STUDIU TEHNIC ZONAL

DECOLMATAREA PRIN INDEPARTAREA

MATERIALULUI ALUVIONAR PENTRU ASIGURAREA
SCURGERII OPTIME IN ALBIE, PE CURSUL DE APA
OTASAU, IN COMUNA PIETRARI, JUDETUL VALCEA

Beneficiar: S.C. ELCOPREST CONSTRUCT S.R.L., Babeni

Proiectant G.A.: Barbatesti, Judetul Valcea

2013

1
 CUPRINS

I. PIESE SCRISE
1. DATE GENERALE
2. PREZENTAREA BAZINULUI HIDROGRAFIC IN SECTORUL ANALIZAT
3. DETERMINAREA DEBITELOR CU DIFERITE ASIGURARI INCLUSIV DEBITUL
DE FORMARE IN SECTIUNEA CARACTERISTICA A ZONEI STUDIATE
4. STABILIREA CHEII LIMNIMETRICE DE REFERINTA IN SECTIUNEA
CARACTERISTICA A SECTORULUI DE RAU STUDIAT
5. LUCRARI HIDROTEHNICE SI SAU DE ARTA EXISTENTE IN SECTORUL DE RAU
STUDIAT
6. EVALUAREA VOLUMELOR DE AGREGATE EXISTENTE IN ZONA
7. EVALUAREA VOLUMELOR DE REGENERARE
8. CONSIDERATII PRIVIND PROGNOZA IMPACTULUI EXPLOATARII
AGREGATELOR MINERALE ASUPRA HIDRAULICII ALBIEI IN SECTORUL STUDIAT
9. PROGNOZA MODIFICARILOR CU CARACTER GEOMORFOLOGIC ADUSE DE
EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE IN ZONA
10. CONCLUZII

II. PIESE DESENATE:

1) PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONA LA SCARA 1:25.000;
2) PLAN DE SITUAŢIE LA SCARA 1:1.000;
3) PROFIL LONGITUDINAL PRIN ALBIE LA SCARA 1:1.000;
4) PROFILURI TRANSVERSALE PRIN ALBIE LA SCARA 1:1.000.

2
 MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE
1.1. Obiectul documentatiei
“STUDIU TEHNIC ZONAL – Cursul de apa Otasau, comuna Pietrari, judetul Valcea”
1.2. Localizarea perimetrului propus evaluãrii
Bazinul hidrografic Olt, cursul de apa Otăsău, Cod cadastral VIII.I.150.4, comuna Pietrari,
județul Vâlcea.
1.3. Date de identificare ale beneficiarului
S.C. ELCOPREST CONSTRUCT S.R.L., cu sediul in orașul Băbeni, Str. Uzinei, nr. 1, Jud.
Vâlcea.
1.4. Proiectantul lucrarii
comuna Barbatesti, judetul Valcea,
1.5. Coordonatorul hidroedilitar zonal
Administratia Nationala „Apele Romane” – Administratia Bazinala de Apa Olt – Sistemul de
Gospodarire a Apelor Valcea, Rm. Valcea, Str. Posada, nr. 21, telefon 0250730415, 0350405972, fax
0250735091.
1.6. Necesitatea evaluãrii rezervei
Evaluarea rezervei de agregate minerale se face in scopul reprofilarii albiei, consolidarii
malurilor, stabilizarii talvegului albiei si stoparii eroziunilor existente, prin exploatare de agregate
minerale.
Exploatarea agregatelor minerale se efectueaza in baza Legii Apelor 107/1996, cu
modificarile si completarile ulterioare, articolul 33, aliniatul (2), in scopul indepartarii materialului
aluvionar, pentru asigurarea scurgerii optime in albie.

2. PREZENTAREA BAZINULUI HIDROGRAFIC IN SECTORUL ANALIZAT

2.1. Relief
Zona studiata face parte din unitatea geologica denumita Depresiunea Getica, care este
pozitionata in fata Carpatilor Meridionali formand o depresiune nascuta prin scufundarea unei zone
de cristalin care tine de Carpatii Meridionali, facand legatura dintre acestia si Muntii Balcani.
Valea Otasaului prezinta o lunca dezvoltata cu depozite importante de agregate minerale si
terase care devin largi spre confluenta cu raul Bistrita.

3
 Zona studiata se caracterizează printr-un climat temperat continental moderat, cu uşoare
influenţe mediteraneene.
Râul Otasau străbate zona montana având altitudinea medie de 450m si
este caracterizat ca un curs de apa de munte, străbătând zona de foioase cu
pante mari in treimea superioara, atingând in zona studiata o panta medie de
0,0097. Patul albiei râului Otasau in zona studiata este constituit din pietrişuri si
nisipuri amplasate pe roca de baza (marna).
Patul albiei raului Otasau in zona studiata este constituit din pietrisuri si nisipuri amplasate pe
roca de baza.
Localitatile adiacente cursului de apa sunt Pietrari si Pausesti-Otasau, situate pe malul stang
si malul drept al raului Otasau.
Localitatile din aval de zona studiata au sisteme de alimentare cu apa ce se alimenteaza din
freatic de adancime.
2.2. Conditii geologice
Din punct de vedere stratigrafic, in zona studiata se intalnesc formatiuni apartinand
Senonianului, Paleogenului, Miocenului, Pliocenului si Cuaternarului.
Cuaternarul este reprezentat de depozitele acoperitoare dezvoltate in toata zona. Este
reprezentat prin tipurile de material caracteristice: soluri vegetale, argile, loessuri si intercalatii
nisipoase pe pantele dealurilor si aluviuni ce intra in alcatuirea teraselor aluvionare in lungul vailor
raurilor.
Structura geologica a bazinului hidrografic se caracterizeaza prin existent rocilor dure
cristaline in zona montana si a rocilor sedimentare, putin consolidate, in zona de dealuri
subcarpatice.
2.3. Conditii climatice
Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin advecţii frecvente de aer temperat-
oceanic din vest şi nord-vest (mai ales in semestrul cald), prin pătrunderi frecvente ale aerului
temperat-continental din sectorul estic (mai ales in semestrul rece), prin advecţii relativ dese de aer
tropical maritim din SV.
Zona studiata se caracterizează printr-un climat temperat continental moderat, cu uşoare
influenţe mediteraneene.
Temperatura aerului la statia meteo Ramnicu Valcea a fost in anul 2010 de 33,8 0C – august si
-170C – ianuarie.
Cantitatea medie multianuala de precipitaţii atmosferice la statia meteo Ramnicu Valcea este
de 725,7 mm.
2.4. Conditii hidrogeologice

4
 Din punct de vedere hidrogeologic, in zona studiata, rezulta doua conditii hidrogeologice
diferite:
- in roca de baza apele subterane sunt cantonate in special in fisuri sau in golurile existente in
depozite granulare (agregate minerale). De cele mai multe ori aceste ape se afla sub presiune sau sunt
chiar arteziene.
- in depozitele acoperitoare se intalneste o panza freatica cantonata in pietrisuri si nisipuri,
aceste panze freatice nu au un nivel liber.
2.5. Conditii hidrologice
Râul Otasau are Codul cadastral VIII.1.150.4 este afluent de stânga al
râului Bistriţa. Zona studiata se afla la aproximativ 14 km amonte de vărsare.
Suprafaţa totala a subbazinului Otasau este de 54 Km.2 Lungimea totala
este de 25 Km. Panta medie este de 37% 0, izvorând de la cota 1200 amonte
de localitatea Bărbăteşti si vărsându-se in dreptul localităţii Frânceşti.
Intrucat zacamantul de agregate minerale este situat in albia minora si majora a cursului de
apa Otasau, conditiile hidrologice sunt in legatura directa cu regimul hidric al cursului de apa.
Variatiile anuale ale nivelului liber al cursului de apa sunt cuprinse intre 0,2 – 0,6 m, dar pot
fi uneori depasite in functie de aportul pluvial ori nival.
Conditiile hidrologice si hidrogeologice in care se afla zacamantul nu implica probleme
deosebite cu exceptia limitarii adancimii de exploatare la nivelul talvegului si mentinerea pilierilor
de siguranta fata de maluri de 5 m.

3. DETERMINAREA DEBITELOR CU DIFERITE ASIGURARI INCLUSIV

DEBITUL DE FORMARE IN SECTIUNEA CARACTERISTICA A ZONEI STUDIATE
Debitele cu asigurarea de calcul de 1% si 50% determinate prin metode indirecte, zona
localitatii Pietrari, judetul Valcea, de catre Administratia Bazinala de Apa Olt – Serviciul Hidrologie
conform adresei nr. 10200/BT/10.09.2013, sunt urmatoarele:
Q1% = 159,00 m3/s
Q50% = 23.1 m3/s
Pentru calculul albiei stabile s-a folosit relatia S.T. Altunin si I.A. Buzunov:
B = A x Q0,5 / I0,2
A = 1,3 (conform Tabel valori coeficienti de stabilitate a albiei dupa S.T. Altunin si I.A. Buzunov)
Qf = 23.1 m3/s
I = 0,006
B = 1,3 x 23.10,5 / 0,0060,2 = 1.3 x 4.8 / 0.3 = 21 m
Verificarea albiei stabile:

5
B = A x Qf 0,5 / I0,2
21 = A x 23.10,5 / 0,0060,2
A = 1,3 valoare care se incadreaza in limitele 1,1 - 1,3 pentru cursul inferior al unui rau

4. STABILIREA CHEII LIMNIMETRICE DE REFERINTA IN SECTIUNEA

CARACTERISTICA A SECTORULUI DE RAU STUDIAT
Cheia limnimetrica a fost calculata in sectiunea caracteristica din Profilul transversal P3. Se
considera caracteristica aceasta sectiune pentru ca nu au fost exploatate agregate minerale, datorita
distantei mici fata de pod, albia se prezinta nemodificata de-a lungul anilor.
Tabel 4.1. Cheia limnimetrica in sectiunea caracteristica P3
h S P R=S/P v = 1/n R2/3 I1/2 Q=Sxv
n
(m) (m2) (m) (m) (m/s) (m3/s)
0.3 0.16 19.56 35.12 0.55 0.41 8.18
0.6 0.16 25.12 39.15 0.64 0.45 11.53
0.9 0.16 68.79 85.23 0.80 0.53 36.75
1.2 0.16 112.52 121.92 0.92 0.58 65.68
1.5 0.16 156.38 129.35 1.20 0.69 109.10
3
Din cheia limnimetrica, pentru Qf = 23,1 m /s, rezulta hQformare = 0.8 m.

5. LUCRARI HIDROTEHNICE SI SAU DE ARTA EXISTENTE IN SECTORUL DE

RAU STUDIAT
Prin albia minora a cursului de apa intre profilele P1 si P23 nu trec linii
electrice si nu sunt prezente traversări de conducte sau cabluri.
Exista o pasarela pietonala in profilul P10, zona in care se va exploata
balastul si cu respectarea stricta a cotelor de excavaţie conform profilului
longitudinal si al secţiunilor transversale. De asemenea se va păstra un pilier de
siguranţa de 10 m amonte si aval de aceasta.

6. EVALUAREA VOLUMELOR DE AGREGATE EXISTENTE IN ZONA

6
 DISTANŢE SECŢIUNI VOLUME
Nr. profil (m) (mp) (mc)
Parţiale Cumulate Parţiale Medii Parţiale Cumulate
7.
P23 0 44.48 0
104.3 43.14 4499.50
P22 104.3 41.8 4499.50
78.03 48.61 3793.03
P21 182.33 55.43 8292.53
82.01 30.85 2940.05
P20 264.34 35.88 11232.58
49.63 32.35 1605.53
P19 313.97 25.83 12838.11
75.25 24.07 1811.26
P18 389.22 19.32 14649.37
49.94 25.65 1280.96
P17 439.16 31.98 15930.33
111.08 25.02 2779.22
P16 550.24 18.07 18709.55
72.17 22.93 1654.85
P15 622.41 27.78 20364.40
59.78 39.99 2390.60
P14 682.19 52.21 22755
88.95 46.77 4160.19
P13 771.13 41.34 26915.19
46.32 39.5 1829.64
P12 817.46 37.66 28744.83
129.16 25.18 3252.24
P11 946.61 12.71 31997.07
124.23 11.2 1391.37
P10 1070.84 9.69 33388.44
50.57 11.87 600.26
P9 1121.41 14.05 33988.70
83.89 9.67 811.21
P8 1205.30 5.30 34799.91
66.89 10.69 715.05
P7 1272.19 16.08 35514.96
39.33 26.15 1028.47
P6 1311.52 36.23 36543.43
125.97 32.27 4065.05
P5 1437.49 28.31 40608.48
108.34 31.52 3414.87
P4 1545.83 34.74 44019.35
61.39 20.32 1247.44
P3 1607.22 5.91 45266.79
97.28 14.92 1451.41
P2 1704.50 23.94 46718.20
53.19 19.97 1062.20
P1 1757.69 16.01 47780.40

EVALUAREA VOLUMELOR DE REGENERARE

Pentru anul 2013 s-a realizat studiul tehnic zonal pentru un sector de rau de 1920 m,
rezultand o cantitate totala de agregate minerale de 47780.40 m3, intre profilele P1 – P23.

7
Exploatarea de agregate minerale pentru anul 2013-2014 se propune sa se execute intre profilele P6
si P16, o cantitate de 17833.88 m3.
In anul 2008 s-a realizat studiul tehnic zonal pentru un sector de rau de 1920 m, rezultand o
cantitate totala de agregate minerale de 46254.72 m 3, intre profilele P1 – P24. Exploatarea de
agregate minerale pentru anul 2008-2009 s-a executat intre profilele P6 si P20, a fost extrasa o
cantitate de 20000 m3.

Din datele prezentate reiese urmatorul volum de regenerare:

Anul Suprafata Volum total Volum exploatat in Volum ramas dupa Volum de regenerare
2 3
(m ) (m ) anul 2008 exploatarea in anul 2013 (m3)
(m3) din anul 2008
(m3)
2008 40320 46254.72
20000 26254.72 21525.68
2013 40320 47780.40
Volum de regenerare: 0.53 m3 agregate minerale / m2 suprafata
Volum de regenerare: 538142 m3 agregate minerale / km2 suprafata

8. CONSIDERATII PRIVIND PROGNOZA IMPACTULUI EXPLOATARII

AGREGATELOR MINERALE ASUPRA HIDRAULICII ALBIEI IN SECTORUL STUDIAT

8.1. Sectiunile masurate topografic in situatia de la data intocmirii studiului

Calcul hidraulic pentru profilele transverasale in situatia initiala
Nr.
S (m2) P (m) n R = S / P (m) v = 1/n R2/3 I1/2 (m/s) Q = S x v (m3/s)
profil
1.   3.43 19.65 0.16 0.17 0.19 0.67
2.   0.7 13.1 0.16 0.05 0.09 0.06
3.   2.36 19 0.16 0.12 0.16 0.37
4.   14.67 21.45 0.16 0.68 0.48 7.03
5.   2.61 14.25 0.16 0.18 0.20 0.52
6.   0.55 9.13 0.16 0.06 0.10 0.05
7.   0.118 9.58 0.16 0.01 0.03 0.00
8.   5.1 29.09 0.16 0.18 0.20 0.99
9.   0.92 12.31 0.16 0.07 0.11 0.10
10.   0.88 9.76 0.16 0.09 0.13 0.11
11.   1.7 14.591 0.16 0.12 0.15 0.25
12.   0.503 6.55 0.16 0.08 0.11 0.06
13.   3.64 9.954 0.16 0.37 0.32 1.15
14.   1.13 11.37 0.16 0.10 0.13 0.15
15.   5.62 14.56 0.16 0.39 0.33 1.85
16.   0.162 8.66 0.16 0.02 0.04 0.01
17.   15.22 25.21 0.16 0.60 0.44 6.71

8
 18.   0.8 12.15 0.16 0.07 0.10 0.08
19.   4.63 20.05 0.16 0.23 0.23 1.08
20.   0.55 4.7 0.16 0.12 0.15 0.08
21.   0.657 9.138 0.16 0.07 0.11 0.07
22.   2.85 8.87 0.16 0.32 0.29 0.83
23.   2.63 17.85 0.16 0.15 0.17 0.46

8.2. Sectiunile transversale dupa exploatarea agregatelor minerale

Calcul hidraulic pentru profilele transverasale dupa exploatare
Nr.
S (m2) P (m) n R = S / P (m) v = 1/n R2/3 I1/2 (m/s) Q = S x v (m3/s)
profil
1.   149.3 74.57 0.16 2.00 0.97 145.32
2.   156.53 81.68 0.16 1.92 0.95 148.01
3.   240.4 116.8 0.16 2.06 0.99 238.29
4.   171.71 95.82 0.16 1.79 0.90 155.33
5.   150.03 74.82 0.16 2.01 0.97 146.17
6.   141.4 67.74 0.16 2.09 1.00 141.47
7.   150.12 74.11 0.16 2.03 0.98 147.24
8.   173.55 85.59 0.16 2.03 0.98 170.34
9.   147.73 71.62 0.16 2.06 0.99 146.64
10.   201.27 94.39 0.16 2.13 1.01 204.22
11.   168.57 81.49 0.16 2.07 0.99 167.65
12.   143.3 71.43 0.16 2.01 0.97 139.66
13.   150 73.306 0.16 2.05 0.99 148.11
14.   141.4 67.74 0.16 2.09 1.00 141.47
15.   163.6 78.94 0.16 2.07 1.00 162.90
16.   162.39 82.06 0.16 1.98 0.97 156.84
17.   162.65 91.71 0.16 1.77 0.90 146.13
18.   229.88 140.87 0.16 1.63 0.85 195.50
19.   254.62 131.8 0.16 1.93 0.95 242.05
20.   219.11 108.04 0.16 2.03 0.98 215.08
21.   141.4 67.74 0.16 2.09 1.00 141.47
22.   141.4 67.74 0.16 2.09 1.00 141.47
23.   141.4 67.74 0.16 2.09 1.00 141.47

In concluzie sectiunile proiectate dupa exploatare suporta debitul de formare Qf = 23,1 m3/s.

8.3. Calculul hidraulic al albiei la debitul de formare in regim gradual variat

Calculul hidraulic al albiei la debitul de formare in regim gradual variat s-a efectuat in baza
relatiei:
Δz = z2 – z1 = Q2 / km2 . Δx
unde Q = Qf, k = ω / n . R2/3, iar Δx = distanta intre profile 1 – 2.
ε = 0.03 – toleranta de neinchidere a calculelor.

9
 (Regularizarea albiilor de rauri – Indrumar de proiectare, prof. dr. ing. Cornel Mitoiu, conf.
dr. ing. Gabriela Marin, Edit. BREN, Bucuresti, 1999).

Sectorul z1 ω1 z2 ω2 k2 Km z2 ‚
1-2 1.7 152.92 1.71 142.92 1463.78 1463.78 1.73
2-3 1.69 198.47 1.70 152.92 1495.46 1732.23 1.72
3-4 1.68 206.06 1.69 198.47 1969.01 1985.56 1.70
4-5 1.66 160.87 1.68 206.06 2002.10 1768.31 1.70
5-6 1.63 145.72 1.66 160.87 1534.52 1500.76 1.69
6-7 1.62 145.76 1.63 145.72 1467.01 1469.76 1.64
7-8 1.61 161.84 1.62 145.76 1472.51 1546.24 1.64
8-9 1.59 160.64 1.61 161.84 1619.97 1618.37 1.62
9 - 10 1.58 174.5 1.59 160.64 1616.78 1703.25 1.60
10 - 11 1.56 184.92 1.58 174.5 1789.72 1843.35 1.60
11 - 12 1.53 155.94 1.56 184.92 1896.98 1732.20 1.58
12 - 13 1.52 146.65 1.53 155.94 1567.42 1517.57 1.54
13 - 14 1.5 145.7 1.52 146.65 1467.72 1472.46 1.54
14 - 15 1.49 152.5 1.50 145.7 1477.19 1514.97 1.52
15 - 16 1.48 163 1.49 152.5 1552.75 1591.64 1.51
16 - 17 1.46 162.52 1.48 163 1630.53 1586.25 1.51
17 - 18 1.45 196.27 1.46 162.52 1541.98 1640.44 1.47
18 - 19 1.44 242.25 1.45 196.27 1738.90 1980.01 1.46
18 - 20 1.43 236.87 1.44 242.25 2221.11 2275.86 1.44
20 - 21 1.42 180.26 1.43 236.87 2330.61 2074.64 1.44
21 - 22 1.41 150.12 1.42 180.26 1818.66 1754.14 1.44
22 – 23 1.4 174.56 1.41 150.12 1689.62 1930.03 1.43

9. PROGNOZA MODIFICARILOR CU CARACTER GEOMORFOLOGIC ADUSE

DE EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE IN ZONA
Exploatarea agregatelor minerale se propune sa se execute intre P6 si P14.
Prin exploatarea de agregate minerale propusa, se vor consolida malurile si se va stabiliza
cota talveg a cursului de apa Otasau.
In zona propusa pentru exploatare exista eroziuni active ale malurilor, prin consolidarea
acestora la o panta a taluzelor de m=3, se vor proteja terenurile adiacente cursului de apa Otasau.

10. CONCLUZII
Pentru anul 2013 s-a realizat studiul tehnic zonal pentru un sector de rau de 1757.69 m,
rezultand o cantitate totala de agregate minerale de 47780.40 m3.

10
 Perimetrul de extragere agregate minerale propus pentru anul 2013-2014 este situat intre P6 –
P14, distanta dintre cele doua profile este de 761.29 m, iar cantitatea maxima de agregate minerale
care poate fi exploatata este de 17833.88 m3.
Exploatarea de agregate minerale se executa in scopul reprofilarii albiei, consolidarii
malurilor, stabilizarii talvegului albiei si stoparii eroziunilor existente.
Pentru reprofilarea albiei se vor respecta pilierii de siguranta de minim 5 m fata de maluri si
de 10 m amonte si aval fata de pasarela pietonala in profilul P10, cu acordul detinatorului, respectiv
Consiliul Local Pietrari.
La finalul exploatarii va rezulta un senal cu latime medie de 18 m, panta taluzelor de m = 3,
care va indeparta curgerea apelor mari de maluri, va asigura stabilitatea albiei minore si va tranzita
debitul de formare de Qf = 23,1 m3/s fara a provoca eroziuni sau depuneri in acest sector de rau.
Biefurile amonte – aval se vor racorda la panta acestui sector pentru a nu se produce rupturi
de panta care sa modifice regimul de curgere al apelor.

11