ 94-.9,.15.;0EE F*CA'AC)#'83)8C8$# D# CA$8)A)# A$# A #8 D#3)8!A)# C(!3=2=$=8 =2A!+ Acest document indica pentru orice substanta care este prezenta in apa o serie de valori denumite *valori ghid+5<"6, care sunt considerate ideale. Deasemenea, intr>o alta coloana sunt date C(!C#!)'A)88$# 2AG82# AD283# 5C2D6, adica acele valori care odata depasite indica faptul ca apa nu mai este potabila. 8n tabelele urmatoare sunt dati o parte din parametrii prezentati in D#C'#), anume aceia care sunt intalniti cu cea mai mare frecventa. Tabelul 2 mg Ca mmoli Ca miligrame de Ca milimoli de Ca ,.11E 1.; 5.74 1.;,4 7.;7 1.;70 ; 1.195 ,1.E ;

!r. A'A2#)'=$ <" C2A ; Culoare,mg.l 5 t,Co6 ; 91 9 )urbiditate,mg.l 3i(9 ; ;1

)abelul A. CA'AC)#'83)8C8 ('"A!($# )8C# 8!D8CA)88 >(C3#'<A)88 #x: subst.organice,biologice,metale grele #x:subst.organice,argila,nisip,metale grele 4

4 ,

2iros, diluare "ust , diluare

1 1

95la ;9DC6 #x: subst.organice,biologice 45la ;9DC6 #x: subst.org.,biologice,metale grele,saruri exces )abelul C. CA'AC)#'83)8C8 :8?8C(>C%828C# <" C2A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88 ->0 <alori ale %>ului acide sau bazice favorizeaza coroziunea si depunerea de cruste ,11 > <aloarea care indica salinitatea totala 95 95 > !u este indicat sa se depaseasca valoarea de 911 mg.l Ivalori super.favorizeaza coroziunea 951 rovoaca iritatii intestinale,aparitia de bacterii care reactioneaza cu sulful si care dau coroziunea > <alori cuprinse intre ;5>51D: 5vezi tab.:6 ;.511 8ndica prezenta unui continut ridicat de saruri )abelul C. 3=C3)A!)# !#D('8)# 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88 ericulos ptr.copii si batrani. rovoaca *moartea albastra+.'educ hemoglobina din sange. 'eziduuri fecaloide 'eziduuri fecaloide,favorizeaza proliferarea micro>organismelor si producerea coroziunii Culoare alb>roscata,turbiditate,depuneri de culoare rosu>maron,mirosuri 'ecomandabil 1,9mg.l Cl9 dupa tratamentul de dezinfectare Culoare alb>roscat,turbiditate,depuneri de culoare rosu>maron, mirosuri 2entinuta intre limite a7uta la prevenirea aparitiei depunerilor calcaroase )abelul D. 3=C3)A!)# )(G8C# 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88

!r. 7 E 0

A'A2#)'=$ 5-,5>E,56

Conductibilitate H3.cm la 91D C Cloruri , mg.l Cl 3ulfati, mg.l 3(,

;- Duritatea > ;7 'eziduu fix , mg.l ;E1DC >

!r. A'A2#)'=$ ;7 !itrati, mg.l !(4 ;E ;0 44 ,; 4, 47 !itriti, mg.l !(9 Amoniac, mg.l !%, :ier , mg.l :e

<" 5 > 1.15 1.15

C2A 51 1.; 1.5 1.9 > 1.15 5

'eziduu Clor mg.l Cl9 > 2angan, mg.l 2n :osfor , mg.l

9

1.19 1.,

(5

!r. ,, ,7 ,E ,0 5;

A'A2#)'=$ Arsenic , micro g.l As Cianuri , micro g.l Cn Crom , micro g.l Cr 2ercur, micro g.l %g lumb , micro g.l b

<" > > > > >

C2A 51 51 51 ; 51

!r. 57 5E 50

A'A2#)'=$ Coliformi totali ;11 ml Coliformi fecali ;11 l 3treptococi fecali

<" > > >

)abelul #. 3=C3)A!)# 28C'(C8($("8C# C2A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88 1 'eziduuri biologice Forganice 1 'eziduuri biologice>organice 1

!r. ;

)abelul :. C(!C#!)'A)88 #!)'= A # D#D='8?A)# 3A= D#3A'A)# #!)'= C(!3=2 =2A! A'A2#)'=$ <A$(A'#A 8!D8CA)88 > (C3#'<A)88 Duritatea totala mg. l Ca -1 minim Corespunde la ;,,07D: 5J;5D:6 5

9 4

Alcalinitatea mg. l %C(4 41 minim 8oni de sodium mg. l !a ;51 mamim

#ste important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate al apei. De fapt , in )abelul C, la pozitia ;-, nu sunt indicate nici *valori ghid+, nici C2D, ci numai valori recomandate, intre ;5>51D :. Cind apa este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebuie lasata o duritate reziduala minima de -1mg.l Ca, care corespunde unei valori de ;5D:.Aceasta este conditia minima ca duritate pentru apa potabila. entru a obtine valoarea de ;5D:, dupa un tratament de dedurizare, este necesar sa se efectueze o miscelare 5amestecare6 prin intermediul unui bK>pass, intre apa dedurizata si apa dura 5netratata6.

%. SC&EMA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A APEI Din perspectiva surselor de aprovizionare si al caracteristicilor ,pentru a deveni potabila, apa necesita unul sau mai multe tratamente, cum sunt cele prezentate in )ab.-. )rebuie subliniat ca si pentru o apa care are proprietati potabile trebuie facute tratamente ulterioare pentru a>i imbunatati caracteristicile si pentru a evita fenomenele de coroziune , depunerile de cruste, pentru a economisi energie si detergenti, obtinand astfel o eficienta sporita. )abelul 5. C$A38:8CA'# :=!C)8# D# 3='3A D# A '(<8?8(!A'# 3='3A A '(<8?8(!A'# '(C$#2A )'A)A2#!)# >#C%8 A2#!)# >3=C3)A!)# :($(38)# I !uritati >:iltre mecanice cu fir 'etele de distributie :8$)'A'# >:iltre mecanice cu retele Centralizate nisip,corpuri straine,etc >:iltre mecanice cu 5apa potabila6 autocuratare >:iltre automate cu autocuratare Duritate '#<#!8'#, >Dedurizare >>*>> >Dozare polifosfati cruste calcaroase D#?8!C'=3)A'# > ompe pentru eliminarea crustelor Coro'iu"e >:iltre neutralizatoare >>*>> culoare maron >:iltre ptr.limpezire gust neplacut >3isteme ptr.depunerea de pelicule protectoare 8nstalatii autonome de Aceleasi probleme Aceleasi sisteme de tratare alimentare5puturi,izvoare6

)abelul -. )'A)A2#!)# :($(38)# )'. ()AC8$8)A)#A A #8 )8 =$ '(C$#2#8 CA=?A D# #$828!A) )8 )'A)A2#!) A $8CA)88 (38C8$# >Cacterii Dezinfectie >Clor 6

2icrobiologice

><irusi >Culoare >Dezinfectie >2iros >:iltrare >"ust5fara exces salinitate6 >Declorurare >)urbiditate >:iltrare >"ust5exces de salinitate >Desalinizare > % mai mic de -,5 5exces de aciditate6 >:iltrare >Alcalinizare

(rganoleptice

>'aze =ltraviolete >(zon >Clor,'aze =<,(zon >$impezire,deferizare >:iltre cu carbon activ >$impezire >(smoza >!eutralizare >Dozare prod.alcaline >(smoza

>Conductibilitate >Desalinizare >'eziduu fix5cloruri,sulfati, fosfati6 Chimico>:izica >!itrati >!itriti >Amoniac >:ier,mangan >Clor residual in exces >Denitrificare >Dezinfectie >Dezinfectie >:iltrare >Declorurare

>'asini,(smoza, procese biologice >(smoza ,clor >(smoza ,clorurare. declorurare >$impezire ,deferizare demanganizare >:iltre cu carbon activ

8n )ab.- putem observa ca dispunem de diverse tipuri de tratamente pentru rezolvarea aceleiasi probleme. Deasemenea, putem folosi diverse echipamente. Dupa ce am obtinut o apa potabila, folosind solutiile de tratare prezentate in )ab.5, putem interveni pentru corectii specifice cu solutiile prezentate in )ab.-, astfel incat sa obtinem caracteristici corespunzatoare pentru folosirea apei in domeniul casnic, civil sau industrial. (. PRINCIPALELE TRATAMENTE )OLOSITE PENTRU ADUCEREA APEI IN LIMITELE DE POTA#ILITATE !.1. DEZINFECTIA #ste procesul de distrugere sau neutralizare a bacteriilor si virusilor prezenti in apa si care sunt daunatori pentru sanatate. rocesele de dezinfectie sunt diferite, functie de: - eficacitate - tipul bacteriilor si virusilor care trebuie eliminati - concentratia acestora - substantele care pot reactiona cu mediul dezinfectant !.1.1. CLORURAREA 3istemul cel mai simplu , eficace si des utilizat se bazeaza pe adaugarea de hipoclorit de sodiu sau ai altor compusi ai clorului care au proprietati dezinfectante si o actiune de durata. Actiunea clorului necesita, in mod normal, un timp de reactie de 91>41 min, deci este necesar sa prevedem in sistem rezervoare de acumulare, pentru a avea un timp de contact suficient. <olumul rezervorului de acumulare se obtine din : 7

< A Debit 5l.min6 x 415min6 Daca se cunoaste debitul instalatiei 5m 4.h6 , volumul rezervorului de acumulare este: < A Debit 5m4.h6 . 9 entru a avea siguranta ca procesul de dezinfectie se desfasoara corect, dupa timpul de contact din rezervorul de acumulare, in apa trebuie sa ramana "#or re$i%ua# #i&er in cantitate de 1.9>1., mg.l 5ppm6. Aceasta analiza se poate efectua cu L8) C$(' furnizat de "#$ sau cu alte aparate. <aloarea prezentata de "#or re$i%ua# #i&er poate fi si mai mare, functie de dimensiunea instalatiei de distributie , sau daca sunt pericole ulterioare de infectare. 8n acest caz se ia in calcul ca la ultimul robinet de distributie sa avem "#or re$i%ua# #i&er in cantitate de 1,; F 1,9 mg.l. entru adaugarea de produse dezinfectante se folosesc instalatii de dozare, compuse din pompe dozatoare cu comanda manuala sau automata, pentru a garanta o proportie corecta intre %e$in'e"tant si "antitatea %e apa %e tratat. Acest sistem de dezinfectie este prezentat in :ig.9 , 4 si ,

!.1.2. RAZE ULTRA(IOLETE 3unt eficace impotriva bacteriilor, virusilor si a sporilor. Capacitatea lor dezinfectanta este inferioara clorului si de aceea sunt folosite in instalatii mici, pentru dezinfectarea locala sau pentru ape cu caracteristici bune. Domeniul de utilizare: industria alimentara, farmaceutica, electronica, spitale 5pentru dializa6, acvarii. !u necesita timp de contact si rezervoare de acumulare, deoarece reactia se produce instantaneu. entru a ameliora eficienta razelor ultraviolete, instalatiile trebuie alimentate cu apa limpede, deoarece impuritatile din apa devin obstacole impotriva razelor. Caracteristicile instalatiilor cu raze ultraviolete sunt: >grosimea *firului+ de apa care este supus tratarii cu raze >lungimea de unda a razelor, care trebuie sa fie cuprinsa intre 911 > 9E1 nanometri !.1.3. OZONUL #ste un gaz foarte instabil. 3e formeaza datorita descarcarilor electrice de mare potential. (zonul este dezinfectantul si oxidantul cel mai energic cunoscut in instalatiile de tratare si epurare a apei, pentru eliminarea bacteriilor, sporilor, virusilor. #ste folosit pentru oxidarea fierului, manganului si a substantelor organice fara a lasa reziduuri cu mirosuri sau gusturi neplacute. Actiunea sa este rapida 5;>5 min6 dar nu este permanenta, asa incat sa garanteze o durata mare de functionare a instalatiilor. !.2. FILTRAREA #ste procesul de separare a corpurilor solide din apa, continute atat in suspensie cat si in solutie, sub forma coloidala. rezenta cantitatilor mici de corpuri solide sau de nisip in mod normal nu afecteaza potabilitatea apei. Acestea se indeparteaza cu filtre mecanice cu retea sau fire. 8n cazul in care in apa este prezenta o turbiditate mare sau gradul de opalescenta datorat namolului, argilei, substantelor organice, fierului, manganului este mare, sunt necesare atat filtre cu suprafete mari cat si filtre de volum, dotate cu mase filtrante care retin cantitati mari de impuritati fara sa sufere compactari rapide. Acestea se pot spala rapid si isi mentin capacitatea de functionare timp indelungat. 9

3unt formate dintr>un rezervor presurizat care contine masa filtranta, un corp de comanda automat sau un grup hidraulic de valve pentru operatia de spalare in contracurent a masei filtrante , care se efectueaza automat, permitand indepartarea impuritatilor si redand capacita> tea de filtrare a masei filtrante. !.2.1.LIMPEZIREA Acest tratament este caracterizat de folosirea maselor filtrante de tip permanent care nu necesita inlocuirea. Acestea isi regenereaza proprietatile prin spalare in contracurent cu apa si sunt constituite din diverse straturi de nisip de cuart cu granulatie diferita, de tip multistrat. 3e foloseste si o substanta cu actiune catalitica F %8D'(A!)'AC8)=$> care favorizeza procesul de filtrare a apei , asigurand conditii corecte de functionare in interiorul masei filtrante. 3unt utilizate pentru eliminarea prin intermediul procesului de filtrare a turbiditatii , namolului, argilei sau a problemelor cauzate de substantele organice. :iltrele de limpezire "#$ sunt automate si dimensionate pentru un debit de pana la 7 m 4.h 5dar nu continuu6 pentru uz casnic, civil si industrial. Dispun de un tablou de comanda care programeaza frecventa de spalare . 8n cazul prezentei unei cantitati mari de nisip este necesara montarea unui filtru C&C$(! in amonte de filtrul D#33AC F vezi :ig.5

entru instalatii in care este necesara o furnizare continua de apa, debite mari sau capacitati filtrante mari, necesare pentru apa cu caracteristici defavorabile, trebuie folosite filtre de limpezire de mari dimensiuni realizate cu rezervoare din otel inox, cu grupuri hidraulice dotate cu valve automate si programatoare in sKstem *timp+ pentru faza de spalare in contracurent, automata. 8n unele cazuri, poate fi necesar ca inainte de limpezire sa se efectueze o operatie de floculizare, care consta in transformarea substantelor coloidale mai dificil de filtrat in *fulgi+ gelatinosi, care sunt retinuti mai usor de catre masa filtranta 5 :ig.-6.

10

entru a realiza procesul de floculizare este suficient sa se monteze in amonte de filtrul D#33AC o instalatie de dozare automata si proportionata fata de debitul de tratat , pentru adaugarea produsului floculant sau coagulant, ca de ex. 3ulfatul de aluminiu. !.2.2. DEFERIZAREA rezenta fierului confera apei o culoare galben>roscata si un gust metallic, provoaca depuneri care obtureaza tevile si este o cauza principala a procesului de coroziune. 8n cazul folosirii pentru uz casnic a apei care contine fier se remarca probleme la instalatiile sanitare , care creaza inconveniente estetice si de igiena. :8$)'#$# D#:#'8?A)(A'# "#$ sunt realizate pentru o concentratie de 5 mg.l si pentru debite maxime de 9,E m4.h, in regim discontinuu. 3unt dotate cu masa filtranta activa care retine fierul prezent in apa, apoi acesta este oxidat cu a7utorul hipocloritului de sodiu, dupa care se precipita sub forma de fulgi care sunt usor filtrabili. :ierul acumulat in masa filtranta este eliminat periodic printr>o spalare in contracurent a masei filtrante, efectuata automat, care reda capacitatea de filtrare initiala. :iltrul este compus dintr > un rezervor presurizat, un tablou de comanda dotat cu temporizator pentru efectuarea spalarilor, de la una pe zi la una pe saptamana. 8n amonte de "#$ D#:#'' este obligatoriu sa se monteze un filtru cu cartus lavabil cu retea cu ochiuri mai mari de 51 nanometri. #ste recomandabil sa se monteze si in aval de "#$ D#:#'' un filtru cu retea lavabila pentru captarea *fulgilor+ care nu au fost retinuti de echipament , conf.:ig7.

11

8n cazul prezentei fierului in cantitate mare sau in instalatii in care se solicita debite mari instantanee, trebuie folosite filtrele D#:#'' 8!D=3)'8A$# realizate din armaturi metalice si dotate cu grupuri hidraulice cu valve automate pentru programarea frecventei operatiunii de spalare in contracurent. Aceste filtre au masa filtranta de tip permanent multistrat, identice cu ale filtrelor de limpezire, dar pentru a retine fierul este necesara in prealabil o oxidare a acestuia , care se obtine prin folosirea unui produs oxidant 5clor sau permanganat de potasiu6 cu dozare automatica proportionata, functie de debit., conf.:ig.;4

!.2.3.DEMANGANIZARE 2anganul comportament aceea filtrele identice cu cele entru manganului sunt foarte lente,cu diametrelor masa filtranta.

are caracteristici si un similare cu fierul.De demanganizatoare sunt D#:#'8?A)(A'#. filtrarea eficace a necesare mase de filtrare consecinta in ma7orarea rezervoarelor ce contin

!.2.).

NEUTRALIZAREA

=n exces de bioxid de carbon , sesizat de o valoare scazuta a %>ului 5mai mica de 76, sta la originea fenomenelor de coroziune a tevilor, cu efect de colorare in galben>roscat a apei, evidentiata atunci cand deschidem un robinet dupa o pauza mai mare. 8nconvenientele sunt identice cu cele provocate de prezenta fierului. Aciditatea poate fi cauzata si de excesul de acid carbonic 5% 9C(46 concomitent cu prezenta C(9, mai ales in cazul apelor de suprafata din zonele granitice. =tilizarea filtrelor neutralizatoare are scopul de a retine oxizii de fier din apa si de a reduce excesul de C(9 prin intermediul reactiilor cu o masa filtranta speciala numita D($(28)A 3#28CA$C8!A)A. 12

:iltrele sunt alcatuite dintr>un rezervor presurizat si dintr>o valva automata dotata cu temporizator pentru programarea spalarii in contracurent. ( data pe an este obligatoriu sa se verifice nivelul masei filtrante si sa se completeze cantitatea consumata in timpul reactiilor de neutralizare. entru protectia instalatiilor impotriva efectelor coroziunii este necesar sa se monteze si un sistem de dozare pentru adaugarea automata si proportionata a unui produs care creaza o pelicula protectoare. Daca apa tratata nu este sigura din punct de vedere bacteriologic, este recomandabil sa se monteze imediat dupa filtrul neutralizator un sistem de siguranta de dezinfectie, pentru a elimina efectele de eventuala proliferare a bacteriilor care pot apare in interiorul masei filtrante neutralizatoare. 8n acest scop se poate folosi o instalatie de dozare a clorului, sau o instalatie cu raze ultraviolete. !.3.DECLORURAREA 8n tratamentele descrise anterior, se elimina toate cauzele care au la origine impuritati microbiologice si organoleptice, dar aceste tratamente pot lasa in apa reziduuri nedorite, cu mirosuri si gusturi neplacute, sau o dozare de clor in exces folosita in dezinfectie , care pot avea efecte negative la utilizator. #xcesul de clor se poate elimina folosind filtre cu carbon activ, care elimina clorul rezidual de la procesul de clorurare pentru dezinfectie. :iltrele cu carbon activ au numeroase domenii de aplicare si se clasifica functie de dimensiunile lor si de tipul de carbon activ folosit. :iltrele "#$ D#C$(' sunt proiectate pentru tratamentul de reducere a clorului rezidual in exces care rezulta in urma procesului de dezinfectie. 3e elimina gustul si mirosul neplacut al apei. 3unt alcatuite dintr>un rezervor presurizat care contine o masa speciala de carbon activ de origine vegetala cu un efect adsorbant , pentru retinerea substantelor pe baza unui proces mixt fizico>chimic. eriodic, la circa un an, aceste mase filtrante trebuie inlocuite in totalitate. :iltrele sunt dotate cu un tablou de comanda pentru a putea efectua o spalare semiautomata a masei in caz de necesitate. entru a respecta exigentele impuse de folosirea apei potabile, este recomandabil totusi sa se mentina un usor continut de clor rezidual in apa, pentru siguranta. entru instalatiile simple, in care apa nu este foarte pura, este sufficient sa se efectueze un bK>pass, regland debitul la valoarea dorita. 8n instalatiile complexe, sau in care apa impune anumite limite datorita caracteristicilor variabile in timp, sau in prezenta amoniacului, se va efectua o declorurare totala, dupa care se va efectua o noua clorurare moderata 5vezi.:ig.06.

13

!.).ALCALINIZAREA 3e foloseste in cazul in care apa are o aciditate foarte mare, deci %>ul este mult inferior valorii neutre de 7. Consta in adaugarea in apa a produselor alcaline 5namol, pe baza de soda6 pentru a adduce %>ul in domeniul neutru. Adaugarea substantelor se face cu instalatii de dozare automata, in raport cu debitul de apa. 3e masoara valoarea %>ului si se calculeaza cantitatea de produs care trebuie adaugat. #chipamentele si principiile de functionare sunt similare cu cele de la clorurare. 8n cazul in care excesul de aciditate este cauzat de prezenta acidului carbonic si a bioxidului de carbon, dupa alcalinizare se va efectua neutralizarea 5vezi -.9.,.6. !.*.DE ALINIZAREA + O MOZA ( prezenta excesiva si generalizata de saruri in apa se intalneste de obicei in apele de mare adincime, sau in cele situate in zonele de coasta, datorita infiltratiilor de apa marina. Apa are un gust sarat sau amar. 3alinitatea excesiva face ca aceste ape sa nu poata fi folosite in nici un domeniu, casnic sau industrial, datorita agresivitatii chimice care provoaca coroziune in contact cu metalul. :unctie de provenienta apei, sarurile pot fi: sulfati, fosfati, nitrati. entru reducerea salinitatii se foloseste o instalatie cu osmoza inversa, compusa din membrane semipermeabile care pot reduce cantitatea de saruri intr>un procent cuprins intre 71>5E%, in timp ce apa cu concentratie salina reziduala se arunca la canal. Aceste instalatii sunt in general alcatuite dintr>un ansamblu compus din una sau mai multe membrane legate in serie sau . si in parallel, alimentate de o pompa. 8n amonte se afla montate o serie de aparate de pretratare care prote7eaza membranele de impuritati, asigurand astfel o eficienta mai mare instalatiei. :unctie de presiunea de lucru si caracteristicile apei, avem trei tipuri de instalatii cu osmoza inversa: A > presiune inalta 551>71 bar6, pentru apa de mare sau sarata, cu o salinitate de 45.111 >,5.111 mg . l C > presiune medie 595>9E bar6, pentru apa cu o salinitate de9.111>-.111 mg . l C > presiune 7oasa 5;9>;, bar6, pentru apa dulce cu o salinitate de ;.511>9.111mg . l Definitia osmozei inverse contine si explicatia principiului de functionare a instalatiei. Astfel, introducand intr>un rezervor aceeasi cantitate din 9 lichide cu concentratii saline diferite, despartite de o membrana semipermeabila, va avea loc o deplasare naturala a lichidului 5fara componenta salina6 dinspre lichidul mai putin concentrat spre lichidul concentrat, pana cand cele doua lichide vor avea aceeasi concentratie. $a sfarsitul procesului, aceasta deplasare de lichid va genera o diferenta de nivel care va produce o diferenta de presiune pe membrana. Aceasta diferenta se defineste ca presiune osmotica F :ig.;1.

14

Aplicand solutiei concentrate o presiune superioara presiunii sale osmotice, se obtine procesul invers osmozei, adica apa continuta in solutia mai concentrata va trece fara sarurile continute prin membrana semipermeabila in solutia mai putin concentrata, pierzandu>si salinitatea si devenind pura F :ig.;-

rocesul de osmoza inversa, precedat de tratamente specifice poate elimina impuritatile de natura microbiologica,dar nu si compusii de natura organica, ca amoniacul si nitratii.

!.! DENITRIFICAREA rezenta nitratilor in apa este cauzata de descompunerea substantelor azotate prezente in reziduurile din domeniul civil , industrial si, in mai mare masura, datorita ingrasamintelor 5pe baza de azot6 folosite in agricultura. 8n timp, prezenta lor a crescut 5ca si concentratie6 si a patruns in raurile din zonele agricole unde se folosesc intensiv ingrasamintele. Cei mai supusi la riscuri sunt copii pana la ->7 ani datorita faptului ca nitratii actioneaza direct asupra sangelui, reducand hemoglobina si provocand cancerul. Concentratia de nitrati se reduce prin intermediul unui proces biologic complex si dificil de aplicat, aducand apa in domeniul potabil la nivel de retele de distributie centralizate. $a nivel casnic este recomandabil sa se reduca concentratia de nitrati din apa de retea folosind unul din cele doua procedee descries mai 7os,care beneficiaza de o tehnologie verificata si eficienta. !.!.1. DENITRIFICARE CU RA INI C,IM-ATOARE DE IONI rincipiul este acelasi cu cel folosit in instalatiile de dedurizarea apei. 3e folosesc rasini schimbatoare atat de tip anionic cat si cationic. 'asinile schimba nitratii cu cloruri, crescand proportional concentratia acestora din urma, dar fara a afecta sanatatea. 15

entru regenerarea rasinilor se foloseste sarea de bucatarie grun7oasa. Asemanator cu dedurizatorul, denitrificatorul F desi foloseste pentru regenerare sarea de bucatarie >> nu are nici o influenta asupra sarurilor care dau duritatea apei 5carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu6. entru micsorarea duritatii apei trebuie folosit un dedurizator. Aparatele denitrificatoare "#$ D#!8)'A) sunt dotate cu sisteme de control pentru +volum+, stabilind clar cantitatea de apa furnizata si evitand astfel furnizarea de apa netratata. Acestea sunt concepute sa trateze toata cantitatea de apa folosita in uz casnic. entru o dimensionare corecta este obligatoriu sa se efectueze o analiza completa a apei, sa cunoastem debitul de varf si consumul zilnic. 8n amonte de "#$ D#!8)'A) este obligatoriu sa inseram un filtru cu cartus lavabil cu grad de filtrare mai mare de 51 nanometri.

!.!.2.DENITRIFICAREA PRIN O MOZA 3e foloseste procesul de osmoza inversa care poate retine 01>0;% din cantitatea de nitrati. entru o instalatie de distributie centralizata a apei, procedeul este foarte scump. Daca nu sunt alte exigente este convenabil sa se foloseasca un echipament destinat doar pentru apa de baut si de gatit, descris in capitolul ;7 al cursului. !...DEZINFECTIA /NITRITI0 AMONIAC1 3unt folosite doua procedee: > desinfectia 5cu clor6 > osmoza inversa Al doilea procedeu este scump si, daca nu sunt exigente speciale, se foloseste primul. !...1.NITRITI Acestia sunt rezultatul descompunerii substantelor azotate continute in reziduurile de uz casnic sau animale. rezenta lor indica faptul ca acestea sunt in apropierea surselor de aprovizionare cu apa. 8n concentratie mica, nitritii pot fi eliminati prin intermediul unui proces de oxidare care ii transforma in nitrati, folosind o instalatie pentru dozarea clorului necesar dezinfectiei, ca cea prezentata la punctul -.;.; . 16

!...2.AMONIACUL oate proveni din surse de mare adancime si sa aiba origine vegetala. 8n aceste cazuri poate fi considerat nepericulos chiar si in concentratie peste limita. rezenta amoniacului este asociata fierului si manganului, iar in tratamentul de reducere al acestora, scade efectul lor de oxidare. 3e poate elimina prin intermediul unui proces de clorurare energic, cu dozare mare de clor, urmat de un proces de declorurare. )rebuie folosit un rezervor unde se pot produce reactiile, timpul de contact fiind mare 5;>9 ore6. 8n cazul in care amoniacul este prezent in compusi ai fierului sau manganului, se vor monta filtre dimensionate corespunzator, in aval de rezervorul de reactie si in amonte de filtrul D#C$('. =n ultim stadiu al tratamentului il reprezinta procesul de dezinfectie, pentru a prote7a toti utilizatorii conectati la instalatie. *. )OLOSIREA APEI IN DOMENIUL CASNIC SI CI$IL :olosirea apei in sectorul casnic si civil 5cu caracteristici asemanatoare6 necesita o serie intreaga de tratamente specifice pentru un domeniu de utilizare. utem avea: A > Apa potabila ,sigura d.p.d.v.igienic si care sa aiba un gust corespunzator C > Apa ptr.spalatul rufelor,cu consum de energie si detergenti C > Apa de izvor D > Apa necoroziva ,ptr.instalatiile de incalzire # > Apa care nu ingheata,folosita in instalatiile de incalzire care se opresc iarna : > Apa ptr.conditionarea aerului 5folosita la temperaturi scazute vara si ridicate iarna6 " > Apa ptr.piscine % > Apa ptr.irigatii si ptr.udarea plantelor si a florilor 8 > Apa fara calcar,ptr.spalatul automobilelor M > Apa fara grasimi L > Apa cu detergent $ > Apa termala 2 > Apa cu continut de saruri mic, pentru gatit 8n domeniul casnic toate calitatile prezentate mai sus sunt importante. Acestea se pot realiza folosind numai instalatii de mari dimensiuni. 8n domeniul casnic putem intalni 4 tipuri de tratamente,care pot furniza apa cu urmatoarele aplicatii: ; > Apa de uz tehnologic > pentru spalat, igiena personala, curatatorie 9 > Apa pentru instalatiile de incalzire 4 > Apa de baut si pentru gatit )ratamentul pentru apa de uz tehnologic este in general centralizat, folosindu>se procedee simple de tratare conform normelor in vigoare 5vezi cap.;-6 , care pot fi aplicate separate. Apa folosita pentru gatit si pentru baut reprezinta o cantitate mica din totalul apei consumate. 3e poate monta un singur aparat , la un singur robinet, pentru a dispune de apa cu proprietati corespunzatoare. Aceste aparate sunt complementare celor folosite in instalatiile centralizate si pentru uz tehnologic 5vezi cap.;76 )ratarea apei pentru folosirea ei in procesele tehnologice casnice reprezinta solutia optima pentru a satisface cererile specifice functie de apa furnizata, tinand cont ca apa are de7a caracteristici de potabilitate 5apa furnizata de la retea6. 8n cazul in care apa nu este potabila, se vor aplica tratamentele prevazute la punctul -. entru simplificare, vom clasifica apa functie de salinitate si duritate. 17

:unctie de salinitate vom avea: a> Ape normale, cu continut salin mai mic de ;.111 mg.l b> Ape salmastre, cu continut salin intre ;.511>-.111 mg.l c> Ape sarate, sau de mare, cu salinitate mare. 3alinitatea medie a apei de mare este de 45.111 mg.l, dar nu constanta.

'evenind la aplicatiile practice si concrete, putem considera ca o apa dura 595N:6 contine 951 g saruri care se depun la fiecare ;.111 l utilizati. Aceste saruri sunt continute in apa folosita de o familie intr>o zi. :unctie de duritatea apei, se pot utiliza tratamentele prezentate in :ig.;,,;5,;-,;7 si ;E, in raport de domeniul de utilizare pentru uz civil. )oate tratamentele respecta normativele in vigoare, prezentate in capitolele E,0,;1. )abelul 7. Clasificarea si comportamentul apei functie de duritate

18

19

+.LEGEA NR.%(,-..3.1//..0NORME PENTRU SIGURANTA INSTALATIILOR0 NORMA UNI CTI +.($egea, impreuna cu D. .'. nr.,,7.-.;9.;00;, reglementeaza in 8talia folosirea apei si stabileste ca la realizarea instalatiilor )'#C=8# '#3 #C)A)# !('2#$# 8! <8"(A'#. Apa destinata uzului casnic trebuie tratata atunci cand se foloseste in: a> instalatii de producere a apei calde sanitare b> instalatii de incalzire )rebuie respectata deasemenea !('2A =!8 C)8 E1-5./E; . Aceasta norma prevede tratamentele care se folosesc pentru instalatiile de incalzire si de apa calda sanitara, precum si executia corecta a instalatiilor care garanteaza o functionare fara probleme. (rice firma care executa instalatii trebuie sa respecte normele si sa realizeze lucrarile in baza unui proiect, altfel isi pierde autorizatia de functionare. 8n orice instalatie sunt doua tipuri de responsabilitati: ; F "A'A!)8A > este obligatia producatorului de echipamente si are o durata minima de un an. Aceasta acopera posibilele defecte de fabricatie si se rezolva prin repararea produsului sau inlocuirea acestuia. 9 > '#3 (!3AC8$8)A)#A '(D=CA)('=$=8 > se refera la viciile ascunse si la greselile conceptuale de proiectare sau cele din timpul productiei. #xemplu: folosirea unui material necorespunzator, care nu rezista la conditiile normale de folosire. Are o durata de ;1 ani. 8nstalatorul este cel care *produce+ instalatia. Acesta alege echipamentele, le monteaza, realizeaza un ansamblu care reprezinta instalatia. 8nstalatorul trebuie sa>i recunoasca utilizatorului "A'A!)8A pentru fiecare produs privit individual, iar ca *producator al instalatiei+ trebuie sa acorde o D='A)A 2#D8# D# :($(38'# D# ;1 A!8. Deci, instalatorul este responsabil pentru toate greselile de executie si de proiectare care pot apare in instalatie, timp de ;1 ani. 8n multe cazuri, datorita neefectuarii operatiei de tratare a apei, coroziunea si depunerile de cruste calcaroase apar inainte de expirarea termenului de ;1 ani. De aceea, este obligatia si interesul instalatorului sa respecte minimul de tratamente prevazute de lege. entru instalatiile de producere a apei calde sanitare se vor respecta schemele din :ig.;0 si 91, si se va revedea si catalogul "=8DACO=A.

20

/.LEGEA NR. 1.,/..1.1//1 1NORME PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI ENERGETIC NATIONAL IN DOMENIUL )OLOSIRII RATIONALE A ENERGIEI , AL ECONOMISIRII ACESTEIA SI AL DEZ$OLTARII SURSELOR GRATUITE DE ENERGIE0 $egea ,-.01 5cap.E6 stabileste obligativitatea aplicarii normelor, ca un factor de siguranta al instalatiilor. Aceasta presupune aplicarea tuturor !('2#$(' =!8>C)8 E1-5 care prescriu tratarea apei fara a face diferentiere functie de caracteristici. $egea ;1.0; reprezinta o aplicatie practica si inlocuieste $egea 474.7-, cu referire la economisirea energiei , atat pentru instalatiile noi cat si pentru modernizarea celor vechi, intervenind si in ceea ce priveste intretinerea acestora. De asemenea, favorizeaza dezvoltarea surselor alternative de energie. 8n Decretul de reactualizare al $egii ;1.0; 5D. .'. nr.,;9.9-.1E.;0046 este prevazut expres la art.5,alin.-: (C$8"A)8<8)A)#A )'A)A'88 A #8 8! 8!3)A$A)88$# D# 8!CA$?8'# !(8 C= =)#'# 2A8 2A'# 3A= #"A$A C= 451LP 21

8n :ig.9;,99,94 si 9, sunt prezentate schemele pentru realizarea instalatiilor de tratare a apei de alimentare a tuturor instalatiilor, cu respectarea prescriptiilor cuprinse in $egile ,-.01, ;1.0; si a tuturor decretelor in vigoare.

22

1.. DECRETUL MINISTERULUI SANATATII NR.%%3,21.12.1//. 2ITALIA3 '#"=$A2#!) 38 D83 (?8)88 )#%!8C# D# :($(38'# A #C%8 A2#!)#$(' D8! D(2#!8=$ CA3!8C D# )'A)A'# A A #8 ()AC8$# Decretul are ca obiectiv alegerea si folosirea corecta a aparatelor de uz casnic intrebuintate la tratarea apei, astfel incat sa nu apara situatii nedorite. A').; Decretul nu se aplica echipamentelor ce au ca domeniu de aplicare procesele tehnologice. A').9 a> Apa potabila trebuie sa aiba parametrii prevazuti in D ' 94-.EE. b> Dedurizatoarele elimina duritatea,evitand formarea crustelor calcaroase si economisind astfel energie si detergenti. c> Dozatoarele adauga in mod proportional in apa substante prevazute de lege pentru evitarea crustelor, coroziunii si pentru dezinfectie. d> (smoza reduce continutul salin al apei prin intermediul membranelor semipermeabile e> :iltrele mecanice retin particulele in suspensie din apa. f> 3istemele fizice produc campuri magnetice sau electromagnetice pentru reducerea formarii crustelor g> :iltrele cu carbon activ elimina clorul sau microimpuritatile chimice, dar nu sunt admise datorita riscului de eliberare necontrolata a impuritatilor retinute 5art.;56 h> :iltrele cu structura compozita 5potabilizatoare6 au o actiune combinata de carbon activ, filtrare si actiune antibacteriologica, dar trebuie autorizate de 2inisterul 3anatatii. A').4 a> !ici un aparat nu poate fi vandut sub titulatura *D# ='A)(' D# A A+ deoarece ar crea confuzie. b> )rebuie respectati parametrii apei potabile5D ' 94-.EE6 c> #chipamentele trebuie instalate in locuri corespunzatoare d.p.d.v. igienic d> 2aterialele folosite trebuie sa respecte normativele in vigoare e> )rebuie montat un contor si doua puncte de masurare a caracteristicilor apei f> )rebuie prevazut un bK>pass general si o clapeta de sens g> )rebuie predate utilizatorului instructiunile de instalare , folosire si intretinere a instalatiilor h> 8nstalatiile trebuie sa respecte legea ,-.01 5trebuie executate de un personal calificat si in baza unui certificat de conformitate6 i> )rebuie informate organele competente in momentul executarii instalatiei A')., ; > Dedurizatoarele trebuie: a> sa aiba faza de regenerare cel putin o data la , zile b> rasinile folosite trebuie sa fie de uz alimentar c> trebuie sa aiba dozare automata si post de dezinfectie cu clor sau raze =< 9 > Dozatoarele trebuie : a> sa asigure un doza7 proportional cu volumul de apa furnizat b> sa foloseasca substante cu caracteristici garantate c> sa foloseasca substante cu caracteristici care sa indice compozitia si domeniul de utilizare d> sa garanteze doza7ul prevazut in D ' 94-.EE 4 > (smoza inversa trebuie : a> sa fie automatizata si prevazuta cu dispozitive tur.retur b> sa foloseasca membrane pentru uz alimentar 23

c> sa aiba dezinfectie cu clor sau =< si sa fie dotate cu rezervoare de acumulare d> sunt admise filtre cu carbon activ si microfiltre , > :iltrele mecanice trebuie : a> sa aiba retele de filtrare nu mai mici de 51 nanometri b> sa utilizeze retele metalice sau sintetice c> sa fie usor de curatat manual sau automat 5nu sunt admise filtre ceramice6 5 > 3istemele fizice trebuie : a> sa aiba limitate campurile magnetice intre valorile prevazute b> sa aiba certificate de conformitate - > :iltrele cu structura compozita trebuie sa fie aprobate de 2inisterul 3anatatii 7 > )oate echipamentele trebuie sa fie adecvate scopului pentru care sunt folosite. 'espectand cele stabilite in decret, nu este necesara nici o autorizatie pentru instalarea echipamentelor de tratare a apei destinate uzului casnic. 11. )ILTRE PENTRU APA POTA#ILA Apa distribuita in retea este , in mod normal, de7a filtrata si libera de corpuri straine, dar in multe cazuri gasim impuritati in filtrele robinetilor sau pe fundul cazilor de baie si al lavoarelor. De fapt , in interiorul retelelor de distributie , atat din cauza vechimii cat si din cauza lucrarilor de intretinere si de extindere, se formeaza depuneri si acumulari de impuritati sau corpuri de natura diferita F cum ar fi:nisip, oxizi de fier, span de metal rezultat in urma lucrarilor> care , cu timpul sunt eliberate si transportate de fluxul de apa la utilizatorii finali. :iltrele mecanice de siguranta se instaleaza in scopul de a retine total impuritatile mecanice aflate in suspensie in apa, eliminand patrunderea acestora in retelele casnice, unde ar provoca coroziuni sau, a7ungand la robineti, ar provoca neetanseitati sau ar zgaria lavoarul ori cada de baie. Aceste filtre reprezinta o bariera mecanica pentru corpurile solide din apa , insa nu indeparteaza turbiditatea apei provocata de fier, argila sau namol. entru aceasta trebuie folosite filtrele descrise in cap.-. :iltrele mecanice se clasifica functie de caracteristicile constructive si de gradul de filtrare al cartusului filtrant, tinind cont de faptul ca Decretul nr. ,,4.01 impune ca gradul de filtrare sa nu fie inferior valorii de 51 nanometri, iar cartusul trebuie sa fie metalic sau sintetic, usor lavabil. :iltrele de uz tehnic != pot fi folosite pentru uz potabil in conditiile respectarii Decretului ,,4.01 :iltrele de uz potabil pot fi folosite atat in domeniul tehnic cat si in cel potabil. :iltrele "#$ se clasifica in , categorii: ; > :iltre manuale 9 > :iltre autocuratitoare 4 > :iltre denisipatoare , > :iltre demineralizatoare 11.1.FILTRE MANUALE 3unt cele mai economice si sunt compuse din: Q cap > confectionat din alama sau material plastic de inalta rezistenta mecanica 5polipropilena B fibre de sticla6 Q vas > din material plastic pentru temperaturi normale 5max.,1DC6 sau pentru temperaturi inalte 5max. E1DC6 <asul are culoarea verde , aceasta avand o intensitate special studiata pentru a incetini dezvoltarea algelor si a bacteriilor. :iltrele sunt dotate cu robineti de aerisire pe cap la cel din 4 bucati 5prezentat in :ig.956 sau in partea inferioara a vasului la cel din 9 bucati 5.:ig.9-6, care au rolul de a depresuriza 24

filtrul si a face posibila deschiderea acestuia. entru cele din 4 bucati sunt disponibile si chei de desfacere. <asul este totdeauna introdus si infiletat in interiorul capului, pentru a imbunatati etanseitatea si a obtine o inalta rezistenta mecanica la presiune 5;1>95 bar6. 3e clasifica functie de dimensiunea racordurilor si de lungimea cartusului filtrant care este introdus in vas. Astfel vom avea: 5+A;9,7cm I 7+A;7,Ecm I ;1+A95,,cm 8n vas se pot introduce cartuse diferite ca material si caracteristici: a> sintetice, cu retea din polipropilena de -1 > 01 nanometri , lavabil, pentru apa potabila b> retea din inox de 01 nanometri, pentru apa potabila, lavabil c> retea din inox laminat de 01 nanometri, lavabil,ptr.apa potabila d> fir infasurat de 5 si 91 nanometri, pentru uz tehnic e> cartuse cu carbon activ, pentru uz tehnic, pentru filtrarea mirosului, gustului, clorului, culorii f> cartuse cu polifosfati in cristale, pentru uz tehnic, cu actiune anticoroziva si anticrusta entru cartusele destinate uzului potabil se recomanda spalari frecvente 5;>9 pe saptamana6 pentru a elimina riscul ca in interiorul filtrului sa se formeze bacterii favorizate de impuritatile retinute.

11.2.FILTRE AUTOCURATITOARE 3unt filtre foarte practice, deoarece pot fi spalate foarte usor , frecvent, fara sa se demonteze vasul si cartusul. (peratiunea se efectueaza rotind o parghie 5rozeta6 cu 01 grade. :iltrul are o retea de 01 nanometri, adaptat pentru apa potabila. 3palarea este posibila datorita unui sistem brevetat de "#$, care curata cartusul in contracurent , atat la interior cat si la exterior 5:ig.976. 3palarea in contracurent nu este suficienta pentru curatarea completa a cartusului, datorita faptului ca apa, alegand intotdeauna calea de circulatie de minima rezistenta, dupa prima curatare grosiera in contracurent, trece prin spatiile eliberate si curate, evitandu>le pe cele murdare si obturate, care opun rezistenta mare. 8n timpul fazei de autocuratare, o serie de duze improsca violent apa din interiorul cartusului spre exterior, completand curatarea externa efectuata de peria legata la o turbina cu actionare hidraulica 5aceasta este actionata de fluxul de apa care circula prin filtru6. 25

)oata apa si impuritatile curatate sunt directionate spre partea inferioara a filtrului unde sunt pozitionate robinetul si racordul de scurgere. 3unt suficiente ;5 sec. pentru operatiunea de autocuratare, cantitatea de apa care asigura curatarea completa fiind de circa ;5 l.

$a versiunea autocuratitoare automata, aparatele sunt identice , cu observatia ca frecventa spalarilor este stabilita automat in urma unei programari efectuate in momentul pornirii. :recventa de programare este cuprinsa in intervalul ; zi R 41 zile. #ste disponibila pe programator inca o tasta care poate efectua o spalare suplimentara, in afara celei programate. 11.3.FILTRE DENI IPATOARE 'eprezinta o versiune simplificata a filtrelor autocuratitoare si folosesc efectul de ciclon 5rotatie6 provocat de apa atunci cand trece prin filtru. 8n acest fel impuritatile mai mari sunt indepartate de forta centrifuga spre peretele vasului si apoi cad pe fund in zona cu turbulenta mica. Acestea se elimina in momentul in care se deschide robinetul de descarcare. 3unt dotate cu un cartus filtrant din tabla de otel inox microstriata, cu un grad de filtrare de 01 nanometri, adaptate pentru apa potabila. 3unt folosite atunci cand cantitatea de nisip este mare 5in suspensie6, cand filtrele normale sunt ineficiente datorita spalarilor frecvente provocate de obturarea rapida cu impuritati.

11.).FILTRE DEMINERALIZATOARE 3unt impropriu denumite filtre deoarece actiunea lor este chimica, nu mecanica. 26

3unt alcatuite din cap si vas , ca si filtrele normale, dar cartusul contine un amestec de rasini cationice si anionice amestecate in procente bine determinate, pentru a schimba sarurile prezente in apa F atat cele cu sarcina pozitiva 5cationic6 cat si cele cu sarcina negativa 5anioni6>retinind intreaga cantitate de saruri si furnizind apa demineralizata 5libera de saruri6 F :ig.90. 8n cartus este pus un indicator de culoare care isi schimba culoarea de la verde la albastru in momentul in care rasinile sunt epuizate. Acestea trebuie inlocuite in totalitate. !u sunt folosite in domeniul apei potabile. Domeniul de aplicare il reprezinta: bateriile auto, aparatele de dezumidificare, generatoarele de vapori pentru uz domestic.

12. DOZARE. INSTALATII DE DOZARE. #xcluzand acele utilizari prezentate de7a la cap.- 5aplicatii in domeniul de potabilizare a apei6 rostul folosirii dozatoarelor si al instalatiilor de dozare este acela de a adauga in apa compusi chimici proportional cu cantitatea si fluxul de apa furnizat. Compusii chimici au, in cele mai multe cazuri, functii anticorozive, anticrusta si de protectie a instalatiei. 12.1.DOZATOARE Acestea functioneaza in baza principiului hidrodinamic legat de efectul <enturi. Astfel, in urma introducerii unei diafragme in interiorul unei conducte rectilinii, cu un diametru bine determinat si inferior celui al conductei, se creaza o diferenta de presiune in amonte si in aval de diafragma, proportionala cu fluxul de apa care o traverseaza 5:ig.416. Crescand debitul de apa creste in mod corespunzator presiunea in amonte de diafragma si scade presiunea in aval de aceasta.5depresiunea se mareste6. Daca se practica 9 orificii in amonte si in aval de diafragma, conectandu>se intre ele,se creaza un flux secundar de circulatie a apei, care este intotdeauna proportional cu fluxul de apa din conducta 5fluxul primar6 si care variaza proportional cu variatia debitului de apa.

8ntr>un dozator fluxul primar este acela care traverseaza capul, in timp ce fluxul secundar este acela care traverseaza vasul. Dozatoarele "#$, datorita unor serii de inovatii, au o functionare foarte constanta, sunt usor de intretinut si isi pastreaza caracteristicile in timp. Dozatoarele si accesoriile acestora, produse de "#$, incorporeaza o serie de dispozitive 5brevete"#$6 menite sa amelioreze functionarea, durabilitatea, corectitudinea si constanta in timp a doza7ului de substanta protectoare si sa simplifice intretinerea. Astfel de dispozitive sunt cele de mai 7os: 27

a> D82A > este un sistem care are racordurile special concepute pentru a fi amplasat sub microcentralele murale si sub preparatoarele instantanee de AC3 cu gaz, in spatiile reduse dintre generator si perete, fara a fi necesare racorduri flexibile sau alte racordari inestetice. b> C&> A33 ACO=A3)( > sistem brevetat, integrat in corpul dozatorului ce permite instalarea acestuia in instalatiile pentru uz potabil, fara a fi necesara realizarea unui bK>pass asa cum cere Decretul ,,4.01, fiind avanta7os d.p.d.v. al costurilor, spatiilor si d.p.d.v. estetic. Datorita acestui sistem este posibila inlocuirea cu usurinta a cartusului cu polifosfati, deschizind vasul fara a fi nevoie sa oprim apa care este furnizata la dozator. c> "#$ %(3 F 'A 8D F sistem brevetat, cu substante prefabricate si gata pentru a le inlocui pe cele consumate din dozator. #ste disponibila o rezerva sigilata care se introduce foarte usor in vasul dozatorului. 3ubstanta din rezerva are proprietati antibacteriene, anticrusta, anticorozive si corespunde normelor C## pentru uz potabil si alimentar. d> 3(::8#)( > realizat cu componente pentru uz alimentar si potabil. Are avanta7ul de a se garanta in mod permanent aceeasi suprafata de contact intre fluxul de apa si substanta din vas, indiferent de cantitatea de produs protector care a ramas in vas. (fera o constanta a doza7ului in timp. e> 'AC('D '()A)8< F este foarte usor de instalat atat pe conducte verticale cat si pe cele orizontale, nu necesita schimbari de trasee ale conductelor. f> D=?# '#"$AC8$# > Daca se cupleaza cu 3(::8#)( asigura dozarea constanta a substantelor in proportie de max., p.p.m 5,g.m46. )ratamentul de dozare cu produse pe baza de polifosfati in cantitatile indicate nu afecteaza potabilitatea apei, dar nu actioneaza nici asupra duritatii. 8n schimb prote7eaza instalatiile , preparatoarele instantanee AC3 pe gaz, spalatoarele, lavoarele si miscelatoarele impotriva depunerilor de calcar, datorita faptului ca nu mai permit precipitarea sarurilor care dau duritate apei. 8n mod normal, la cresteri mici de temperatura, apa provoaca disocierea sarurilor de calciu si magneziu cu formare de carbonati care produc cruste si elibereaza bioxid de carbon, una din principalele cauze producatoare de coroziune. :ig.4E. 'eactia tipica incrustanta 5de depunere a crustelor calcaroase6 Ca5%C(469 la temperatura A CaC(4 B C(9 B %9( Ca5%C(469 F bicarbonatul de calciu, solubil in apa CaC(4 F carbonatul de calciu , incrustanta C(9 F bioxidul de carbon, actiune coroziva rocesul de dozare proportionata a produselor special concepute impiedica formarea crustelor calcaroase, evita procesele de coroziune si formeaza in interiorul conductelor pelicule protectoare, contribuind la economia de energie si evitarea costurilor suplimentare de interventie. #ste aprobata de 2inisterul 3anatatii 58talia6 folosirea dozatoarelor proportionale de polifosfati. #chipamentele si substantele folosite trebuie sa se incadreze in prescriptiile Decretului ,,4.9;.;9.;001 5vezi cap.;16 Dozatoarele isi gasesc aplicabilitatea in instalatii mici, cu conducte de pana la ;+. entru instalatii mai mari ar trebui folosite echipamente mai mari, cu un cost care ar afecta folosirea eficienta a acestora 5deoarece ar trebui inlocuite foarte des rezervele de polifosfati6. 28

entru dimensiuni mai mari se folosesc instalatii de dozare, care necesita mai putine operatiuni de interventie si intretinere in raport cu consumul. 12.2.IN TALATII DE DOZARE Acestea sunt alcatuite dintr>o pompa dozatoare care isi ia substanta dintr>un rezervor sau direct din bidonul furnizat de "#$ si o in7ecteaza in interiorul conductelor instalatiilor. ompa dozatoare cea mai des folosita utilizeaza un principiu bazat pe cimpul magnetic, comandat de un circuit electronic cu potentiometru pentru a avea posibilitatea reglarii debitului de substanta 5polifosfati6 si deci poate asigura un doza7 corect functie de debitul de apa solicitat de consumator. 2agnetul este conectat la o membrana care realizeaza un proces de aspiratie comandat de un tablou electronic. 3unt prevazute si doua clapete de sens pentru a asigura o circulatie sigura,unisens. )ot ansamblul este realizat din material plastic rezistent atat d.p.d.v.mecanic cat si chimic la actiunea diverselor substante care sunt dozate. ompele dozatoare obisnuite sunt de tipul cu comanda manuala sau cu dozare proportionala, comandate de un contor cu impulsuri 5:ig.49 si 446

12.2.1. POMPE DOZATOARE MANUALE 3unt dotate cu un intrerupator pornit.oprit si cu potentiometru reglabil pentru a regla debitul de substanta introdusa in circuit. 'otind o maneta care este montata pe tabloul de comanda se poate varia permanent 5electronic6 numarul curselor magnetului sau, corespunzator, debitul minim, regland astfel debitul orar al pompei si implicit al substantei care se dozeaza. entru a evita functionarea in gol este recomandabil sa se monteze o sonda de nivel minim rezervor. 29 un

in

#ste posibila realizarea functionarii automate a acestor pompe dozatoare, realizand o conectare electrica in paralel cu alte sisteme ca: pompe 5daca debitul este constant si nu este necesara o dozare proportionala6, electroventile pentru reumplerea rezervoarelor, instalatii industriale si circuite inchise. 12.2.2. POMPE DOZATOARE PROPORTIONALE Acestea sunt similare pompelor precedente, dar sunt dotate suplimentar cu un comutator care permite alegerea functionarii manuale.automate, care activeaza un circuit intern ce recepteaza semnalele transmise de un contor, comandand un magnet care da cate un impuls pompei pentru fiecare semnal primit de la contor. Acest contor trebuie montat pe conducta si dotat cu un tablou de comanda care furnizeaza impulsuri pentru fiecare unitate de cantitate de apa care il traverseaza. :unctie de dimensiune putem avea un impuls la 1.95 litri, la ;.1 litru sau 51 litri de apa 5vezi :ig.456. entru a alege pompa dozatoare trebuie avut in vedere debitul maxim al apei de tratat si compatibilitatea dintre raportul impulsurilor emise si capacitatea pompei dozatoare, luand in considerare faptul ca substanta vine dozata. De aceea, pentru a preveni diluarea excesiva a substantelor trebuie calculat debitul necesar la pompa, pentru doza7ul solutiei si procentul de diluare al substantei in apa. Contorul este conectat la pompa dozatoare, la care, in situatia in care debitul din instalatie variaza, sosesc impulsuri diferite, reglandu>se numarul de curse ale magnetului. Astfel se realizeaza o dozare proportionala a substantei, functie de cantitatea de apa furnizata la utilizator. Acest model este prevazut cu o sonda de nivel minim pentru a evita functionarea in gol atunci cand se consuma substanta din rezervor. 13. DEDURIZATOARE 3copul dedurizarii este acela de a elimina sarurile de calciu si magneziu care produc duritatea apei si sunt la originea crustelor, si inlocuirea lor cu saruri de sodiu, care sunt mult mai solubile chiar si la temperaturi mari. #chipamentul care permite acest proces este Dedurizatorul, definit si ca 3C%82CA)(' D# 8(!8, deoarece in functionare schimba chimic calciul si magneziul cu sodiul care formeaza saruri solubile. 3chimbul chimic se efectueaza la trecerea apei printr>un strat de rasini continute de aparat. 'asinile sunt microsfere de culoare galben>maro, cu dimensiuni cuprinse intre 1,4 > ;,9mm. rintr>un procedeu artificial acestea sunt dotate cu proprietatea de a capta ionii de calciu si magneziu, eliberand ionii de sodiu cu care sunt incarcate. Deasemeni, ele elibereaza ionii de calciu si magneziu pentru a recapta sodiul daca acesta din urma se gaseste in solutii cu concentratie ridicata 5ex. saramura A solutie de apa cu sare in maximum de concentratie si de solubilitate6. e acest principiu 5reversibilitate6 se bazeaza regenerarea rasinilor dupa saturarea cu ioni de calciu si magneziu. Dedurizatorul este alcatuit 5in principal6 dintr>un rezervor ce contine rasini schimbatoare de ioni, un tablou de comanda cu functii hidraulice si electrice, un rezervor de sare in care se formeaza saramura necesara pentru regenerarea rasinilor, conductele si armaturile aferente 5:ig.4-6. 30

8n timpul functionarii, apa,trecand prin capul de comanda 5valva hidraulica6, patrunde in rezervorul de rasini de sus in 7os si traverseaza stratul de rasini, eliberandu>se de ionii de calciu si magneziu si imbogatindu>se cu ioni de sodiu. Cand rasina se *consuma+ nu mai poate realiza schimbul ionic, asa incat apa are aceleasi caracteristici de duritate atat la intrarea in dedurizator cat si la iesire. 8n acest moment trebuie efectuata regenerarea rasinilor, pentru a se putea efectua un nou ciclu de tratare al apei. 8n timpul etapei de regenerare, dedurizatorul nu mai furnizeaza apa dedurizata, dar poate furniza o cantitate de apa netratata prin intermediul unui bK>pass intern, care este deschis pe tot timpul fazei de regenerare. 13.1.REGENERAREA entru regenerarea rasinilor, se aspira saramura prin intermediul unui sistem hidraulic dotat cu e7ector dintr>un rezervor unde s>a introdus sare si apa in concentratie maxima posibila. 3aramura, traversand stratul de rasini, reda acestuia incarcatura de sodiu, eliberand ionii de calciu si magneziu prin intermediul valvei de comanda, in acelasi timp cu apa de spalare. 'eactiile chimice din timpul procesului de dedurizare: Ca5%C(469 B 5'>!a6 A 5'>Ca6 B 9!a%C(4 =nde: Ca5%C(469 F bicarbonat de calciu '>!a F ioni de sodiu 5trec de pe rasina in apa 6 '>Ca F ioni de calciu 5trec din apa pe rasina 6 !a%C(4 Fcarbonat acid de sodiu :azele '#"#!#'A'88 sunt urmatoarele: ;> spalare in contracurent 31

9> 4> ,> 5>

aspirare de saramura spalare lenta spalare rapida reumplerea cu apa a rezervorului de saramura

Capacitatea de schimb a rasinilor, numita si capacitate ciclica, a unui dedurizator este un parametru tehnic calculat in faza de proiectare, dar care poate fi influentat in faza operationala de urmatoarele caracteristici: a> calitatea 5puritatea6 apei si raportul duritate.salinitate b> presiunea de exercitiu, care influenteaza direct cantitatea de saramura aspirata c> debitul de varf al apei, care poate determina eventualele scapari de apa netratata d> calitatea si puritatea sarii, care poate reduce capacitatea de schimb a rasinilor, colmatandu>le Capul de comanda este conceput sa comande diversele functii hidraulice fara interventii din exterior. Automatizarea este conceputa sa comande functionarea in mod automat, tinind cont de consumul de apa precalculat sau de cel real. :unctie de automatizarea diverselor faze, dedurizatoarele pot fi: a> manuale> pentru masinile de preparat cafea sau pentru masinile de spalat b> semiautomate > toate functiile sunt programate automat, dar este necesara o comanda de initiere a regenerarii c> automate, cu timmer > regenerarea este controlata de un ceas zilnic sau saptamanal, cu care se programeaza ziua si ora de regenerare, in baza consumului de apa prevazut, al duritatii si al capacitatii ciclice d> volumetrice > regenerarea este comandata exclusiv in baza cantitatii de apa furnizata la utilizator, folosite exclusiv pentru uz tehnic si industrial e> cu microprocessor F regenerarea este comandata cu frecventa zilnica sau un multiplu de zile, dar cu posibilitatea interventiei automate pentru efectuarea unei noi regenerari, daca volumul de apa furnizat a a7uns la capacitatea ciclica pentru care afost dimensionat dedurizatorul f> duplex > compus din doua dedurizatoare cu functionare in paralel si alternativ, pentru a putea furniza in permanenta apa dedurizata g> triplex > compus din trei dedurizatoare, din care doua infunctiune si un al treilea in asteptare pentru a>l inlocui pe cel care se va afla in faza de regenerare 13.2.DOMENIUL DE FOLO IRE Duritatea apei nu este responsabila numai de producerea crustelor, ci are implicatii negative si in alte domenii de utilizare cu consecinte directe si indirecte de marire a costurilor. Avanta7e date de folosirea apei tratate 5dedurizate6: a> Curatarea porilor din pielea umana b> 'ufele raman albe, fara impuritati, cu culori vii, fara a folosi inalbitor c> 3ticlaria devine stralucitoare, nemaiprezentand zone matuite d> 'obinetii raman stralucitori si isi pastreaza culorile, nu mai prezinta zone mate e> "ustul ceaiului si al cafelei este mai bun, la fel cel al legumelor si fructelor f> 'andament mai bun in toate operatiunile de curatare #conomii rezultate din folosirea apei dedurizate: a> Consumuri scazute de detergenti si alte produse folosite in igiena personala 5cu 51 > 71% mai putin6 b> Durata de viata mai mare a tesaturilor, care nu mai sunt afectate de depunerile de calcar intre fibre 32

c> #conomie de substante pentru igiena personala d> Costuri mici de intretinere pentru boiler, robineti, miscelatoare, conducte, serpentine pentru producerea A.C.3. f> Durata mai mare de viata a aparatelor electrocasnice 5masini de spalat, de preparat cafea, spalatoare6 De asemenea, in multe instalatii de uz tehnologic, apa dedurizata este indispensabila. entru dedurizatoarele de uz domestic este necesar sa se respecte dispozitiile D23 ,,4.9;.;9.;001, care prevad efectuarea automata a regenerarii la max. , zile, dezinfectarea automata a rasinilor utilizate si furnizarea unei ape potabile cu caracteristici optime. 13.3. AUTODEZINFECTAREA RA INILOR Are scopul de a realiza o dezinfectare a rasinilor in timpul efectuarii fiecarei regenerari, pentru a evita proliferarea 5dezvoltarea6 bacteriilor prezente in cantitate admisa in apa potabila, dar care pot deveni periculoase pentru sanatate atunci cand se dezvolta in mod necontrolat. (peratia este obligatorie pentru apa potabila folosita pentru uz casnic.

13.3.1.AUTODEZINFECTAREA PRIN ELECTROLIZA #ste un sistem alcatuit din doi electrozi de titan, montati pe conducta de legatura dintre valva hidraulica de comanda si rezervorul de saramura, si este declansat in momentul efectuarii fazei de aspiratie a saramurii. (peratia este facilitata de emiterea unui curent continuu de tabloul de comanda. .8n principiu are loc transformarea unei mici cantitati de clorura de sodiu F sare dizolvata in apa din saramura >> in clor in stare gazoasa libera cu inalte proprietati dezinfectante, care garanteaza prote7area rasinilor impotriva proliferarii bacteriilor. :azele successive de eliminare a apei reziduale la canal din timpul procesului de regenerare al rasinilor, elimina clorul in exces, apa furnizata ulterior de dedurizator fiind potabila. 3istemul de autodezinfectie "#$ are posibilitatea de a inversa polaritatea electrozilor la fiecare faza de regenerare, evitand depunerile saline care i>ar micsora eficacitatea 5:ig.476 13.3.2. AUTODEZINFECTAREA PRIN I TEM ECOGEL !oile dedurizatoare ecologice #C($=G si #C(LA$ nu necesita un sistem separat de autodezinfectie, deoarece produsul regenerant #C("#$ este de7a aditivat si, datorita formulei sale speciale, se efectueaza regenerarea si dezinfectia in acelasi timp. 8n acest fel se reduc costurile si se simplifica operatiile de intretinere. 13.). DIMEN IONAREA DEDURIZATOARELOR )rebuie luati in considerare urmatorii parametrii: ;> Duritatea apei de tratat > exprimata in grade franceze 33

9> Duritatea ceruta la iesirea apei din dedurizator 5daca este vorba de apa potabila, trebuie sa avem o duritate reziduala la iesirea din dedurizator de ;5D:6 4> Consumul zilnic de apa ,> Debitul maxim si debitul de varf solicitat la utilizator 13.).1.DURITATEA APEI DE TRATAT oate fi masurata cu @it>ul "#$. entru toate calculele se va lua intotdeauna in consideratie duritatea totala, deoarece tratamentul de dedurizare actioneaza asupra tuturor sarurilor care provoaca duritatea, fara a se face distinctie. 13.).2.DURITATEA CERUTA Apa tratata de o instalatie de dedurizare, denumita si *A A D=$C#+, poate fi furnizata la valoarea de 1D:, dar in anumite cazuri 5apa potabila6 trebuie efectuata o amestecare intre apa dedurizata si cea dura, asa incat duritatea reziduala sa nu fie mai mica de ;5D :. 8n acest caz va trebui luata in considerare diferenta de duritate dintre apa de tratat si apa furnizata si nu duritatea apei de la intrarea in dedurizator. Calculul duritatii efective de tratat pentru apa de uz potabil: #x. Duritatea apei la intrare A 45D : 45D : F ;5D : A 91D : Deci: >Duritatea apei la intrarea in dedurizator A 45D : >Duritatea apei potabile 5reziduala6 A ;5D : ><aloarea duritatii de tratat A 91D : 13.).3.CON UMUL ZILNIC )rebuie stabilit pentru autonomia dedurizatorului intre doua regenerari, tinand cont ca in faza de regenerare acesta nu poate furniza apa dedurizata ci numai apa dura. #ste important ca operatia de regenerare sa se efectueze cand nu avem consum 5noaptea6. Consumul de apa este variabil in timp, dar ne putem baza pe valorile urmatoare: a> $ocuinte normale F ;51 l.zi.persoana A 1,;5 m4.om.zi b> $ocuinte medii F 951 l.zi.persoana A 1,95 m4.om.zi c> $ocuinte de lux >> ,11 l.zi.persoana A 1,, m4.om.zi 8nmultind aceste date cu numarul de persoane se va afla consumul zilnic total. Daca nu se cunoaste numarul de persoane .apartament, se va lua in calcul o medie de , persoane.apartament. 13.).) DE-ITUL MA2IM Acesta trebuie sa satisfaca cererea de apa in momentul in care ma7oritatea utilizatorilor consuma simultan apa, fara a fi prezente caderi de presiune sau de flux. entru locuintele noi se vor respecta normele =!8 0;E9.E7 58talia6 entru locuintele vechi, calculul precedent este satisfacator. 8n continuare, sunt date debitele de varf teoretice in cazul in care in toate apartamentele se deschid robinetii: a6> $ocuinte normale, cu servicii singulare SSSS ;9 l.min.apartament 34

b6> $ocuinte medii, cu servicii duble SS..SS SS ;E l.min.apartament c6> $ocuinte de lux FvileSSSSSSSSSS S.. 9E l.min.apartament d6> %oteluri, spitale etcSSSSSSSSSSS S. 9E l.min.apartament 8n realitate consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic, denumit coefficient de simultaneitate, care corespunde procentului pentru numarul maxim de robineti care se deschid simultan, procent care descreste cu cresterea numarului de utilizatori, deoarece descreste probabilitatea de deschidere simultana 5)abelul E6 )abelul E. :actori de simultaneitate ptr.calculul debitului maxim efectiv !'. A A')A2#!)# C(#:.382=$)A!#8). !'.A A')A2#!)# C(#:.382=$)A!#8). % % ; ;11 ;; ,9 9 -5 ;, 40 4 -1 ;47 , 57 ;E 45 54 91 45 5; 95 49 7 ,E 41 41 E ,,1 97 0 ,5 51 95 ;1 ,, 8nmultind debitul dintr>un singur apartament 5fig.,76 cu numarul de apartamente si cu coeficientul de simultaneitate, vom obtine debitul maxim efectiv. E3emp#u# 1 : $ocuinte normale F E apartamente, servicii singulare Debit.apartament x !r.apartamente A Debit maxim teoretic ;9 l.min x E A 0- l.min Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate A Debit maxim efectiv 0- l.min x 1,,- 5,-%6 A ,,,;- l.min E3emp#u# 2 : $ocuinte normale cu cerere mare de apa 5hoteluri6 F 91 apartamente Debit.apartament x !r.apartamente A Debit maxim teoretic 9E l.min x 91 A 5-1 l.min Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate A Debit maxim efectiv 5-1 l.min x 1,45 545% 6 A ;0- l.min Nota4 pentru a obtine apa la duritatea de ;5 :, o parte din apa trece prin bK>pass fara a traversa dedurizatorul. entru instalatii mici, apa care trece prin bK>pass nu se ia in calcul. 8n cazul unei ape cu ,5D : duritate la intrare, cele ;5D : duritate reziduala 5pentru apa potabila6 reprezinta 44% din duritatea initiala. 8nseamna ca o treime din cantitatea de apa nu trece prin dedurizator ci prin bK>pass. 8n exemplul 9 , cele 44% din debitul maxim de apa 5;0- l.min6 reprezinta -,,-- l.min, ceea ce inseamna ca va fi ales un dedurizator cu debit inferior, respectiv de ;4; l.min in loc de ;0- l.min, deoarece diferenta de debit de apa trece prin bK>pass. Acest lucru este valabil in cladiri cu un numar de apartamente mai mare de ;5 > 91, putand alege un dedurizator corespunzator dar la un pret si cu dimensiuni mai reduse. 13.).*. ALEGEREA DEDURIZATORULUI 8n "=8DACO=A sunt prezentate tabelele pentru alegerea corecta a dedurizatorului, functie de numarul de persoane si de duritatea apei. #ste necesar sa se cunoasca criteriile 35

fundamentale pentru calculul dedurizatorului, in scopul unei alegeri cat mai exacte functie de conditiile specifice de functionare.

;>Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea, in litri, a rezervorului de rasini Date %e "a#"u#: 4 locuinte,;9 persoane, duritatea apei la intrarea in dedurizator de 40D :, uz potabil 5;5D :6 la iesirea din dedurizator. !r.persoane x Consum zilnic.persoana A Consum zilnic total ;9 x 1,;5 m4.zi.persoana A ;,E m4.zi Consum zilnic total x Diferenta duritati A Capacitatea ciclica.zi 5Dintrare F Diesire6 ;,E m4 x 9,D: 540>;56 A ,4,9 D:Qm 4 Capacitate ciclica.zi . Capacitate ciclica.;l rasina A Cantitate5in l6 rasina ,4,9 D:Qm4 . - D:Qm4 A 7,9 l Alegand o frecventa de regenerare la 9 zile,va rezulta: 7,9 l x 9 A ;,,, l rasina 2odelul corespunzator este D#CA$=G ;5 5care contine ;5 l rasina6 #ste necesar sa verificam si corespondenta dintre debitul de varf probabil si debitul maxim pe care il poate furniza dedurizatorul. Debit.apartament x !r.apartamente A Debit max.theoretic ;9 l.min x 4 A 4- l.min Debit maxim teoretic x Coef.simultaneit. A Debit maxim efectiv 4- l.min x 1,-1 5-1%6 A 9;,- l.min Debitul de varf pentru D#CA$=G ;5 este de 94 l.min, mai mare decat cel maxim solicitat. Deci, dedurizatorul ales este corespunzator. 9>Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea ciclica Date %e "a#"u#4 , apartamente normale, , persoane pe apartament, duritatea apei de tratat la intrare ,1D :, =z potabil 5;5D: duritate reziduala la iesire6 !r.apartamente x !r.persoane.apart. A !r.total personae , x , A ;!r.total personae x Consum zilnic.pers. A Consum zilnic total ;x 1,;5m4.zi.pers. A 9,, m4.zi Consum zilnic total x Duritate 5intrare > iesire6 A Capacitate ciclica 9,, m4.zi x 95 D:5,1 >;56 A -1 D:Qm 4 Alegand o frecventa de regenerare de 9 zile, va rezulta: -1 D:Qm4 x 9 A ;91 D:Qm4 5 Capacitate ciclica necesara6 2odelul care corespunde este D#CA$=G 91, cu capacitate ciclica de ;91 D:Qm 4. Alegand o regenerare in fiecare zi, modelul corespunzator ar fi D#CA$=G ;1, cu o capacitate ciclica de -1 D:Qm4. #fectuand verificarea si in functie de debitul de varf, rezulta ca modelul D#CA$=G 91 este corect ales, deoarece debitul de varf al modelului D#CA$=G ;1 este mai mic decat debitul de varf efectiv solicitat de utilizator.

36

Nota4 #ste indicat sa folosim solutia cu regenerarea rasinilor in fiecare zi numai in cazul aplicatiilor comerciale sau economice, deoarece regenerarea foarte frecventa a rasinilor duce la scurtarea duratei de viata a acestora si la scaderea randamentului. 1%. NEUTRALIZATORI Apa care are o duritate foarte mica 55>- :6 si.sau are o cantitate mare de bioxid de carbon este la originea proceselor de coroziune a conductelor, cu efect de colorare in galben>roscat a apei, colorare care este evidentiata dupa deschiderea unui robinet care a fost mult timp inchis si se diminueaza in timp 5dupa o scurta perioada de la deschiderea robinetului6. Coroziunea tevilor de transport a apei provoaca pete inestetice pe obiectele sanitare, pe rufe, sau chiar spargerea conductelor daca nu se intervine in timp util. "opu# uti#i$arii pro"e5u#ui %e neutra#i$are e5te %u&#u4 a> de a retine oxizii de7a prezenti in apa, ca efect al coroziunii produse b> neutralizarea bioxidului de carbon in exces, care provoaca coroziunea instalatiei )ratamentul de neutralizare trebuie completat si urmat intotdeauna de dozarea de substanta pentru conditionare si depunerea de pelicule protectoare, pentru a stopa coroziunea de7a prezenta in aval de filtrul neutralizator. Acestea se depun ca *film+ protector, impiedicand noile depuneri si curatand lent instalatia. !eutralizarea este realizata de mase filtrante pe baza de dolomita, care lasa in solutie mici cantitati de substante si maresc duritatea apei.

$a instalarea filtrului de neutralizare trebuie sa se prevada un bK>pass suplimentar, pentru a realiza o miscelare a apei , obtinandu>se o reglare corecta si evitand obtinerea la iesire a unui exces de saruri care produc duritate 5vezi :ig.4E6. 8n amonte de punctual de miscelare se va instala obligatoriu un filtru de siguranta 5poz.5>D# ='A2A)8C6 8n acelas timp, pentru a fi sigura d.p.d.v. bacteriologic, se recomanda sa se completeze instalatia cu un post de dezinfectie . 8n acest scop se pot folosi instalatii de dezinfectare cu =<, care nu necesita rezervoare pentru asigurarea timpului de contact, sau instalatii de clorurare cu pompa dozatoare proportionala, cu rezervorul de substanta si cel de contact.

37

:iltrele de neutralizare sunt alcatuite dintr>un rezervor care contine masa neutralizanta si un tablou de comanda, similar cu cel al dedurizatorului pentru spalarea automata periodica, cu posibilitatea de evacuarea la golire a oxizilor de fier sau altor impuritati retinute sau acumulate. #ste obligatoriu sa se verifice masa neutralizanta odata pe an, sa se complecteze cantitatea consumata sau sa se inlocuiasca toata masa, functie de necesitati. entru alegerea dimensionala a filtrelor neutralizatoare, a instalatiei de conditionare sau a eventualelor instalatii de dezinfectie se va calcula debitul maxim efectiv al instalatiei 5vezi punctul ;4.,.,.de la dedurizatoare6. 1-.POMPE DE DEZINCRUSTARE SI PRODUSE CURATITOARE 8n interiorul instalatiilor, in cazul in care apa de circulatie nu este corect tratata, apar depuneri de natura diversa care afecteaza functionarea normala, putand fi periculoase pentru sanatate si scurtand durata de viata a instalatiilor. Cand nu se efectueaza actiuni de prevenire , suntem constransi sa intervenim in situatii limita pentru a reda functionarea normala a instalatiilor. Daca nu sunt utilizate substante si echipamente adaptate si corespunzatoare, pot apare daune ireparabile. Daca interventia se efectueaza asupra unei parti demontabile si inspectabile a instalatiei 5#x: serpentina de boiler, preparator AC2, rezistenta de boiler, schimbator de caldura, condensator de frigider6 putem alege un echipament corect, dar in caz contrar pot apare situatii in care operatiunile se repeta de mai multe ori, la putin timp dupa interventie. :unctie de depunerea din instalatie care trebuie curatata, se va alege substanta , verificandu>se compatibilitatea acesteia cu materialele instalatiei 5in special metalul6, pentru a nu apare degradare sau coroziune. Caracteristicile depunerilor sunt diverse, fiind functie de caracteristicile apei, de diversele tipuri de utilizari care provoaca depunerea anumitor saruri, in raport de temperatura si concentratie. utem avea urmatoarele tipuri de depuneri: ;> cruste calcaroase 9> cruste de calciu si siliciu 4> oxizi de fier si.sau magneziu ,> bacterii ale fierului si.sau reducatoare de sulf 5> substante organice, alge 1*.1. CRU TE CALCAROA E 3unt provocate de precipitarea sarurilor de calciu si magneziu, functie de variatia temperaturii, a presiunii si a vitezei de circulatie a apei in instalatie. Chiar si la variatii mici de temperatura apar reduceri in fluxul de circulatie al apei si se diminueaza capacitatea de schimb 5ex: transfer in schimbatoarele de caldura6. Cel mai edificator exemplu se intalneste in cazul preparatoarelor AC3 pe gaz si in cazul microcentralelor, care dupa - luni sau un an, din cauza depunerilor, nu mai furnizeaza apa calda la debitul si la temperatura dorita. Daca curatarea 5spalarea chimica6 a instalatiei nu este efectuata cu componente si produse adaptate, consecintele pot fi negative. Daca substanta nu este corespunzatoare, timpul de curatare este mai mic si raman portiuni cu cruste neeliminate, in timp ce folosirea substantei in exces, fara o protectie chimica suficienta, va avea ca rezultat degradarea metalului, care va favoriza noile depuneri de calcar si aparitia de procese corozive.

38

3olutia tehnologica propusa de "#$ este cea cu pompa, cu inversarea sensului de circulatie a substantei de curatare.5:ig.406

8n timpul efectuarii dezincrustarii trebuie tinuta sub control formarea de spuma 5datorata C(96, pentru a mentine constant efectul de eliminare a crustei, avand posibilitatea de a intrerupe procesul cand depunerile sunt eliminate, pentru a nu deteriora metalul. 8n acest scop, toate substantele "#$ contin un indicator de virare 5de schimbare a culorii6. #ste recomandabil sa se efectueze o dezincrustare, apoi o neutralizare, urmata de o spalare abundenta cu apa, repetata.

1*.2. CRU TE DE CALCIU I ILICIU 3unt prezente in primul rand la cazanele cu abur, unde temperatura foarte mare provoaca depuneri nu numai de calciu ci si de siliciu, depasind limitele normale si afectand functionarea cazanului. Cazul cel mai dificil il reprezinta depunerile stratificate, fiind necesara folosirea alternativa de substante dezincrustante pentru calciu si siliciu, cu caracteristici acide si bazice, operatiunea de curatare efectuandu>se eficient la cald. #ste obligatoriu ca la terminarea operatiunii de dezincrustare sa se efectueze neutralizarea , altfel, la presiuni si temperaturi mari, metalul va fi distrus rapid din cauza aciditatii remanente. 1*.3. O2IZII DE FIER I6 AU MANGAN 3unt provocati de prezenta fierului si manganului in apa, atat din componenta apei cat si rezultati in urma procesului de coroziune. 3unt dificil de identificat si de eliminat. )ipul de tratament este greu de identificat, deoarece poate fi atacat si materialul instalatiei 5care are in compunere fier6. rodusele folosite pentru spalarea chimica sunt acizi cu concentratie inalta, care trebuie folositi cu atentie si competenta, pentru a evita distrugerea definitiva a instalatiei. 1*.). -ACTERII ALE FIERULUI I -ACTERII CARE REDUC ULFUL 3unt alcatuite din colonii de bacterii ale fierului care se fixeaza in interiorul instalatiei cind intalnesc depuneri poroase de care se ancoreaza, consumand energie si accelerand procesele de coroziune. =n caz mai des intalnit il constituie bacteriile anaerobe care, reducand sulfatii in sulfuri 5sarurile acidului sulfuric6, provoaca coroziuni ale metalului. entru eliminare se vor combina tratamentele de tip dezinfectant F pentru bacterii > si de tip chimic F pentru eliminarea depunerilor poroase 5incrustatiile calcaroase care constituie amorsa de depunere a bacteriilor si favorizeaza dezvoltarea acestora6. 1*.*. U- TANTE ORGANICE I6 AU MUCILAGINOA E

39

3unt prezente in special in interiorul circuitelor de racire a apei folosite pentru conditionarea aerului, sau in instalatii mixte de incalzire si conditionare a aerului 5cu ventilo> convectoare6, cand temperaturile de lucru sunt inferioare valorii de ,1DC. Apar depuneri filamentoase care obtureaza circulatia apei si micsoreaza schimbul termic.

8n anumite cazuri se asociaza si depunerea de cruste calcaroase. #ste necesara o interventie combinata cu substante acide, dezinfectanti energici si antivegetativi 5:ig.,16.

1*.!. POMPE PENTRU CURATARE / PALARE C,IMICA1 Aceste echipamente sunt realizate din materiale rezistente la actiunea substantelor foarte agresive, atat bazice cit si acide, rezistand si la actiunea vaporilor rezultati in urma procesului de spalare chimica F de multe ori mai periculosi decat substantele folosite. arametrii referitori la debit si la inaltimea de pompare trebuie sa fie corespunzatori instalatiei de curatat. De asemenea , rezervorul trebuie sa aiba volumul necesar pentru obtinerea solutiei si pentru a se putea efectua un numar suficient de cicluri de circulatie in instalatie. #xista si posibilitatea inversarii fluxului 5Crevet "#$6, care accelereaza procesul de curatare, eliminand depunerile din diversele puncte si permitand evacuarea gazelor care se formeaza in timpul spalarii chimice 5#xemple de pompe pentru dezincrustare in :ig.,; si ,96.

:ig.,;. ompa "#$ CAC& ;4

:ig.,9. ompe "#$ C(& C ;41 40

1(. SU#STANTE PROTECTOARE PENTRU INSTALATIILE DE INCALZIRE Apa care circula in instalatiile de incalzire sta la originea proceselor de formare a crustelor, a coroziunii, cu consecinte in formarea depunerilor, a aparitiei zgomotelor, obturatii ale corpurilor de incalzire, ale conductelor si cazanelor. ana sa se manifeste vizibil, aceste probleme cauzeaza micsorarea randamentului, cu consecinte in cresterea costurilor de exploatare si dificultati in a avea in toata instalatia o comportare omogena si o temperatura optima. Datorita faptului ca instalatiile de incalzire lucreaza in circuit inchis, formarea depunerilor calcaroase este in general mica si se concentreaza in punctual cu temperatura cea mai mare, deci la cazan. =n caz deosebit apare atunci cand, datorita vechimii sau a viciilor din instalatie, sunt necesare completari repetate cu apa, deoarece apar depuneri masive de calcar chiar si in instalatie, nu numai in cazan. 8nstalatiile sunt alcatuite din materiale si componente diferite, fiecare cu caracteristici proprii. Apa din instalatie, circuland, le pune in contact si iau nastere procese de coroziune care formeaza oxizi. Acestia se depun in punctele cele mai defavorizate d.p.d.v.al circulatiei apei, dand nastere unor procese de coroziune numite *coroziuni de depunere+. )ratamentul apei folosita in instalatiile de incalzire este (C$8"A)('8= si este prevazut in $egea ,-.01 si in !ormele =!8>C)8 E1-5 58talia6 Inter7entii#e 5e pot "#a5i'i"a in urmatoare#e tipuri4 ;> Curatarea instalatiilor 5spalarea chimica6 9> rotectia instalatiilor noi sau a celor aflate in functiune 4> rotectia impotriva inghetului 1!.1. PALAREA C,IMICA A IN TALATIILOR

8n cazul instatiilor vechi, dar si a celor noi incorect exploatate, care prezinta probleme de randament sau dezechilibre intre diferitele zone sau eta7e, tratamentul se face cu substante C(8$#' C$#A!#' '.D., introduse in instalatie, in procent de 4>5 % din volumul total de apa. 3e lasa sa circule in instalatie, cand aceasta este in functiune, timp de 9>5 saptamani, eliminand depunerile prin sfaramare si punandu>le in circulatie sub forma de suspensie, putand fi apoi evacuate la golirea instalatiei. 8n cazul instalatiilor vechi sau zgomotoase, este recomandabil sa se efectueze mai multe spalari cu apa curata, care se lasa sa circule cateva ore, pana la eliminarea completa a inconvenientelor. $a terminarea procesului de spalare chimica, se vor efectua tratamentele protective stipulate de lege. 8n cazuri deosebite este necesara repetarea procesului de spalare chimica pentru a obtine eficienta dorita. 8n cazul instalatiilor cu calorifere din aluminiu, daca apa nu este corect tratata pot apare coroziuni cu formarea de gaze care produc vibratii si zgomote, avand consecinte in micsorarea randamentului. 8n acest caz protectia se va efectua introducand in instalatie substanta "#$ 'AD8A$$, daca aceasta este noua, sau facand spalare chimica in instalatiile vechi, dupa care se va introduce produsul mentionat. 1!.2.PROTE8AREA IN TALATIILOR )rebuie aplicate principiile legilor mentionate 5,-.01,=!8>C)8 E1-56 41

entru o corecta aplicare se vor respecta schemele din :ig.9;,99,94 sau 9, care indica obligatia folosirii dedurizatorului sau nefolosirea acestuia, functie de caracteristicile apei si de puterea termica a instalatiei. 8n cazul instalatiilor casnice, unde dedurizatorul este de7a prezent pentru tratarea apei de uz potabil, este avanta7os sa se foloseasca apa partial dedurizata pentru umplerea si complectarea cu apa a instalatiei de incalzire, aplicand schema de la :ig.9; si considerand ca filtru pe cel instalat in amonte de dedurizator. rote7area unei instalatii noi sau aflata in functiune se poate efectua prin intermediul folosirii substantei C(8$#' C$#A!#' A. ., in procent de 9>5 % din volumul total de apa din instalatie. 8n afara de protectia anticrusta si anticoroziva, la instalatiile cu radiatoare din aluminiu, substanta mentionata prote7eaza si impotriva zgomotelor si a formarii gazelor. )ratamentul trebuie efectuat A!=A$, iar instalatia se va goli la 9 ani. entru calculul aproximativ al apei din instalatie,se vor lua in considerare urmatoarele: a> 8nstalatii autonome monofamiliale : E1>;11 l apa 5total6 b> 8nstalatii cu radiatoare din otel sau aluminiu : ;1 l apa.;.111@cal.h c> 8nstalatii cu radiatoare din fonta : ;5 l apa.;.111@cal.h 1!.3.PROTECTIA CONTRA ING,ETULUI 8n cazul in care instalatiile nu functioneaza continuu, sau cand utilizatorii nu sunt permanenti, cand temperatura scade sub zero grade Celsius, trebuie efectuat un tratament cu substante antiinghet care contin si inhibitori de coroziune. #ste cazul tipic al locuintelor de vacanta, al hotelurilor care functioneaza intermitent, sau al instalatiilor cu panouri solare. Alternativa de golire a instalatiilor nu este recomandabila, deoarece este laborioasa si favorizeaza procesele de coroziune. Cantitatea de substanta folosita este functie de volumul de apa din instalatie, de temperatura de siguranta aleasa impotriva inghetului, in raport de care se va alege concentratia substantei A!)8"#$. eriodic, se va verifica concentratia antigelului din apa pentru a avea siguranta unei protectii eficiente. Concentratia maxima recomandata este de 41%. 1*. EC&IPAMENTE )OLOSITE PENTRU TRATAREA APEI DE #AUT Apa de baut reprezinta 9% din totalul apei folosite in uz casnic iar cea folosita la bucatarie ->7%. 3e vor folosi pentru apa de uz potabil 5baut, gatit, spalarea fructelor si legumelor6 schemele prezentate la punctul 7. =neori, datorita gustului neplacut si a unor avarii accidentale care pot apare si care pot afecta sanatatea, se folosesc aparate suplimentare. Acestea au un set combinat 5filtrare B dezinfectare6, functioneaza pe principiul osmozei inverse si corespund D23 ,,4.9;.;9.01 58talia6. 1..1. I TEM MULTIPLU CU O MOZA IN(ER A + GELPURFILTER L 9: Apa minerala, in timpul transportului, datorita inmagazinarii indelungate sau expunerii la soare, poate deveni periculoasa pentru sanatate, datorita faptului ca bacteriile, initial in cantitate mica, prolifereaza. Aparatele prezentate la punctul ;7.;., datorita faptului ca se afla in permanenta sub control, nu permit acest nea7uns , suplimentar efectuand si filtrarea apei.

42

8n raport de calitatea apei si presiunea de lucru, sistemele cu osmoza inversa au capacitatea de a reduce intre 51>05 % din concentratia diverselor substante continute de apa, furnizand apa cu o calitate optima, cu un continut salin redus. Aplicatii: baut, gatit, spalare fructe si legume, preparare ceai si cafea, cuburi de gheata, aparate de dezumidificarea aerului. Acest sistem are capacitatea de a retine si impuritatile de natura chimica si bacteriologica, sau substantele prezente in cantitate mica cum ar fi : compusi organici, insecticide ierbicide, clor, detergenti, plumb, zinc, caolina 5 provenite din coroziunea tevilor6, nitrati si nitriti 5periculosi pentru batrani si copii6. 3istemul este dotat si cu o lampa cu raze =<, care in faza finala realizeaza o dezinfectare si o sterilizare a apei stocate in vasul tampon si a celei din retea. :ig.,4. 3istem multiplu cu osmoza inversa "#$ =':8$)#' 3$ 01 1..2. FILTRE TERILIZATOARE 3unt filtre care combina actiunea functiilor de filtrare, asigurata de carbonul activ, cu cea de dezinfectare a unei lampi cu raze =<. 3copul acestui tratament este furnizarea de apa la un robinet separat, care sa fie filtrata, libera de incluziuni chimice si microbiene, care pot fi prezente in cantitati reduse datorita avariilor chiar si in apa din retea, in afara de clor sau diferite gusturi neplacute care sunt tratate la sistemul de distributie centralizat. AC)8=!8 '#A$8?A)# D# AC#3)# A A'A)#: a> :iltrare, retine toate impuritatile si particulele continute in apa, pana la dimensiunea de 91 nanometri b> Dezinfectare, realizata de carbonul activ care elimina clorul, produsele organice, uleiurile, detergentii, pesticidele si ierbicidele c> 3terilizare, realizata de lampa cu =<, care elimina impuritatile microbiologice 5bacterii, virusi6, chiar inaintea robinetului unde este realizat consumul final. :iltrul se instaleaza sub spalatorul de la bucatarie, conectand teava de apa potabila la robinetul aparatului. =n tablou de comanda electronic blocheaza functionarea aparatului in situatia in care este necesara inlocuirea componentelor , datorita epuizarii cartuselor filtrante sau a lampii cu =<.

:ig.,,. :iltru sterilizator "#$ =' :8$)#' 3

43

1+. TA#ELE DE DIMENSIONARE A EC&IPAMENTELOR Consum zilnic de apa pentru fiecare persoana $ocuinte normale ;51 l.zi.persoana $ocuinte medii 951 l.zi.persoana $ocuinte de lux ,11 l.zi.persoana

1,;5 m4.zi.persoana 1,95 m4.zi.persoana 1,,1 m4.zi.persoana

Debitul maxim consumat pe apartament $ocuinte cu un singur serviciu apa $ocuinte medii cu doua servicii apa $ocuinte de lux F vile $ocuinte cu consum simultan mare5hotel,spital6

;9 l.min.apartament ;E l.min.apartament 9E l.min.apartament 9E l.min.apartament

Coeficientul de simultaneitate folosit pentru calculul debitului efectiv !umar de Coeficient de !umar de Coeficient de apartamente simultaneitate 5%6 apartamente simultaneitate 5%6 ; ;11 ;9 ,9 9 -5 ;, 40 4 -1 ;47 , 57 ;E 45 54 91 45 5; 95 49 7 ,E 41 41 E ,,5 97 0 ,5 51 95 ;1 ,,

A-

CA$C=$=$ 2(D#$=$=8 D#D='8?A)('=$=8 :=!C)8# D# CA AC8)A)#A '#?#'<('=$=8 D# 'A38!8

Date %e "a#"u#: $ocuinte normale ,;9 persoane, duritatea apei de intrare A 40D :, uz potabil F;5D : la iesirea din dedurizator !r.persoane x Consum zilnic.persoana A Consum zilnic total ;9 x 1,;5 m4.zi.om A ;,E m4.zi Consum zilnic total x Duritate5intrare F iesire6 A Capacitate ciclica zilnica ;,E m4.zi x 9,D : 540D:>;5D :6 A ,4,9 D:Q m 4 Capacitate ciclica zilnica . Capacitatea ; l rasina A Cantitatea de rasina din dedurizator 4 4 ,4,9 D:Q m . - D:Q m .l A 7,9 l rasina 44

Daca alegem regenerarea la 9 zile : 7,9 l rasina x 9 zile A ;,,, l rasina 2odelul corespunzator va fi D#CA$=G ;5 5care contine ;5 l rasina6 )rebuie efectuata neaparat verificarea debitului de varf 5maxim6 si trebuie comparat cu debitul maxim asigurat de dedurizator Debit pe apartament x !r.de apartamente A Debit max.teoretic ;9 l.min x 4 A 4- l.min Debit max.teoretic x Coef.simultaneitate A Debit max. efectiv 4- l.min x 1,-15-1%6 A 9;,- l.min Debitul max.instantaneu asigurat de D#CA$=G ;5 este de 94 l.min, deci mai mare de 9;,- l.min., ceea ce inseamna ca dedurizatorul este corect dimensionat. #CA$C=$=$ 2(D#$=$=8 D#D='8?A)('=$=8 :=!C)8# D# CA AC8)A)#A C8C$8CA Date %e "a#"u#: , apartamente, , persoane pe apartament, duritatea apei la intrarea in dedurizator A ,1N :, duritatea apei la iesire din dedurizator A ;5N : 5uz potabil6 !r.apartamente x !r.persoane.apartam. A !r.total persoane , x , A ;!r.total persoane x Consum zilnic .persoana A Consum zilnic total ;x 1,;5 m4.zi.om A 9,, m4.zi Consum zilnic total x Duritate 5intrare Fiesire6 A Capacitate ciclica 9,, m4.zi x 95 D:5,1D :>;5D :6 A -1 D:Q m 4 Daca alegem o regenerare la fiecare doua zile vom obtine: -1 D:Qm4 x 9 zile A ;91 D:Qm4, deci modelul corespunzator ar fi D#CA$=G 91 5cu capacitatea ciclica de ;91 D:Qm 46. Daca alegem regenerarea zilnica, modelul ar fi D#CA$=G ;1 5capacitate zilnica de -1 D:Qm46 <erificand debitul de varf instantaneu, va rezulta ca modelul D#CA$=G 91 este corect ales, spre deosebire de modelul D#CA$=G ;1, al carui debit de varf instantaneu este mai mic decat cel necesar. Nota4 este recomandabil sa se utilizeze regenerarea zilnica doar in cazul aplicatiilor de uz comercial sau economic, deoarece rasinile isi pierd randamentul in timp si scade durata de viata a acestora. Durata de viata a rasinilor este intre ;.111 > ;.911 de cicluri de regenerare.

C(!3=2='8 2#D88 ?8$!8C# 58! $8)'86 # #'3(A!A 3pitale 5pe pat.om 6 oliclinici 5 pe pat.om 6 %oteluri,toate camerele cu baie 5pe pat.om6 > fara restaurant %oteluri,toate camerele cu dus 5pe pat.om6 > fara restaurant %oteluri,cu servicii comune 5pe pat.om6 $icee 5pe persoana6 F cu internat Cazarme 5pe persoana6 8nchisori 5pe persoana6 3coli 5pe elev6

9-1 411 9-1 ;E1 E1 ;,1 E5 55 95 45

Cirouri 5pe persoana6 $aboratoare 5pe ocupanti6 3ali de spectacol 5pe spectator6 PC>uri publice cu spalare intermitenta 5numar.ora6

55 ,5 ;5 51

46