Chimie 43124 PDF

Teste CHIMIE
Disciplina CHIMIE
TESTE GRILA
1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la molecula de apă nu sunt

adevărate?
A. Este foarte stabilă datorita legăturii covalente nepolare dintre atomii de hidrogen şi
de oxigen
B. Este foarte stabilă datorita legăturii covalente polare dintre atomii de hidrogen şi
de oxigen
C. Este numita molecula dipol, deoarece are capacitatea de a acţiona ca un excelent
solvent.
D. Moleculele de apă formeaza asociatii moleculare prin intermediul legaturilor de
hidrogen
E. Moleculele de apă formeaza asociatii moleculare prin intermediul legaturilor de
tip van der Waals
2. Proprietațile specifice ale apei sunt:

A. Punct de fierbere ridicat,
B. Punct de congelare scazut
C. Căldură specifică ridicată
D. Conductibilitatea termica
E. Căldura mare de evaporare
3. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

A. -temperatura
B. -gust
C. -turbiditate
D. -culoare
E. -miros
4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. Salinitatea reprezinta conținutul total de halogenuri existente în apă
B. Salinitatea reprezinta continutul total de saruri existente in apa sarata
C. Salinitatea se exprima în ppt, g/kg, %o
D. Proprietatile organoleptice ale apei, nu sunt influențate de compozitia chimica a
apei, de existenta substantelor volatile etc
E. Salinitatea se exprima în %, g/L
5. Proprietăţile specifice ale apei sunt :

A. Punct de fierbere ridicat
B. Căldura mare de evaporare şi căldura specifică ridicată
1 © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare,
modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB
este strict interzisă.
Teste CHIMIE
C. Capacitate de dizolvare redusă şi tensiunea superficială scăzută

D. Conductibilitatea termică ridicată.
6. Apele dure prezintă următoarele caracteristici:

A. Influenteaza proprietatile organoleptice ale apei;
B. La fierbere, sărurile în exces se depun pe vase, formând cruste;
C. Împiedică buna fierbere a legumelor;
D. Pot duce în timp la apariţia unor afecţiuni cardio-vasculare
E. Nu spumează în prezenţa săpunului
7. Referitor principala sursă de apă de la bordul navelor, care afirmatii nu sunt

adevarate:
A. Apa dulce
B. Apa demineralizată
C. Apa de mare
8. Care din afirmațiile de mai jos sunt adevarate:

A. Conductivitatea electrica - da informatii asupra gradului de mineralizare a apelor
si este influentata de temperatura si compozitia apei
B. Conductivitatea electrica nu depinde de natura şi cantitatea de săruri dizolvate in
apa
C. Conductivitatea apei se masoara in μS/cm
D. Conductivitatea apei se masoara in S/m
.
9. Referitor la duritatea apei, care afirmatii nu sunt adevarate:

A. Duritatea nu este condiţionată de prezenţa în apă, a ionilor de calciu şi magneziu.
B. Duritatea totală reprezintă conţinutul total de săruri de calciu şi magneziu
exprimate în mg, dizolvate într-un litru de apă,
C. Duritatea este data de prezenta ionilor de calciu şi magneziu precum şi de cei ai
altor metale alcalino-pământoase, care pătrund în apă datorita proceselor de
dizolvare şi dezagregare chimică a rocilor calcaroase.
10. Alegeti raspunsul corect:

A. Poluarea apei reprezintă modificarea compoziţiei a acesteia, datorita factorilor
antropici astfel incat apa numai poate fi folosită
B. Impurificarea reprezintă modificarea compoziţiei apei si a aspectului fizic, dar
care poate fi folosită în continuare
C. Poluarea apei reprezinta orice modificare, naturală sau artificială care în mod
direct sau indirect, schimbă calitatea apei şi perturbă sau distruge echilibrul
ecosistemelor şi resursele naturale,
Teste CHIMIE
D. Poluarea poate fi definita ca incluzând orice care cauzează sau induce condiţii
criticabile într-un curs de apă oarecare, afectând nefavorabil orice utilizare
posibilă a ei
11. Care afirmatii sunt adevarate referitoare la Conventia MARPOL:

A. Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) are
drept scop prevenirea şi minimizarea poluării de către nave, atât la poluarea
accidentală cât şi la cea cauzată de operaţiunile de rutină
B. Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării de către nave (MARPOL) are
drept scop prevenirea sau reducerea poluării marine de la nave, numai dacă
aceasta a avut în timpul operațiunilor obișnuite ale navei.
C. Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) are
drept scop prevenirea sau reducerea poluării marine de la nave, numai dacă
aceasta a avut loc într-o situație accidentala
12. Ca agent de racire in instalatiile navei se utilizeaza:

A. Apa de mare, apa dulce, apa demineralizată
B. Apa dulce , apa demineralizata
C. Numai apa de mare
13. Principala sursa de apa la bordul navei este:

A. Apa de mare
B. Apa mare si apa dulce
C. Apa dulce
14. Apa tehnica obtinuta din apa de mare prin demineralizare este utilizata in
urmatoarele circuite:
A. Agent de incalzire (cu tratament corespunzator), agent racire (fara tratament), apa
sanitara (fara tratament), apa potabila (cu tratament de remineralizare si
antimicrobian)
B. Agent de incalzire (fara tratament), agent racire (cu tratament corespunzator), apa
antimicrobian)
C. Agent de incalzire (cu tratament corespunzator), agent racire (cu tratament), apa
antimicrobian)
D. Agent de incalzire (cu tratament corespunzator), agent racire (fara tratament), apa
sanitara (cu tratament), apa potabila (cu tratament de remineralizare si
antimicrobian)
Teste CHIMIE
15. Alegeti varianta corecta a tipurilor de depuneri din circuitele de apa ale
instalatiilor navale:
A. Depuneri de namol, depuneri biologice, depuneri de cruste, depuneri carbonoase,
depuneri de cupru metalic si oxizi de fier
B. Depuneri biologice, depuneri de cruste, depuneri carbonoase, depuneri de cupru
metalic si oxizi de fier, depuneri de spuma,
C. Depuneri de namol, depuneri biologice, depuneri de rugina, depuneri carbonoase,
depuneri de cupru metalic si oxizi de fier
D. Depuneri de tip fuling, depuneri de cupru metalic si oxizi de fier, depuneri de
namol, depuneri carbonoase, depuneri de cruste
16. Referitor la depunerile de namol, care afirmatii nu sunt adevarate:

A. Sarurile minerale din apa de mare, ce precipită la concentrarea acesteia formeaza
namol in distilatoare
B. Impurităţile în suspensie sau coloidale, produsele de coroziune sau unele
precipitate formate prin descompunerea bicarbonaţilor pe suprafeţele metalice
fierbinţi din apa de racire formeaza namol in circuitele aferente,
C. Compuşii de calciu si magneziu, care precipită la fierbere pe impurităţile solide
aflate în masa agentului de incalzire formeaza namol in generatoarele de abur
D. Compuşi ai calciului şi magneziului, cu precadere bicarbonatii care la fierbere prin
descompunere conduc la formarea namolurilor in circuitele apei de racire
E. Substantelor organice din apa de racire care aderă la pereţii fiebinţi ai instalatiilor
şi datorită temperaturilor ridicate suferă procese de cracare cu formare de namol in
circuitele aferente.
17. Referitor la depunerile de cupru metalic si oxizi de fier care se depun pe

ţevile fierbătoare, acestea sunt datorate:
A. Ionilor de cupru şi fier returnati în căldare cu condensul si care provin din
coroziunea traseelor de abur ale condensatoarelor,
B. Ionilor de cupru (ii) si oxizii ferici obtinuti in urma tratarii in exces cu reactivi
chimici a apei din caldare pentru indepartarea oxigenului
C. Cuprului metalic si oxizii ferici returnati in caldare, datorita unei alcalinitati
excesive a apei din caldare
18. Depunerile din circuitele de apa in instalatiile navale produc:

A. Transfer termic deficitar datorita formarii crustelor de piatra, care conduc la
creşterea consumului de combustibil,
B. Imposibilitatea obţinerii cantităţii necesare de abur pentru atingerii parametrilor
tehnologici cu înfundarea caldarilor navale
C. Apa tehnica de calitate si in cantitatile recomandate de producator in
desalinizatoare
D. Apa de racire de calitate care nu influenteaza functionalitatea motorului.
19. Actiunea coroziva a oxigenului din apa din caldarea navala este data de:
Teste CHIMIE
A. pH-ul apei, concentraţia oxigenului, şi temperatură

B. Concentraţia oxigenului, duritate si temperatura,
C. Alcalinitate, phul apei si temperatura
20. Metalele în contact cu apa ce conţine ioni formează electrozi al căror

potenţial depinde de
A. natura metalului,
B. natura si concentraţia impurităţilor din apă.
C. tipul apei (dulce/sarat)
D. dimensiunea metalului
21. Orice interfaţa instalaţie metalică/apă prezintă:

A. microneuniformităţi
B. microuniformitati
C. macroneuniformităţi
D. macrouniformitati
22. Intr-o celula de coroziune, pe zona anodica au loc urmatoarele reactii:

A. Me – 2 e- = Me2+
B. Me2+ + 2e- = Me
C. H2 + 2 e- = 2H+
23. Intr-o celula de coroziune, pe zona catodica care din urmatoarele reactii sunt
adevarate:
A. 2H+ + 2 e- = H2
B. H2 + 2 e- = 2H+
C. O2 + 4 e- + 2H2O = 4HO-
D. Me – 2 e- = Me2+
24. Referitor la coroziuni, care afirmatii sunt adevarate:

A. Pitingul este o coroziune localizată, sub forma unor ciupituri adânci, ajungând
până la perforarea metalului si este datorata atacului oxigenului dizolvat
B. Pitingul este o coroziune agresiv-perforanta, sub forma unor ciupituri adânci,
ajungând până la perforarea metalului si este datorata prezentei amoniacului
obtinut in urma tratamentului pentru indepartarea oxigenului dizolvat
C. Fragilizarea se manifestă prin reducerea proprietăţilor mecanice, metalul devenind
sfărâmicios, datorita pătrunderii hidrogenului format în urma reacţiilor catodice.
D. Fragilizarea se manifestă prin reducerea proprietăţilor mecanice, metalul devenind
sfărâmicios, datorita pătrunderii hidrogenului format în urma reacţiilor anodice
25. Referitor la coroziuni, care afirmatii sunt adevarate
Teste CHIMIE
A. Coroziunea fisurantă caustică este o coroziune localizată care se dezvoltă în fisuri

ce avanseaza intercristalin sau locuri ascunse, este favorizată de alcalinitatea
excesivă a apei din caldare
B. Coroziunea fisurant caustică este o coroziune selectiva, care se datorează
existenţei hidroxidului de sodiu (NaOH) liber, sau a amoniacului obtinut ca
urmare a tratamentului necorespunzător a apei din caldare,
C. Coroziunea acidă este o coroziune uniforma intalnita in circuitele de apa ale navei,
care se poate datora prezentei unor săruri dizolvate (ex, MgCl2) sau a CO2 dizolvat
in apa, care scad pH-ul apei
D. Coroziunea acidă este o coroziune uniforma intalnita in circuitele de apa ale navei,
care se poate datora prezentei unor halogenuri dizolvate (ex, MgCl2) sau a
Ca(HCO3)2 dizolvat in apa, care cresc local pH-ul apei
26. Severitatea atacului oxigenului in circuitele de apa depinde de

A. Temperatura, pH ul mediului si concentratia oxigenului
B. Natura mediului, suprafata metalului, temperatura,
C. Natura si concentratia depolarizantului, pH ul mediului, temperatura
D. Viteza de curgere a fluidului coroziv
27. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:

A. Neomogenităţile de pe suprafaţa metalului, nu întreţin procesul de coroziune;
B. In cadrul coroziunii electrochimice, procesul anodic are loc la electrodul negativ al
microelementului galvanic şi constă în trecerea metalului (Me) sub formă de ioni
(cationi metalici cu sarcina n+) în soluţie;
C. În cazul coroziunii electrochimice agentul coroziv este reprezentat de apa marină şi
hidrogenul dizolvat in apă.
D. Deplasarea dirijată de sarcini, in cadrul celulelor de coroziune electrochimica duce
la apariţia curenţilor electrici de catod (iC) şi respectiv, de anod (iA).
28. În timpul coroziunii, reacţiile care au loc sunt urmatoarele:

A(-): nE – 2ne- = nE2+
K(+): O2 + 2H2O + 4e- = 4HO-
Identificati elementul chimic implicat in reactiile de coroziune:
A. Fe
B. Fe3+
C. Sn
D. Mg
29. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

A. Cu cât caracterul reducator este mai accentuat al metalului supus coroziunii, cu atat
viteza de coroziune este mai mare;
B. Cu cât potenţialul de coroziune al unui metal este mai negativ, cu atât viteza de
coroziune este mai mica
Teste CHIMIE
C. Un metal este cu atât mai rezistent la coroziune, cu cât suprafata sa este curata si
omogena
D. Cu cât caracterul oxidant este mai accentuat al metalului supus coroziunii, cu atat
viteza de coroziune este mai mare.
30. Mediul coroziv influenţează coroziunea otelurilor cu continut scazut in

carbon prin:
A. Aciditate,
B. Conţinutul de oxigen dizolvat,
C. Concentraţia şi natura sărurilor pe care le conţine.
D. Alcalinitate,
E. Temperatura.
31. Care afirmatii sunt adevarate, referitor la influenta temperaturii asupra

vitezei de coroziune:
A. Cresterea temperaturii mediului accelereaza viteza de coroziune, datorita
intensificarii reacţiilor de la catod,
B. Cresterea temperaturii mediului accelereaza viteza de coroziune a mediului, datorita
intensficarii reactiilor de la anod,
C. Comparativ cu sistemele inchise, cresterea temperaturii intr-un sistem deschis scade
viteza de coroziune, deoarece solubilitatea oxigenului se reduce.
D. Comparativ cu sistemele inchise, cresterea temperaturii intr-un sistem deschis
mareste solubilitatea oxigenului, iar viteza de coroziune este accelerata.
32. Creşterea presiunii intr-un sistem provoacă

A. Cresterea vitezei de coroziune
B. Scaderea vitezei de coroziune
C. Nu are influenta asupra vitezei de coroziune, aceasta fiind influentata de
temperatura, pH si natura depolarizantului
33. Pentru prevenirea si controlul coroziunii se urmaresc urmatoarele:

A. Tratarea metalului, tratarea mediului, modificarea potentialului
B. Pierderile economice, consumul de materiale si energie
C. Impactul asupra mediului
D. Opriri neprevazute
34. Care din metodele de protectie sunt utilizate pentru tratarea metalului, in
vederea prevenirii coroziunii?
A. Folosirea aliajelor
B. Folosirea acoperirilor si a tratamentelor de suprafata,
C. Modificarea caracterul mediului
D. Pasivarea metalului prin creşterea sau scăderea concentraţiei unor specii in soluţie
Teste CHIMIE
35. Care din metodele de protectie sunt utilizate pentru tratarea mediului, in
vederea prevenirii coroziunii?
A. Indepartarea oxigenului,
B. Folosirea inhibitorilor,
C. Controlul pH-ului
D. Creşterea sau scăderea concentraţiei unor specii din soluţie cu un efect pozitiv,
orientat spre pasivarea metalului,
E. Evitarea condiţiilor de suprafaţă, care conduc la atac localizat, cum ar fi filmele
discontinue de oxizi sau metalice.
36. Un electrod de fier este conectat cu unul de cupru, electrozii fiind imersaţi în
soluţia care conţine atât ioni de Fe2+ cât şi de Cu2+. Care dintre metale se
corodează?
A. Fe
B. Cu
37. Se creeaza o celula de coroziune, in care un electrod de fier este conectat cu

unul de cupru, electrozii fiind imersaţi în soluţia care conţine atât ioni de
Fe2+ cât şi de Cu2+. Celula obţinută este reprezentată convenţional în forma:
A. Fe / Fe2+ // Cu2+ / Cu
B. Cu2+ / Cu // Fe / Fe2+
38. Care dintre următoarele metale pot fi folosite ca anozi de sacrificiu pentru a
proteja împotriva coroziunii un rezervor subteran de fier?
A. Aluminiu
B. Argint
C. Nichel
D. Sodiu
39. Reacţia totala de coroziune care are loc în cazul coroziunii zincului în soluţie
de acid clorhidric este:
A. Zn + 2H+ = Zn 2+ + H2
B. Zn + 2Cl- = ZnCl2
40. Determinarea alcalinitatii la bordul navei este necesara pentru a tine sub
control acest indicator in cadrul analizei:
A. Apei tehnice din caldarina,
B. Apei tehnice din circuitul de racire al motorului
C. Apei dulci.
41. pHul apei din caldare trebuie sa fie cuprins intre:

A. 9-11
Teste CHIMIE
B. 6,5-9
C. 7-10
42. Metale ca aluminiul, titanul şi aliajele lor sunt protejate de oxizi şi alţi produşi
de oxidare. Acoperirea foarte bună oferită de coroziunea iniţială a substratului
metalic serveşte de fapt ca acoperire protectoare cu proprietăţi de regenerare,
astfel ca metale cu acest tip de comportare sunt numite
A. Pasive.
B. Active
C. Grele
43. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?

A. Magneziu are potenţialul de oxidare mai electronegativ decât fierul şi, de aceea
funcţionează în calitate de catod fiind dizolvat în ocean în timp ce carena vasului
funcţionează drept anod şi este protejată împotriva coroziunii.
B. Aluminiul este un metalul cu potenţial electropozitiv, care poate funcţiona pe post
de catod, oferind în acest fel protecţie fierului.
C. Metodele electrochimice de protecţie implică deplasarea potenţialului metalului de
protejat prin diferite metode în domeniile de potenţiale în care coroziunea
metalului este redusă sau oprită complet.
D. Inhibitorii de coroziune sunt substanţe care, atunci când sunt adăugate unui mediu,
scad viteza atacului coroziv.
44. Clorinitateaa apei tehnice de la bordul navei se exprima in impuritati cloruri

de tip
A. ppm
B. mg/L
C. mg/kg
D. ppt
E. g/L
45. Cea mai importanta metoda de reducere a pierderii de metale prin coroziune
este considerata alegerea rationala a:
A. Materialului de constructie
B. Tipului de constructie
C. Conditiilor de exploatare
D. Alegerii metalului care poate functiona pe post de catod.
46. Referitor la constructiile metalice trebuie evitate:

A. Imbinarile de doua metale diferite.
B. Imbinarile de doua metale asemanatoare din punct de vedere al potentialelor
electrochimice.
C. Portiunile tensionate.
Teste CHIMIE
D. Zonele de curgere ale electrolitilor.
47. Măsurile active de protecţie pentru domeniul naval se referă la tratarea

mediului coroziv prin:
A. Îndepărtarea agentului oxidant,
B. Aplicarea unor procedee fizico – chimice asupra mediului care corodează
C. Metode de izolare a metalului de mediu coroziv
D. Indepartarea agentului reducator.
48. Modificarea potenţialului electric al metalului suspus coroziunii se numeşte

polarizare care poate fi:
A. catodică,
B. anodică,
C. stationara.
49. Metodele active de protecţie electrochimică constau din:

A. Modificarea potenţialului actual al metalului de la valoarea sa staţionară până la o
valoare la care procesul de coroziune este termodinamic imposibil.
B. Deplasarea potenţialului metalului de protejat prin diferite metode în domeniile de
potenţiale în care coroziunea metalului este redusă sau oprită complet.
C. Aducerea metalului în domeniul de activitate, când coroziunea, desi posibilă, este
frânată cinetic de produşii de reactie.
50. Protecţia catodică constă în

A. Polarizarea metalului în direcţia catodică, adică spre valori negative, până cand
potenţialul actual al instalaţiei protejate se apropie de potenţialul de echilibru al
metalului în mediul respectiv,
B. Adaptarea structurii de protejat, care devine anod faţă de un catod extern care
transmite curentul protector către întreaga suprafaţă expusa,
C. Furnizarea de electroni metalului care trebuie protejat, de la o sursă exterioară,
făcându-l pe acesta catod.
51. Protectia catodica cu anod de sacrificiu constă

A. În crearea intenţionată a unei noi celule de coroziune în care catodul este instalaţia
care se protejează pe seama anodului care se consumă.
B. În crearea intenţionată a unei noi celule de coroziune în care anodul este instalaţia
care se protejează pe seama catodului care se consumă.
C. În ataşarea la structura de protejat a unui bloc de metal uşor oxidabil cu un cablu
de oţel sau prezoane.
D. În ataşarea la structura de protejat a unui bloc de metal uşor oxidant cu un cablu
de oţel sau prezoane.
Teste CHIMIE
52. Pentru protectie, o piesa de fier se leagă de un anod de sacrificiu, de

exemplu, de Zn, in mediul marin, formandu-se o pilă de coroziune. Bifati
care sunt reactiile care au loc in cadrul procesului electrochimic:
A. Fe = Fe2+ + 2e-
B. Zn = Zn2+ + 2e-
C. O2 +2 H2O + 4e- =4HO-
D. O2 + 4H+ + 4e- → 2H2O
53. Potenţialul de coroziune al sistemului Fe-Mg este mai negativ decat cel al
fierului. Reprezentarea schematica a pilei este:
A. (-) Mg / mediu coroziv / Fe (+)
B. (-) Fe / mediu coroziv / Mg (+)
54. Care dintre afirmatii nu sunt adevarate:

A. Protectia catodica cu anozi de sacrificiu este mai ieftină decât cea cu curent impus,
dar nu este automatizată, anozii folositi trebuie să aibă dimensiuni foarte mari.
B. Protectia catodica cu anozi de sacrificiu este o metoda sigura care poate fi
automatizată, anozii folositi trebuie să aibă dimensiuni foarte mari si sunt foarte
scumpi.
C. Protectia catodica cu anozi de sacrificiu este una dintre metodele cele mai
eficiente de prevenire a coroziunii, care poate fi folosită pentru toate formele de
coroziune, iar în anumite situaţii poate să oprească complet coroziunea.
55. Prelucrarea suprafetelor metalice inainte de vopsire sau lacuire consta in:
A. Sablare
B. spalare
C. Degresare/decapare
D. Grunduire
E. Chituire
56. Referitor la grunduri, care afirmatie este adevarata:

A. Sunt suspensii de pigmenti in diferite materiale peliculogene care se aplica direct
pe suprafata de vopsit, cu straturi intermediare, inainte de vopsire si formeaza
pelicule mate, dure
B. sunt suspensii de materiale de umplutura in cantitati mici de lac sau de ulei sicativ,
care dupa intarire formeaza pelicule dure.
57. Care afirmatie nu este adevarata?

A. Intre moleculele substantei peliculogene si suprafata metalului apar forte de natura
chimica.
B. Prin vopsire se realizează oprirea coroziunii si izolarea suprafeţei metalice de
mediul coroziv.
Teste CHIMIE
C. Vopselele sunt suspensii de pigmenti, materiale auxiliare si de umplutura in

emulsie sau in substante peliculogene care formeaza pelicule netransparente, cu
aspect semilucios pana la mat.
D. Substantele peliculogene sunt rasini naturale, derivati de celuloza, uleiuri sicative
vegetale (ulei de canepa, de in, etc) careformeaza pelicule prin procese fizice sau
chimice.
58. Eficienta protectiei anticorozive prin vopsire depinde de:

A. Gradul de pregatire al suprafetei metalice inainte de vopsire
B. Grosimea peliculei de vopsea si de compozitia vopselei,
C. Tipul suprafetei de vopsit
D. Modul de aplicare al vopselei (pensulare, pulverizare in camp electrostatic)
E. Conditiile climatice in care s-a realizat vopsirea.
59. Cunoașterea densității combustibililor navali este importantă pentru:

A. A depista prezenta compușilor organo-metalici și a sărurilor minerale care ar
provoca coroziune în focarul de ardere
B. Stabilirea stocurilor din tancurile de combustibil, determinarea temperaturii de
preîncălzire, aprecierea puterii calorifice sau calitatea arderii combustibililor
navali.
C. Atenționează asupra prezenței apei, care ar putea intensifica procesul de coroziune
electrochimică din tancurile de combustibil.
60. În sistemul metric international, densitatea absolută se exprimă în:

A. kg/m3
B. barili
C. g/cm3
D. m3/kg
61. Referitor la aplicatiile care utilizeaza metoda de determinare a densitatii la

bordul navelor, care afirmatii nu sunt adevarate:
A. Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor,
B. Calculul anticipat al pescajului la trecerea prin ape cu salinitati diferite,
C. Calculul cantitatii de marfa lichida, a combustibilului si lubrifiantilor,
D. Calculul concentratiei de electrolit din bateriile de tip acumulatori
E. Calculul concentratiei de saruri de tip carbonati si bicarbonati din apele marine si
oceanice
Teste CHIMIE
Disciplina CHIMIE
TESTE GRILA
1. Numărul atomic (Z) reprezintă:

A. numărul electronilor din stratul exterior;
B. numărul protonilor din nucleu;
C. numărul electronilor şi neutronilor;
D. numărul protonilor, electronilor şi neutronilor;
E. numărul protonilor din nucleu şi numărul neutronilor.
2. Sarcină electrica a nucleului este determinată de suma:

A. sarcinilor electrice ale protonilor;
B. sarcinilor electrice ale protonilor şi neutronilor;
C. sarcinilor electrice ale protonilor, neutronilor şi electronilor;
D. masei protonilor şi a masei atomice;
E. numărului protonilor şi a numărului atomic.
3. Numărul atomic indica:

A. numărul de protoni din nucleul unui atom şi corespunde numărului de ordine al elementului
respectiv în sistemul periodic;
B. numărul total de protoni şi neutroni din nucleul unui atom (exceptie: atomul de hidrogen);
C. numărul total de neutroni şi electroni dintr-un atom;
D. suma neutronilor din nucleul unui atom şi a numărului de masa;
E. masa atomică a unui element chimic.
4. Sarcina electrica a protonului este:

A. negativa (1-);
B. egala cu sarcină electronica a neutronului;
C. egala cu zero, protonul fiind neutru;
D. egala cu numărul de masa al deuteriului;
E. pozitiva (1+).
5. Masa electronului este:

A. mult mai mica decit cea a protonului sau a neutronului;
B. egala cu a protonului;
C. mai mare ca a neutronului;
D. egala cu numărul de masa al atomului de hidrogen;
E. egala cu diferenta dintre masa neutronului şi a protonului.
6. Într-un atom, numărul electronilor este:

A. egal cu al protonilor;
B. dublu fata de cel al neutronilor;
C. egal cusuma protonilor şi neutronilor;
D. egal cu numărul de masa, cu excepţia hidrogenului;
E. egal cu masa atomică.
7. În învelisul electronic al unui atom sunt:

Teste CHIMIE
A. electroni;
B. protoni;
C. neutroni;
D. electroni şi protoni;
E. electroni şi neutroni.
8. Elementul chimic reprezintă specia de atomi care are:

a) acelaşi numar atomic;
b) acelaşi numar de masa;
c) acelaşi numar de electroni pe ultimul strat;
d) acelaşi numar de neutroni;
e) toate afirmatiile sunt corecte.
9. Un atom care are simbolul 8O are:

A. 8 protoni, 9 electroni, 8 neutroni;
B. 8 protoni, 9 electroni, 9 neutroni;
C. 8 protoni, 8 electroni, 9 neutroni;
D. 9 protoni, 8 electroni, 8 neutroni;
E. 9 protoni, 9 electroni, 8 neutroni.
10. Într-un ion divalent pozitiv, M2+, numărul electronilor este:

A. cu doua unitati mai mic decat numărul protonilor;
B. cu doua unitati mai mare decat numărul protonilor;
C. egal cu cel al protonilor;
D. egal cu cel al neutronilor;
E. egal cu suma protonilor şi neutronilor.
11. Principiul lui Pauli se referă la:

A. numărul total de electroni dintr-un strat;
B. numărul total de electroni dintr-un substrat;
C. numărul maxim de electroni care pot exista într-un orbital;
D. procesul de ionizare a unui atom;
E. numărul de electroni puşi în comun de un atom, la formarea unei legaturi covalente.
12. Regula lui Hund se referă la completarea cu electroni:

A. a substraturilor care fac parte din stratul ns;
B. a orbitalilor care fac parte din acelaşi substrat;
C. a unui orbital oarecare;
D. numai a straturilor energetice ale unor nemetale;
E. numai a straturilor energetice ale metalelor tranzitionale;
13. Electronii cuplati reprezintă:

A. doi electroni cu spin opus, dintr-un orbital atomic;
B. electronii acceptati de un atom la formarea unui anion;
C. electronii cu spin opus, din doi orbitali diferiti;
D. doi electroni cu acelaşi spin, din orbitali diferiti;
E. electronii ns1 ai metalelor alcaline.
Teste CHIMIE
14. Un orbital atomic reprezintă:

A. o regiune în spatiul din jurul nucleului unui atom în care un electron se poate gasi cu
maxima probabilitate;
B. o traiectorie precisa pe care o parcurge un electron în jurul nucleului;
C. o zona din jurul nucleului, evitata de electronii din învelisul electronic al unui atom;
D. o zona din jurul nucleului, în care, uneori, se afla protoni;
E. o zona din jurul nucleului, în care, uneori, se afla neutroni.
15. Un orbital de tip p:

A. este format din doi lobi egali, situati de o parte şi de alta a nucleului, pe una din cele trei
axe de coordonate;
B. contine maximum 2 electroni cu acelaşi spin;
C. contine maximum 4 electroni cu spin opus;
D. are forma sfericã;
E. este format din 4 lobi, situati pe axele de coordonate x şi y.
16. Substratul p este format din:

A. 5 orbitali;
B. 7 orbitali;
C. 1 orbital;
D. 3 orbitali;
E. 6 orbitali
17. Elementele din grupele principale ale sistemului periodic au pe ultimul strat un
numărul de electroni egal cu numărul:
A. grupei;
B. perioadei;
C. neutronilor;
D. protonilor;
E. atomic.
18. Afirmaţia corectă este:

A. numărul maxim de electroni dintr-un strat este 2n2;
B. numărul maxim de electroni dintr-un substrat este 2n;
C. numărul maxim de electroni dintr-un strat este 2n;
D. numărul maxim de electroni cedati de un atom depinde de masa lui atomică;
E. numărul maxim de electroni acceptati de un atom nu depinde de configuratia lui
electronica.
19. Afirmaţia corectă este:

A. într-un orbital poate exista maximum un electron;
B. orbitalii de energie egale se ocupa succesiv cu câte doi electroni;
C. electronul distinctiv tinde sã ocupe în atom orbitalul vacant cu energie minimã;
D. ocuparea straturilor se face independent de energia lor;
E. ocuparea substraturilor se face independent de energia lor
20. Care din urmatoarele afirmatii sunt false?

A. atomul e divizibil si are o structura complexa,
Teste CHIMIE
B. toate particulele care alcatuiesc un atom se numesc particule fundamentale,

C. atomul e format din nucleu si invelis electronic,
D. protonii si neutronii formeaza nucleul atomului,
E. intr-un atom numarul electronilor este diferit de numarul protonilor.
21. Ordinea ocupării cu electroni a straturilor şi substraturilor învelişului electronic

al unui atom se stabileşte după următoarele reguli şi principii:
A. regula lui Hundt;
B. în ordinea creşterii energiei orbitalilor 1s 2s 2p 3s 3p 4s 4p 3d 4d;
C. principiul lui Pauli
D. principiul lui Le Chatelier
E. postulatelelui Bohr
22. Numărul de masa reprezintă:

A. suma protonilor şi neutronilor din nucleu;
B. masa atomică ;
C. masa moleculara;
D. suma maselor protonilor şi electronilor;
E. suma maselor protonilor şi neutronilor.
23. În sistemul periodic, elementele chimice sunt plasate în ordinea cresterii:

A. numărului atomic;
B. masei atomice;
C. numărului de masa;
D. numărului de neutroni;
E. caracterului metalic.
24. Sistemul periodic este alcatuit din:

A. 18 grupe, 7 perioade (una incompleta) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza acestuia;
B. 8 grupe, 7 perioade (una incompleta) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza acestuia;
C. 10 grupe, 7 perioade (una incompleta) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza acestuia;
D. 14 grupe, 6 perioade (doua incomplete) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza acestuia;
E. 18 grupe, 6 perioade şi doua şiruri orizontale, plasate la baza acestuia.
25. Elementele din aceeaşi perioada au:

A. numar diferit de straturi electronice;
B. acelaşi numar de straturi electronice;
C. acelaşi numar de electroni de valenta;
D. acelaşi numar de electroni pe ultimul strat;
E. acelaşi numar de electroni pe substraturile ultimului strat.
26. Elementele din aceeaşi grupa principala au:

A. un numar egal de straturi;
B. orbitali diferiti în ultimul strat;
C. acelaşi numar de electroni pe ultimul strat;
D. acelaşi numar de substraturi;
E. numar egal de straturi şi numar egal de electroni.
F. numar diferit de straturi
Teste CHIMIE
27. Izotopii unui element sunt:

A. Speciile de atomi cu acelasi numar de masa, dar difera prin numarul atomic
B. Speciile de atomi care au acelaşi număr atomic, dar cu numărul de masă diferit
C. Speciile de atomi care au acelasi numar atomic, dar difera prin numarul de neutroni
D. Speciile de atomi care au acelasi numar de neutroni, dar cu numarul de masa diferit
28. Protiu este izotopul de hidrogen care este intalnit in

A. Combinatiile chimice obişnuite
B. Apa grea
C. Apa supergrea
29. Hidrogenul greu este izotopul de hidrogen cu urmatoarea structura:

A. 1e-, 1p+, 2n0
B. 1e-, 1p+, 1n0
C. 1e-, 1p+, 0n0
30. Legătura chimică din H2S este:

A. electrovalenta;
B. covalenta nepolara;
C. covalenta polara;
D. de hidrogen;
E. dipol-dipol.
31. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care formează reţele ionice?
A. NH4Cl, He, CaO;
B. AgNO3, KOH, NaF;
C. CaSO4, diamant, He;
D. NaCl, BaO, Ne;
E. NaOH, AgCl, HCl.
32. Dintre speciile următoare, I2, HBr, H2O, NH3, H2S, formează molecule nepolare:
A. I2;
B. HBr;
C. H2O;
D. NH3;
E. H2S.
33. Care din următoarele afirmaţii referitoare la metale, sunt adevărate?

A. toate se prezintă numai în stare solidă
B. prezintă luciu caracteristic
C. sunt bune conducătoare de căldură şi electricitate
D. nici un metal nu prezintă rezistenţă mecanică
E. nici un metal nu se poate prelucra mecanic
34. Care dintre următorii compuşi sunt de natură covalentă?

A. CsF
B. NaF
Teste CHIMIE
C. H2S
D. HF
E. HCl
35. Care din seriile următoare conţin numai substanţe al căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/2, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a substanţei:
A. Ba(OH)2, CuSO4, Ca;
B. H4SiO4, Zn(OH)2, MnSO4;
C. Cu, Ba(NO3)2, H2S;
D. NaNO3, CaCO3, BeCl2;
E. FeS, Cr2(SO4)3, KBr;
36. Legături de hidrogen se formează între moleculele de:

A. HCN;
B. H2O;
C. H2S;
D. HI;
E. CH4.
37. Indicaţi afirmaţiile corecte:

A. pentru substanţele ZnCl2, Ba(OH)2, FeSO4 echivalentul gram se calculează: Eg=M/2, unde
M este masa moleculară a substanţei;
B. substanţele se combină (reacţionează) întotdeauna echivalent la echivalent;
C. în reacţia de formare a clorurii de sodiu se combină 1 Eg NaOH cu 2 Eg HCl;
D. echivalentul gram al hidrogenului este 1 g;
E. echivalentul gram al oxigenului este 16 g.
38. Substanţele ionice se caracterizează prin:

A. masă moleculară mare;
B. solubilitate în solvenţi nepolari, când are loc solvatarea moleculelor;
C. temperatura de topire ridicată;
D. plasticitate;
E. reţele cristaline moleculare stratificate.
39. Pentru compuşii ionici, afirmaţia corectă este:

A. la temperatură obişnuită sunt solizi;
B. sunt opaci;
C. sublimează;
D. în stare solidă conduc curentul electric;
E. se dizolvă cel mai uşor în solvenţi organici nepolari.
40. Legătura ionică reprezintă interacţiunile electrostatice de:

A. atracţie dintre ioni de semn contrar, formaţi prin transfer de electroni, de la atomii
elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter elecronegativ;
B. respingere dintre ioni de semn contrar, formaţi prin transfer de electroni de la atomii
C. atracţie dintre ioni de acelasi semn, formaţi prin transfer de electroni de la atomii
Teste CHIMIE
D. atracţie dintre ioni ai elementelor cu caracter electropozitiv;

E. atracţie dintre ioni ai elementelor cu caracter electronegativ;
41. Majoritatea compuşilor ionici se prezintă sub forma de:

A. cristale ionice, cu puncte de topire şi fierbere relativ ridicate;
B. cristale atomice, cu puncte de topire şi fierbere relativ ridicate;
C. cristale ionice, cu puncte de topire şi fierbere relativ scăzute;
D. cristale atomice, cu puncte de topire şi fierbere relativ scăzute;
E. cristale ionice, cu puncte de topire mari şi puncte de fierbere relativ scăzute;
42. Substantele lichide prezintă următoarele proprietăţi:

A. au forma proprie;
B. nu au volum propriu, de aceea iau forma vasului în care se găsesc;
C. energia cinetică a particulelor este mai mică decât la solide;
D. au volum propriu;
E. toate conduc curentul electric.
43. Care din afirmaţiile referitoare la legătura ionică este adevarată?

A. legătura metalică se realizează pe baza transferului de electroni de la atomii elementelor cu
caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter electronegativ;
B. legătura ionică se întâlneşte în gaze rare;
C. legătura covalentă se întâlneşte în cei mai mulţi compuşi ai sodiului;
D. substanţele ionice nu sunt constituite din molecule;
E. în reţeaua cristalina pot exista ioni complecşi sau poliatomici, deoarece aceştia sunt formaţi
prin legături covalente.
44. Pentru legăturile covalente, afirmaţia corectă este:

A. se formează prin punere în comun de electroni cuplaţi, din stratul de valenţă;
B. se realizează prin transfer de electroni;
C. se realizează între atomii elementelor cu caracter electropozitiv;
D. conduc la compuşi care cristalizează în reţele ionice;
E. sunt rigide şi orientate în spaţiu.
45. Care din afirmaţiile referitoare la legătura covalent-coordinativă este falsă?

A. legătura coordinativă este un caz particular al legăturii covalente;
B. electronii puşi în comun provin de la un singur atom;
C. legătura coordinativă este întâlnită în combinaţii complexe şi ioni poliatomici;
D. legătura coordinativă se reprezintă printr-o săgeată ce indică sensul deplasării electronilor
de la donor spre acceptor;
E. substanţele ce prezintă legătură coordinativă formează numai cristale moleculare.
46. Maleabile şi ductile sunt:

A. metalele;
B. compusii ionici, care cristalizeaza în reţele ionice;
C. compusii ionici, care cristalizeaza in retele atomice;
D. compusii covalenti, care cristalizeaza in retele atomice;
E. metalele si compusii implicati in legaturi de hidrogen.
Teste CHIMIE
47. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate?

A. potasiul formează ioni pozitivi mai uşor decât litiul;
B. siliciul formează de preferinţă configuraţii de gaz rar prin ionizare;
C. energia de ionizare a magneziului este mai mică decât energia de ionizare a clorului;
D. HCl, H2O, HF sunt molecule polare
48. Care din următoarele serii conţin numai substanţe cu molecule polare?
A. BeCl2, NaH, Cr2O3;
B. H2O, NO, KOH;
C. NH3, ZnCl2, CH4;
D. HBr, SO3, NH3
E. H2O, HF, PH3
49. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care conduc curentul electric
în soluţie apoasă sau în topitură?
A. H2SO4, Al2O3, CaF2;
B. CaCO3, Zn, KMnO4;
C. Na2S, KClO3, NaOH;
D. CsF, MnO2, PbO2
E. KI, NaCl, I2
50. Care din următoarele serii conţin numai substanţe cu molecule nepolare?
A. SO2, HCl, N2;
B. CH4, H2, Cl2;
C. diamant, F2, zinc;
D. CO2, CCl4, N2
E. Br2, O2, F2
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la nemetale nu sunt adevărate?

A. sunt substanţe solide, lichide sau gazoase la temperatura obişnuită
B. sunt rău conducătoare de căldură şi electricite
C. majoritatea celor solide sunt sfărâmicioase
D. nu prezintă luciu metalic
E. toate prezintă rezistenţă mecanică
52. Tăria legăturii dintre molecule scade în ordinea:

A. forţe van der Waals, legaturi dipol-dipol, legaturi de hidrogen;
B. legaturi dipol-dipol, legaturi de hidrogen, forţe van der Waals;
C. forţe van der Waals, legaturi de hidrogen, legaturi dipol-dipol;
D. legaturi de hidrogen, legaturi dipol-dipol, forţe van der Waals;
E. legaturi dipol-dipol, forţe van der Waals, legaturi de hidrogen.
53. Care din seriile următoare conţin numai substanţe el căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/3, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a substanţei:
A. Na3PO4, FeCl3, Al(OH)3;
B. K2CrO4, AgNO3, Be(OH)2;
C. AlCl3, Fe, ZnSO4;
Teste CHIMIE
D. NaNO3, BaCO3, NiCl2;

E. SnS, Cr(OH)3, NH3.
𝒎𝒅
54. O solutie de concentratie 10% KI contine (C%= ∙ 𝟏𝟎𝟎):
𝒎𝒔
A. 10 g KI dizolvate in 100 g apa;
B. 10 g KI dizolvate in 100 g solutie
C. 10 g KI dizolvate in 90 mL apa;
D. 10 g KI dizolvate in 110 g solutie.
𝒎𝒅
55. O solutie de 0,01 molar de H2SO4 (Cm= ) contine:
𝑴𝑯𝟐𝑺𝑶𝟒 ∙𝑽𝒔
3
A. 490 mg H2SO4 dizolvate in 500 cm solutie,
B. 49 g H2SO4 dizolvate in 500 mL solutie
C. 4,9 g H2SO4 dizolvate in 500 cm3 solutie
D. 0,98 g H2SO4 dizolvate in 1000 cm3 solutie
Se dau AH =1, AS = 32, AO = 16
56. Ce cantitate de apa este nesara a fi adaugata peste 3 grame de NaCl pentru a forma
𝒎
o solutie de concentratie 1% (C%= 𝒎𝒅 ∙ 𝟏𝟎𝟎):
𝒔
A. 297 grame
B. 0,297 grame
C. 300 grame
D. 0,3 grame
𝒎𝒅
57. O solutie de leșie de 25 % (C%= ∙ 𝟏𝟎𝟎) contine:
𝒎𝒔
A. 25 g de NaOH dizolvate in 100 g solutie
B. 250 mg NaOH dizolvate in 100 g solutie
C. 25 g NaOH dizolvate in 75 mL apa,
D. 25 g NaOH dizolvate in 750 g de apa
58. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?

A. două lichide care se dizolvă unul în altul sunt miscibile;
B. lichidele care nu formează soluţii între ele sunt nemiscibile;
C. solubilitatea substanţelor solide, lichide şi gazoase creşte cu temperatura;
D. prin răcirea soluţiilor saturate la o anumită temperatură, are loc procesul de cristalizare,
care se poate aplica la separarea substanţelor din amestecuri;
E. solubilitatea gazelor creşte cu creşterea presiunii.
59. Care din afirmaţiile cu privire la dizolvarea compuşilor ionici în apă sunt false?
A. la dizolvarea compuşilor ionici în apă au loc interacţiuni fizice între solvent şi solvat;
B. la dizolvarea compuşilor ionici în apă se formează legături de tip
ion - dipol;
C. ionii înconjuraţi de dipolii apei de numesc ioni hidrataţi;
D. în procesul de dizolvare al unei substanţe în apă are loc orientarea polului pozitiv al
moleculei de apă spre ionii pozitivi, şi a polului negativ spre ionii negativi;
E. în soluţie ionii sunt mobili, ceea ce explică conductibilitatea electrică a soluţiilor de
compuşi ionici.
Teste CHIMIE
calculează: Eg=M/3, unde M este masa moleculară (respectiv atomică) a substanţei:
A. Na3PO4, FeCl3, Al(OH)3;
B. K2CrO4, AgNO3, Be(OH)2;
C. AlCl3, Fe, ZnSO4;
D. NaNO3, BaCO3, NiCl2;
E. SnS, Cr(OH)3, NH3.
61. O soluţie semimolară (0,5 moli/L) de HNO3 conţine:

A. 0,5 g HNO3 dizolvate într-un litru de soluţie;
B. 0,5 moli HNO3 dizolvat în 1000 g soluţie;
C. 31,5 g HNO3 dizolvate în 500 mL soluţie;
D. 0,5 moli HNO3 dizolvat în 1000 mL de soluţie.
62. O soluţie conţine 0,8 g NaOH în 50 mL soluţie. Care din următoarele afirmaţii
sunt adevărate? (ANa = 23, AH = 1, AO = 16):
A. soluţia are concentraţia 0,4 M;
B. soluţia are concentraţia 0,2 M;
C. soluţia are concentraţia 0,1 M;
D. soluţia are concentraţia 0,2 M;
63. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?

A. proprietatea unei substanţe de a se dizolva într-un solvent se numeşte solubilitate;
B. solubilitatea unei substanţe într-un solvent se exprimă prin coeficientul de solubilitate;
C. coeficientul de solubilitate reprezintă cantitatea minimă de substanţă care se poate dizolva
la o temperatură dată într-o anumită cantitate de solvent;
D. substanţele se pot clasifica după solubilitate în substanţe uşor solubile, puţin solubile şi
greu solubile;
64. Care din afirmaţiile cu privire la dizolvare sunt corecte?

A. procesul de amestecare omogenă a două sau mai multe substanţe, urmat de formarea unei
soluţii, se numeşte dizolvare;
B. dizolvarea substanţelor reprezintă numai un fenomen chimic;
C. dizolvarea substanţelor reprezintă numai un fenomen fizic;
D. fenomenul chimic de la dizolvare se numeşte solvatare;
E. fenomenul fizic de la dizolvare se numeşte solvatare.
65. Care din afirmaţiile cu privire la dizolvare sunt corecte?

A. dizolvarea substanţelor reprezintă numai un fenomen chimic;
B. dizolvarea substanţelor reprezintă o recţie chimică;
C. dizolvarea substanţelor este numai un fenomen biologic;
D. dizolvarea este atât un fenomen fizic cât şi unul chimic
E. dizolvarea substanţelor reprezintă numai un fenomen fizic
Teste CHIMIE
A. Ba(OH)2, CuSO4, Ca;
B. H4SiO4, Zn(OH)2, K2SO4;
C. CaSO4, Ba(NO3)2, H2S;
D. NaNO3, CaCO3, BeCl2
E. Zn, PbSO4, KCl
A. AlCl3, FeS, H2SO3;
B. CaCl2, MgCl2, Zn;
C. KClO3, BaSO4, H3PO4;
D. Ca(OH)2, H2SO4, Co(NO3)2
E. Fe(OH)2, LiCl, H2SO4
68. O soluţie cu pH=10 are caracter:

A. acid;
B. neutru;
C. amfoter;
D. bazic;
E. oxidant.
69. Identificarea pH ului se realizeaza cu:

A. Hartie indicatoare
B. Prin titrare
C. Cu picnometru
70. Apa este o substanţă cu caracter:

A. oxidant;
B. reducător;
C. acid;
D. bazic;
E. amfoter.
71. Într-o soluţie neutră:

A. [H ] = [HO-] = 10-7
+
B. [H+] > [HO-]

C. [H+] < [HO-]
D. pH = 7
E. pH < 7
72. Un acid este o substanta care:

A. are tendinţa de a accepta o grupare hidroxil
B. are tendinţa de a accepta un proton
C. are tendinţa de a ceda un proton
D. are tendinţa de a ceda o grupare hidroxil
E. prin pierderea unui proton se transforma in baza sa conjugata
Teste CHIMIE
73. O soluţie acidă prezintă:

A. pH > 7
B. pH = 7
C. [H+] < 10-7
D. [H+] > 10-7
E. pH < 7
74. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solvenţi, sunt corecte?

A. Starea de agregare predilectă a solventilor este cea solidă
B. Starea de agregare predilectă a solvenţilor este cea lichidă
C. Solvenţii pot fi polari şi nepolari
D. Solvenţii cei mai frecvent întâlniţi sunt cei cu molecule nepolare
75. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?

A. pH-ul este logaritmul zecimal negativ al activităţii ionilor de hidrogen dintr-o soluţie
B. pOH-ul este logaritmul zecimal negativ al activităţii ionilor hidroxil dintr-o soluţie
C. hidroliza sărurilor este o reacţie ireversibilă
76. Unele dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un indicator de pH sunt

următoarele:
A. Schimbarea de culoare să fie reversibilă
B. Schimbarea de culoare să se producă brusc, într-un interval de pH cât mai mic
C. Indicatorul să fie solubil în apă sau alcool
D. Indicatorul să se folosească în cantităţi mari pentru a se observa schimbarea de culoare
E. Schimbarea de culoare să se producă la adaosul unor cantităţi mari de acid sau de bază
77. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate?

A. pH-ul unei soluţii se poate determina cu ajutorul hârtiei-indicator de pH, a soluţiilor de
indicatori acido-bazici sau prin metode instrumentale (aparat, pH-metru)
B. Indicatorii de pH (acido-bazici) sunt compuşi organici cu structuri complexe, care îşi
schimbă culoarea la variaţia concentraţiei ionilor H+ şi HO- din soluţie, cuprinsă într-un anumit
domeniu al acesteia
C. Indicatorii acido-bazici de culoare îşi modifică culoarea în funcţie de pH, schimbarea având
loc într-un anumit domeniu de viraj
D. Indicatorii acido-bazici de fluorescenţă îşi modifică fluorescenţa în funcţie de pH
E. Indicatorii acido-bazici în soluţie, pot fie să cedeze un proton (indicator bazic), fie să
accepte un proton (indicator acid)
78. Referitor la reacţiile redox este corectă afirmaţia:

A. oxidantul acceptă protoni
B. reducătorul cedează protoni
C. oxidantul acceptă electroni
D. reducătorul acceptă electroni
E. numărul electronilor cedaţi este mai mare decât cel al electronilor acceptaţi
79. Referitor reacţile de oxidare, care afirmatii sunt false:

A. Scăderea algebrică a numărului de oxidare
Teste CHIMIE
B. Apariţia sarcinilor pozitive

C. Creşterea numărului sarcinilor pozitive
D. Dispariţia sarcinilor negative
E. Creşterea algebrică a numărului de oxidare
80. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

A. Reacţiile redox, sunt reacţii care se produc prin cedare de electroni, de către atomi,
molecule sau ioni
B. Reactia de oxidare este o reactie la care o particula dintr-o anumita specie chimica (atom,
ion, molecula, radical liber) cere electroni de la o alta particula de specie chimica,
transformandu-se in forma redusa corespunzatoare,
C. Reactia de reducere este o reactie in care o particula dintr-o anumita specie chimica,
cedeaza electroni altei particule de specie chimica, transformandu-se in forma oxidata
corespunzatoare
81. Care afirmatie nu este adevarata, referitor la aranjarea metalelor în seria activităţii
electrochimice:
A. în ordinea creşterii reactivităţii chimice;
B. în ordinea descreşterii caracterului electropozitiv;
C. în ordinea creşterii potentialului standard de reducere;
D. în ordinea descreşterii potentialului standard de oxidare;
82. Care afirmatie este adevarata pentru definirea pilei galvanice:

A. procesul în care energia electrică este transformată în energie chimică.
B. Procesul in care energia chimica a unei reactii redox este transformata in energie electrica
C. Procesul in care sub actiunea unor reactii de oxido reducere se formeaza curenti galvanici
de mica intensitate
83. O pila galvanica este formata din:

A. Semicelule, fir conductor, voltmetru
B. electrozi, solutii de electroliti, fir conductor, punte de sare, voltmetru
C. Anod, catod, fir conductor, solutii de electroliti, voltmetru.
84. Care afirmatie este adevarata:

A. În celula metalului mai reactiv are loc procesul de oxidare, prin care atomii de metal
cedează electroni şi trec în soluţie ca ioni, devenind catodul sau borna negativă a pilei
B. În celula metalului mai reactiv are loc procesul de oxidare, prin care atomii de metal
cedează electroni şi trec în soluţie ca ioni, devenind anodul sau borna negativă a pilei
C. În celula metalului mai puţin reactiv are loc procesul de reducere, prin care ionii de metal
acceptă electronii veniţi si se transformă în atomi, devenind anodul sau borna negativă a
pilei,
85. Reprezentarea convenţională a pilei electrice se realizează:
A. (-) anod/ electrolit 1//electrolit2/catod (+)
B. (-) catod/ electrolit2// electrolit1/anod(+)
C. (-) anod/ electrolit 2//electrolit1/catod (+)
86. Reprezentarea pilei Daniel Iacobi este realizata prin:

A. Zn/H2SO4/Cu
Teste CHIMIE
B. Zn/ZnS04 // CuS04 / Cu.

C. (-) red2/ ox2// ox1/red1 (+)
D. Zn/ Zn2+(1N)//H+(1N)/H2, Pt
87. Reactiile ce au loc la electrozii acumulatorului cu plumb sunt:

A. H2 + 1/2O2 = H2O
B. Zn + 2NH4+ + 2MnO2 = Zn2+ + Mn2O3 + 2NH3 + H2O
C. Pb + PbO2 + 4H+ + 2SO42- = 2PbSO42- + 2H2O
88. Acumulatorii sunt:

A. Pile primare, care sunt alcatuite din pol negativ, pol pozitiv si o pasta, utilizate pentru
alimentarea aparatelor de radio cu tranzistori, a instalaţiilor de semnalizare.
B. Pile reversibile, in care substantele initiale si cele finale sunt insolubile in electrolit.
C. Pile secundare care nu se regenereaza prin electroliza.

A. În pilele de combustie procesul de oxido-reducere are loc prin arderea combustibililor.
B. Elementul galvanic transformă energia electrica în energie chimică.
C. La începutul seriei Beketov-Volta, se află metalele cu cel mai accentuat caracter reducător
D. Într-o pila electrica avem un electrod dintr-un metal mai reactiv, cu caracter reducător
accentuat (catod) si un electrod dintr-un metal mai puţin reactiv, cu caracter oxidant (anod).
90. Pila de combustie H2/O2 este formata din:

A. Anodul sau electrodul de combustibil unde are loc reducerea combustibililor, catodul sau
electrodul de oxigen unde are loc oxidarea oxigenului molecular, electrozi de carbune cu
catalizatori incorporati si electrolitul solid,
B. Anodul sau electrodul de combustibil unde are loc oxidarea combustibililor, catodul sau
electrodul de oxigen unde are loc reducerea oxigenului molecular, electrozi de carbune cu
catalizatori incorporati si electrolitul alcalin
C. Anodul sau electrodul de combustibil unde are loc oxidarea combustibililor, catodul sau
electrodul de oxigen unde are loc reducerea oxigenului molecular, electrocatalizatori si
electrolitul acid
91. Reprezentarea schematica a pilei de combustie H2/O2:

A. (-) C/H2 /HO-/ O2/C (+)
B. (+) C/H2 /HO-/ O2/C (-)
C. (-) C/O2 /HO-/ H2 C (+)
D. (-) C/H2 /H3O+/ O2/C (+)

A. Ţiţeiul este un lichid viscos, de culoare brună-neagră, cu reflexe albăstrui cu miros
caracteristic;
B. Ţiţeiul este solubil în apă şi mai greu decât apa;
C. Ţiţeiul este un amestec complex de hidrocarburi gazoase şi solide dizolvate în hidrocarburi
lichide;
D. Ţiţeiul se prezintă în natură în stare amorfă.
Teste CHIMIE
93. În ţiţei nu se găsesc:

A. Hidrocarburi aciclice saturate (alcani sau parafine);
B. Hidrocarburi aciclice nesaturate (de tip alchene, alchine);
C. Hidrocarburi ciclice saturate (cicloparafine sau naftene);
D. Hidrocarburi aromatice.
94. Comportarea în exploatare a motoarelor navale concepute să funcţioneze cu

combustibilii grei navali (CG) este influientata de:
A. preţul redus al combustibilului rezidual;
B. caracteristicile combustibilului.
C. de tipul navei
95. . Prezenţa sulfului liber sau a compuşilor acestuia în combustibilul greu provoacă, în
urma procesului de ardere:
A. Coroziunea chimică a cămaşii de cilindru
B. Degradarea calităţii uleiului de ungere al cilindrului
C. Coroziunea electrochimică a cămaşii cilindrului.
96. . În combustibil, sulful nu este intalnit:

A. Ca sulf organic-în combinaţii organice;
B. Sub forma de sulfuri metalice;
C. În combinatii anorganice oxigenate (sulfati);
D. Sub formă de săruri ale acidului sulfhidric.
97. . Cu toate ca la arderea sulfului se degaja o mare cantitate de căldură, acest element
este dăunător în procesul de ardere a combustibililor, deoarece SOx formați nu:
A. Corodeaza partile metalice ale focarului;
B. Are actiune poluanta, fiind un component al ploilor acide;
C. Reacţionează cu alţi compuşi formând compuşii grei.
98. Cei mai utilizaţi combustibili navali, din categoria B, conform British Standard si
ASTM sunt cei de tip:
A. MFO
B. IFO
C. HFO
D. MDF
E. GO.
99. . Referitor combustibilii navali, care afirmatie nu este adevarata:

A. Au densitate mare (1000-1050 kg/m3 )
B. Au viscozitate mare (300....7000 sec.Red-1),
C. Au caracteristici de ardere net imbunătăţite, comparativ cu motorina.
D. Au punct de congelare scăzut (~ 24°C), punct de inflamabilitate ridicat (≥ 62°C),
E. Au conţinut de apă (cca 1% în volum) si continut de sulf (~ 5%)
Teste CHIMIE
100. Care este densitatea unui produs petrolier la temperatura de 15 °C, utilizând
formula: d15 = dt + c(t-15), dacă densitatea lui, măsurată la 25 °C, este de 0,891 g/cm3, iar
c = 0,000675 g/cm3 °C?
A. 0,898 g/cm3
B. 0,897 g/cm3
C. 0,889 g/cm3
101. Să se afle temperatura t °C la care s-a determinat densitatea relativă a unui produs
petrolier, ştiind că, densitatea relativă la temperatura t °C este de 0,916 g/cm3 , iar la 15°C
este de 0,920 g/cm3. Se dau: d15 = dt + c(t-15), c = 0,000660 g/cm3 ºC.
A. 270C
B. 250C
C. 210C
102. Punctul de curgere este:

A. temperatura cea mai scăzută la care, în condiţii determinate, combustibilul mai curge.
B. temperatura cea mai ridicata la care, în condiţii determinate, combustibilul nu se apride
C. temperatura cea mai scăzută la care, în condiţii determinate, combustibilul devine vâscos.
103. În sistemul metric international, densitatea absolută se exprimă în:

A. kg/m3
B. barili
C. g/cm3
D. m3/kg
104. Unităţile de măsură pentru puterea calorifică a combustibililor solizi:

A.MJ/Kg
B. Kcal/Kg
C. Erg/Kg
105. Densitatea relativă a unui combustibil se măsoară cu:

A. picnometru;
B. refractometru;
C. areometru;
D. alcoolmetru
106. În sistemul metric internaţional, unitatea de măsură pentru viscozitatea

cinematică este:
A. N.s.m-2
B. centiStokes (cSt)
C. Pa.s
D. m2/ s
107. Care afirmatie nu este adevarata referitoare la conţinutul de apă din combustibilii
navali (exprimat în procente volumetrice), care este limitat prin specificaţii din cauza
efectelor apei asupra motorului şi instalaţiilor, precum:
A. La concentraţii peste 0,4% în volum, apa înrăutăţeşte arderea.
B. La contactul apă/metal, se produce coroziunea electrochimică a metalelor,
Teste CHIMIE
C. Diluează concentraţia sărurilor de vanadiu şi sodiu, împiedicând coroziunea.

D. Apa emulsionează cu combustibilul, îngreunând funcţionarea centrifugelor.

A. Aditivii pentru combustibili sunt hidrocarburi care completează caracteristicile naturale ale
acestora şi -i pot înlocui pe aceştia într-o arie largă de utilizare.
B. Aditivii protejează combustibilul de transformările chimice, de acţiunea agenţilor fizico-
chimici cu care acesta vine în contact.
C. Aditivii pentru combustibili nu înlesnesc autoaprinderea şi apariţia flăcării în amestecul aer-
combustibil.
D. Aditivii sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care, printr-o reacţie de ardere sau prin
reacţii nucleare, degajă o mare cantitate de căldură.
109. Să se afle densitatea relativă a unui produs petrolier determinata la 15°C, ştiind
că, densitatea relativă la 20°C este de 0,866 g/cm3. Se dau: d15 = dt + c(t-15), c = 0,000680
g/cm3 ºC.
A. 0,869 g/cm3
B. 0,865 g/cm3
C. 0,866 g/cm3
110. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevărate:

A. Punctul de inflamabilitate este temperatura cea mai scăzută la care, în condiţii determinate,
amestecul de vapori şi aer de la suprafaţa produsului se aprinde pentru prima dată în contact cu
o flacară deschisă.
B. Punctul de tulburare reprezintă temperatura cea mai ridicată la care, în condiţii determinate,
apar primele cristale de parafină
C. Punctul de curgere (pour point) este temperatura cea mai ricată la care, în condiţii
determinate, combustibilul mai curge.
D. Aditivi antioxidanţi se folosesc pentru facilitarea operaţiei de pompare a combustibilului la
temperaturi joase.
111. În calculul indicelui Diesel, se foloseşte:

A. Densitatea absolută, exprimată pentru temperaturi în °C;
B. Densitatea API, exprimată în grade API;
C. Densitatea relativă.
112. Combustibilul greu (CG) naval reprezintă :

A. Amestecul, în diferite proporţii dintre produsele provenite prin prelucrarea cocsului petrolier
cu distilatele de tipul motorinei, petrolului lampant etc.
B. Amestecul, în diferite proporţii, dintre motorină şi o serie de distilate uşoare, obţinute din
prelucrarea secundară a petrolului
C. Amestecul, în diferite proporţii, dintre reziduul provenit de la distilarea petrolului brut şi o
serie de distilate (motorină, petrol lampant etc.).
113. Un CG cu valoarea viscozităţii peste limita admisă

A. Împiedica operatia de aditivare, aferenta prepararii chimice
B. Înrăutățește procesul de ardere, datorită eliminării ineficiente a apei şi a impurităţilor
solide din combustibil.
Teste CHIMIE
C. Afectează calitatea uleiurilor și a lubrifianților.
114. Cunoașterea densității combustibililor navali este importantă pentru:

A. A depista prezenta compușilor organo-metalici și a sărurilor minerale care ar provoca
coroziune în focarul de ardere
B. Stabilirea stocurilor din tancurile de combustibil, determinarea temperaturii de preîncălzire,
aprecierea puterii calorifice sau calitatea arderii combustibililor navali.
C. Atenționează asupra prezenței apei, care ar putea intensifica procesul de coroziune
electrochimică din tancurile de combustibil.
115. Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate:

A. Calităţi slabe de ardere au în general combustibilii cu viscozitate mică asociată cu o
densitate mare,
B. Densitatea și viscozitatea combustibilului nu influiențează procesul de îndepărtare a apei
din acesta,
C. Nu este importantă menţinerea temperaturii combustibilului naval in instalațiile navei sub
punctul de inflamabilitate;
116. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevărate:

A. Cifra cetanică caracterizează tendinţa de aprindere a combustibilor folosiţi în motoarele
Diesel, cu auto-aprindere și reprezintă procentul, în volume de n – cetan dintr-un amestec
al acestuia cu α – metilnaftalina
B. Cifra cetanică caracterizează rezistenţa la detonaţie a combustibililor destinaţi motoarelor
cu aprindere prin scânteie și reprezintă procentul în volume de izooctan (2, 2, 4-trimetil
pentan) dintr-un amestec de izooctan cu n – heptan.
117. Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate, referitoare la condițiile pe care
trebuie să le îndeplinească aditivii:
A. Să asigure o bună manevrare și depozitare a combustibilului în tancurile de marfă ale
navei,
B. Să ardă odată cu combustibilul, fără să lase depuneri, să aibă o bună solubilitate în
combustibil, insă nu și în apa din acesta și să nu influiențeze negativ calitățile
combustibilului,
C. să fie instabili la temperatura la care se află combustibilul, deficitari si cu eficiență maximă
la concentrații mari.
118. Care din afirmațiile de mai jos nu sunt adevărate:

A. Acţiunea substanţelor acide existente sau rezultate în urma procesului de ardere al
combustibilului nu este anihilată prin aditivare,
B. Combustibilul este protejat prin aditivare de transformările chimice sau deteriorări, sub
acţiunea agenţilor fizici şi chimici cu care acesta vine în contact,
C. Prin aditivare se induc proprietăţi noi sau se îmbunătățesc proprietăţile existente ale
combustibilului
D. Prin aditivare se urmărește protejarea motorului de produşii rezultaţi prin arderea
combustibilului în cilindru.
119. În procesul de ardere al sulfului din combustibilul naval au loc următoarele reacții
chimice:
Teste CHIMIE
A.
B. S + O2 = SO2
SO2 +H2O = H2SO3
C. S + O2 = SO2
SO2 + 1/2O2 = SO3
SO3 + H2O = H2SO4

Chimie 43124 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chimie 43124 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste CHIMIE

1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la molecula de apă nu sunt

2. Proprietațile specifice ale apei sunt:

3. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

5. Proprietăţile specifice ale apei sunt :

C. Capacitate de dizolvare redusă şi tensiunea superficială scăzută

6. Apele dure prezintă următoarele caracteristici:

7. Referitor principala sursă de apă de la bordul navelor, care afirmatii nu sunt

8. Care din afirmațiile de mai jos sunt adevarate:

9. Referitor la duritatea apei, care afirmatii nu sunt adevarate:

10. Alegeti raspunsul corect:

11. Care afirmatii sunt adevarate referitoare la Conventia MARPOL:

12. Ca agent de racire in instalatiile navei se utilizeaza:

13. Principala sursa de apa la bordul navei este:

16. Referitor la depunerile de namol, care afirmatii nu sunt adevarate:

17. Referitor la depunerile de cupru metalic si oxizi de fier care se depun pe

18. Depunerile din circuitele de apa in instalatiile navale produc:

A. pH-ul apei, concentraţia oxigenului, şi temperatură

20. Metalele în contact cu apa ce conţine ioni formează electrozi al căror

21. Orice interfaţa instalaţie metalică/apă prezintă:

22. Intr-o celula de coroziune, pe zona anodica au loc urmatoarele reactii:

24. Referitor la coroziuni, care afirmatii sunt adevarate:

25. Referitor la coroziuni, care afirmatii sunt adevarate

A. Coroziunea fisurantă caustică este o coroziune localizată care se dezvoltă în fisuri

26. Severitatea atacului oxigenului in circuitele de apa depinde de

27. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:

28. În timpul coroziunii, reacţiile care au loc sunt urmatoarele:

29. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

30. Mediul coroziv influenţează coroziunea otelurilor cu continut scazut in

31. Care afirmatii sunt adevarate, referitor la influenta temperaturii asupra

32. Creşterea presiunii intr-un sistem provoacă

33. Pentru prevenirea si controlul coroziunii se urmaresc urmatoarele:

37. Se creeaza o celula de coroziune, in care un electrod de fier este conectat cu

41. pHul apei din caldare trebuie sa fie cuprins intre:

43. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?

44. Clorinitateaa apei tehnice de la bordul navei se exprima in impuritati cloruri

46. Referitor la constructiile metalice trebuie evitate:

D. Zonele de curgere ale electrolitilor.

47. Măsurile active de protecţie pentru domeniul naval se referă la tratarea

48. Modificarea potenţialului electric al metalului suspus coroziunii se numeşte

49. Metodele active de protecţie electrochimică constau din:

50. Protecţia catodică constă în

51. Protectia catodica cu anod de sacrificiu constă

52. Pentru protectie, o piesa de fier se leagă de un anod de sacrificiu, de

54. Care dintre afirmatii nu sunt adevarate:

56. Referitor la grunduri, care afirmatie este adevarata:

57. Care afirmatie nu este adevarata?

C. Vopselele sunt suspensii de pigmenti, materiale auxiliare si de umplutura in

58. Eficienta protectiei anticorozive prin vopsire depinde de:

59. Cunoașterea densității combustibililor navali este importantă pentru:

60. În sistemul metric international, densitatea absolută se exprimă în:

61. Referitor la aplicatiile care utilizeaza metoda de determinare a densitatii la

1. Numărul atomic (Z) reprezintă:

2. Sarcină electrica a nucleului este determinată de suma:

3. Numărul atomic indica:

4. Sarcina electrica a protonului este:

5. Masa electronului este:

6. Într-un atom, numărul electronilor este:

7. În învelisul electronic al unui atom sunt:

8. Elementul chimic reprezintă specia de atomi care are:

9. Un atom care are simbolul 8O are:

10. Într-un ion divalent pozitiv, M2+, numărul electronilor este: