15. GIRAŢIA NAVEI. FAZELE GIRAŢIEI.

ELEMENTELE
GIRAŢIEI. ESTIMA GRAFICĂ ŢINÂND CONT DE GIRAŢIA NAVEI.
PROBLEMELE GIRAŢIEI NAVEI

DEFINIŢIA 15.1 Giraţia navei este curba descrisã de centrul de

greutate al navei care schimbã de drum, pânã la venirea la noul
drum al navei.

15.1 FAZELE GIRAŢIEI

Fazele giraţiei navei sunt (fig.15.1):

- faza iniţialã;
- faza de evoluţie;
- faza de giraţie.

15.1.1. Faza iniţialã a giraţiei

Faza iniţială a giraţiei navei începe în punctul iniţial al giraţiei

Pig., când se modificã unghiul de cârmã funcţie de valoarea noului
drum; nava se deplaseazã lateral în bordul opus punerii cârmei,
totul durând maximum câteva zeci de secunde.

15.1.2. Faza de evoluţie

Faza de evoluţie incepe din N1 punctul din care nava se

deplaseazã pe curba de giraţie (centrul de greutate al navei descrie
aceastã curbã ce are o formã de spiralã). Axa longitudinalã a navei
formeazã cu tangenta la curba de giraţie unghiul de derivaţie β care
creşte, odatã cu deplasarea pe curba de giraţie, pânã la o valoare
maximã dupã care scade spre zero, odatã cu venirea la noul drum,
(acesta poate lua valori cuprinse între 4…60 pentru navele mari şi
8…100 pentru navele mici).

15.1.3. Faza de giraţie

Faza de giraţie, de giraţie uniformă, sau de giraţie propriu - zisă

începe în N2 punctul de terminare al fazei de evoluţie, iar traiectoria
pe care se deplaseazã nava ia forma aproximativã a unui cerc,
unghiul de derivaţie se menţine constant, viteza se menţine
constantã la o valoare de 30…40 % din viteza iniţialã de giraţie.

150
 Faza de evolutie

DN 1

DG’
N2
OG
DN 2
N1

Faza initiala
a giratiei

Faza de giratie Pig

DG

Fig.15.1

15.2 ELEMENTELE GIRAŢIEI

Elementele giraţiei navei sunt (fig.15.2):

- diametrul giraţiei, DG - distanţa pe normala la drumul
iniţial al giraţiei, sau porţiunea de curbã din faza de
evoluţie, este diametrul giraţiei neuniforme sau
diametrul tactic;
- diametrul final al giraţiei, DG’ - porţiunea de curbã
din faza de evoluţie, sau diametul giraţiei uniforme
fiind mai mare cu 10…20 % decât diametrul giraţiei;
- raza de giraţie, rG şi este egalã cu DG/2;
- durata giraţiei, TG - intervalul de timp necesar
efectuãrii unei întoarceri de 180o;
- punctul iniţial al giraţiei Pig. - punctul în care se
modificã unghiul de cârmã (“se pune cîrma”);
drumul iniţial al giraţiei, DN1;
- punctul final al giraţiei, Pfg. - punctul în care nava
este pe noul drum;
- noul drum al giraţiei, DN2;
- avansul este spaţiul, Pig.C mãsurat pe drumul iniţial
al giraţiei pânã la proiecţia în C a punctului final Pfg.
(punctul de tangenţã la noul drum al giraţiei);

151
 - abaterea lateralã este spaţiul CPfg. mãsurat pe
perpendiculara din punctul final giraţiei pe drumul
iniţial al giraţiei;
- centrul cercului de giraţie OG;
- spaţiul parcurs în giraţie SG;
- distanţa intermediară d;
- distanţa la noul drum d1;
- unghiul de întoarcere α;
- unghiul intermediar α/2.

DN 1

α= ∆ DN Ptg

d1 d1

SG

d α/2
Dint Μ
Pfg Pig

α/2
rG rG

DN 2

OG

Fig.15.2

15.2.1. Determinarea elementelor curbei de giratie

Elementele curbei de giraţie a navei se determină ţinând cont

de următoarele considerente:
- curba de giraţie depinde de viteza navei, unghiul
de cârmã, suprafaţa cârmei, mãrimea operei vii a
navei, forma corpului navei;
- în practicã, schimbãrile de drum sunt de regulã mai
- mici de 180o, diferenţa dintre diametrul navei şi cel
al giraţiei finale este nesemnificativã pentru
navigaţia estimatã;
- în practicã diametrul de giraţie se determinã pentru
diferite trepte de vitezã şi unghiuri de cârmã, iar
valorile unghiului de cârmã, duratei giraţiei,
avansului, abaterii laterale se înscriu în tabla de

152
 giraţie (tab.15.1) şi se folosesc în rezolvarea
problemelor de navigaţie estimatã.

Tabelul 15.1 Tabla de giraţie a navei

Unghiul de cârmă=….; DG=…; T1800=…
Nr. crt. Unghiul de Distanţa la Distanţa Unghiul Spaţiul în Durata
întoarcere noul drum intermediară intermediar giraţie întoarcerii

15.3 TRASAREA DRUMULUI NAVEI ÎN ESTIMA GRAFICÃ

ŢINÂND CONT DE CURBA DE GIRAŢIE

Trasarea drumurilor navei ţinînd cont de influenta giraţiei

asupra pozitiei navei se face prin două metode, metoda folosind
avansul si abaterea lateralã şi metoda folosind trasarea curbei de
giraţie.

15.3.1.Trasarea drumului navei folosind avansul si abaterea

lateralã

Algoritm (fig.15.3):
- se determinã punctul iniţial al giraţiei Pig.;
C

Ab.lat
Av

O1 O2
----- ----
Cl1 Pig Pfg Cl2

DN 1 DN 2

Fig.15.3

- se traseazã avansul din Pig. pe drumul iniţial al

giraţiei obtinându -se punctul C;
- se ridicã o perpendicularã din punctul C în sensul
giraţiei şi se măsoarã pe aceasta abaterea
lateralã obtinându-se punctul final Pfg. al giraţiei;
- se traseazã în punctul Pfg. noul drum al giraţiei;
- se înscriu valorile orei şi citirilor la loch pentru
punctele Pig. şi Pfg.

153
15.3.2.Trasarea drumului folosind curba de giraţie

Algoritm (15.4):
- se determinã Pig. punctul iniţial al giraţiei;
- se ridicã din punctul Pig. o perpendicularã în
sensul giraţiei;
- se măsoară rg, raza de pe această perpendiculară
giraţie obţinându-se centrul cercului de giraţie OG;
- se traseazã cercul de giraţie de rază rG din punctul
OG;
- se traseazã noul drum al giraţiei tangent la cercul
- de giraţie obţinându-se punctul final al giraţiei Pfg;
- se înscriu valorile orei şi citirilor la loch în punctele
Pig şi Pfg.

O2
Pfg ----
Cl2

O1 rG
----- Pig
Cl1
OG
DN 2

DN 1

Fig. 15.4

15.4 PROBLEMELE GIRAŢIEI

Problemele giraţiei sunt:

- determinarea punctului iniţial al giraţiei;
- determinarea punctului final al giraţiei.

15.4.1 Determinarea punctului iniţial al giraţiei

Aceastã problemã se pune atunci când de pe un drum iniţial

trebuie sã se intre pe un aliniament de la coastã, sau sã treacã
printre douã obstacole pentru a se ajunge la un punct de pe coastã.

Algoritm (fig.15.5):
- se cunosc drumul iniţial, drumul final şi se cere sã
se determine punctul iniţial al giraţiei;
154
 - se traseazã drumul iniţial al navei;
- se traseazã noul drum sau drumul final determinat
pe hartă funcţie de un aliniament (direcţie);
- cu un segment de dreaptã de valoare egalã cu
raza de giraţie se traseazã paralele la cele douã
drumuri în bordul întoarcerii, ce se intersecteazã
într-un punct OG, centrul cercului de giraţie;
- se traseazã curba de giraţie de rază rG din punctul
OG obţinându-se douã puncte de intersecţie cu
cele douã drumuri, punctul iniţial al giraţiei, Pig.
punctul final al giraţiei, Pfg;

Raint

Re

DN 2

O2
OG rG
Pfg ----
Cl2
rG
DN 1
Pig
O1
-----
Cl1

Fig. 15.5

- se uneşte punctul Pig cu reperul de la coastă faţã

de care s-a trasat noul drum şi se obţine
relevmentul adevărat pentru începerea giraţiei
(relevment care se converteşte în relevment giro
şi compass şi se aşteaptă la compas), giraţia
terminându-se atunci când nava intrã pe noul
drum.

15.4.2. Determinarea punctului final al giraţiei

Aceastã problemã se pune atunci când se cunosc drumul

iniţial şi noul drum fiind nevoie sã se cunoascã punctul final al
giraţiei.

155
Algoritm (fig.15.6):
- se traseazã drumul navei şi punctul iniţial al giraţiei
Pig., se înscriu O/Cl;
- se ridicã o perpendicularã din punctul iniţial al
giraţiei pe drum de valoare rG, în bordul
întoarcerii, determinându-se astfel punctul OG,
centrul cercului de giraţie şi se traseazã curba de
giraţie de razã rG;
- se construieşte unghiul de întoarcere α, în punctul
OG unde α = DN2 - DN1 , de laturi OGPig. şi OGPfg.
obţinându-se astfel punctul final al giraţiei;
- se traseazã noul drum al navei prin punctul Pfg.;
- punctul final al giraţiei se poate obţine şi ducând
noul drum tangent la curba de giraţie.

O1 O2
----- Pig Pfg ----
Cl1 Cl2
α

rG rG

DN 1 DN 2

OG

Fig.15.6

156