Masuri de protectie a elementelor de mediu prin lucrari de

CORECTARE A TORENȚILOR DIN

BAZINUL HIDROGRAFIC PÂRÂUL
TURCULUI, jud. ........

0
 CAPITOLUL 1: Date generale şi localizarea obiectivului

1.1.Localizarea obiectivului

Bazinul hidrografic Bistriţa, cursul de apã: Turcului (necadastrat), pârâul Turcului

fiind afluent de dreapta al râului Bistriţa, cod cadastral XII -1.53, în municipiul Piatra Neamţ,
judeţul Neamţ.

Fig. 1.1. Localizarea.........

1.2.Caracterizarea zonei de amplasare

Lucrările sunt amplasate pe axul principal de drenaj al bazinului hidrografic Turcului,
afluent de dreapta al râului Bistriţa. Pârâul Turcului confluează cu râul Bistriţa aval de lacurile
de acumulare Doamnei şi Reconstrucţiei. Bazinul este nu este codificat în Cadastrul apelor.

1
 Teritoriul studiat este situat în regiunea Carpaţilor Orientali de Nord, subţinutul
munţilor flişului, grupa districtelor de munţi mijlocii, care se caracterizează prin culmi cu
înălţimi ce variază între 275 – 850 m. Forma de relief predominantă este versantul.
Configuraţia terenului este în general ondulată, mai rar frământată.
Din punct de vedere geologic teritoriul face parte din unitatea flişului carpatic.
Substratul litologic este constituit din formaţiuni ce datează din Paleocen, în care predomină
flişul grezos (faciesul de Tarcău) şi flişul şisto-calcaros. Prin dezagregarea substratelor
geologice au rezultat rocile de solificare actuale: gresii cu caracter acid şi intercalaţii gresii-
marne.
Din punct de vedere climatic, teritoriul studiat se caracterizează printr-un regim termic
moderat, cu oscilaţii reduse. Media anuală a temperaturii la nivelul inferior al văii este de
8,4oC.
Regimul pluviometric se caracterizează printr-o medie anuală de 650 mm. Ca regim
anual, precipitaţiile sunt distribuite cu un maxim în lunile mai, iunie şi iulie şi un minim în
ianuarie şi februarie. Predominante sunt vânturile care bat de la V şi NV cu o viteză medie de
2,6-4 m/s.

1.3.Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat de lucrări

Din punct de vedere al administraţiei teritoriale, amplasamentul se găseşte pe

teritoriul administrativ al municipiului Piatra Neamţ, cartierul Văleni, în extravilan.
Terenul cre urmează a fi ocupat de lucrări este situat în fond forestier de stat,
administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Neamţ – Ocolul Silvic Roznov,
UP IV Cut. Axul corectat urmăreşte firul principal al pârâului Turcului, în cadrul parcelei
silvice 45.

1.4. Situaţia ocupărilor definitive de teren: surafaţa totală reprezentând terenuri din
intravilan / extravilan
Suprafaţa ocupată definitiv de lucrările de construcţie proiectate este de 237 mp.
Suprafaţa studiată, pentru care s-a solicitat Certificatul de urbanism este de 1944 mp, teren
situat în fondul forestier naţional, amplasamentele fiind situate pe albii degradate,
neproductive.

2
 CAPITOLUL 2
Date hidrologice de bazã - niveluri, debite şi volume de apã -
necesare pentru amplasarea şi dimensionarea lucrãrilor, cu
evidenţierea unor situaţii caracteristice titlurile de cap cu
majuscule, bold, centrat

Te rog aranjeaza- le in pagina sa arate toate la fel, numerotate cum am facut eu la primul
capitol. Atat subcapitolele, cat si figure ori tabele…
2.1. Reţeaua hidrografică. Manifestări torenţiale
Teritoriul studiat cuprinde bazinul hidrografic Turcului, afluent de dreapta al râului Bistriţa
(cod cadastral XII – 1.53). Reţeaua hidrografică din BH Turcului are o lungime totală de 1,985
km, din care firul principal 1,630 km. Lungimea totală a albiilor cu degradări este de 0,25 km.
Densitatea reţelei hidrografice este de 30,32 m/ha.
Din datele prezentate în tabel se pot trage următoarele concluzii:
 densitatea mare a reţelei hidrografice determină un relief frământat cu lungimi scurte ale
versanţilor;
 pantele versanţilor sunt accentuate;
1. Condiţiile de relief contribuie la concentrarea rapidă a apelor în albie:
- în sectoarele de albie studiate s-a produs un dezechilibru hidrologic pronunţat, manifestat prin
viituri deosebite însoţite de transport şi depuneri masive de aluviuni;
- materialul transportat şi depus în avalul reţelei hidrografice sub formă de depozite pasagere
obturează albia ducând la inundarea zonelor limitrofe.

2. Fenomenelele de degradare

Din observaţiile realizate pe teren se evidenţiază următoarele aspecte cu privire la

formele de degradare:
- Eroziunea de suprafaţă evoluează la nivelul versanţilor în limita normalităţii (e 0-e1)
fiind identificată pe 93,51% din suprafaţa acestora. Din acest motiv nu se impun măsuri

3
 imediate de consolidare a versanţilor, dar sunt necesare unele recomandări cu privire la modul
de gestionare a acestora.
- Eroziune puternică (e2) însumează 5,49 %. În această categorie au fost încadrate
terenurile din fond forestier cu soluri al căror orizont A are grosime mai mică de 15 cm,
ocupate cu vegetaţie forestieră cu consistenţă mai redusă.
- Eroziune excesivă la taluzurile si fundurile albiilor reprezintă 1,0% din suprafaţa
totală a bazinului hidrografic studiat şi evidentiaza eroziunile laterale şi de fund.
- Principalele surse de aluviuni sunt cantonate la nivelul reţelei hidrografice sau în
imediata vecinătate a acesteia. Acestea sunt constituite de depozitele aluviale neconsolidate,
situate mai ales în zona inferioară a albiilor atât pe afluenţi cât şi pe firul principal sau/şi din
alunecări şi surpări de maluri care afectează baza versanţilor sau taluzurile drumurilor.
Aici merg 2-3 pagini despre eroziune, alunecari de teren in general si eroziunea de suprafata
in special. Daca nu ai din cursul dnei Biali, macar de pe net, cu niste figuri fain colorate
- O atenţie deosebită trebuie să se acorde stabilizării bazei versanţilor, prin ridicarea
nivelului albiei, pentru a se încerca stoparea alunecărilor de adâncime.
3. Determinarea debitelor lichide maxime
Debitele maxime cu probabilităţile de depăşire 1% şi 5% din bazinul pr. Turcului au
fost determinate folosindu-se formule recomandate în literatura de specialitate şi în
Instrucţiuni pentru suprafeţe mici ale bazinelor hidrografice. Debitele maxime cu
probabilitatea de depăşire 1% au fost calculate prin două metode (formula ploii orare 1 % şi
formula raţională - varianta 1) şi s-au folosit în calculele de dimensionare rezultatele cele mai
acoperitoare. Astfel, valorile obţinute se înscriu destul de bine pe relaţiile de sinteză întocmite
pentru sectoarele superioare ale bazinelor hidrografice Moldova şi Neamţ, la interferenţa
cărora se află arealul studiat.
Debitele maxime de viitură s-au calculat conform metodologiei în vigoare, pentru o
secţiune de calcul de pe firul principal al Turcului, la limita dintre fondul forestier şi zona locuită
(intravilan). Lucrările proiectate se află amonte de această secţiune, grupate sub formă de baterie
pe o lungime de albie de 75 m, ceea ce face ca debitul calculat în secţiunea considerată să fie
acoperitor pentru toate lucrările proiectate.
Valorile debitelor de calcul şi de verificare sunt prezentate tabelul nr. 2.1.

4
 Din debitele de calcul la probabilitatea 1% a fost obţinut debitul de dimensionare (la
probabilitatea 5 %) şi cel de verificare (la probabilitatea 1 %) cu ajutorul coeficienţilor Kriţki
– Menkel având valorile 0,57 şi respectiv 1,0.
Elementele de bazin (suprafaţă, lungime şi pantă medie albie, lungime şi pantă medie
versanţi) au fost determinate pe planurile cu curbe de nivel georeferenţiate, iar elementele
referitoare la amplasamentele lucrărilor au fost determinate pornind de la datele topografice
măsurate în teren.

Tabelul 2.1. Debitele maxime cu probabilitatea de depăşire 1% şi 5%

Coordonate Stereo 70 F Q 1% Q 5%
Denumire obiect
X Y (km2) (m3/s) (m3/s)
Pr. Turcului 601298 605613 0,65 8,55 4,87

Aceste debite au fost considerate în calculele de dimensionare a lucrărilor proiectate.

5
 Fig. 2.1………Titlu sub fig, te rog refă fig ca nu se intelege nimic din ea, poate fi si
copiata in calc si pozata, e ok…numai sa se vada clar si sa poata citi

4. Caracterizarea cadrului natural

a) Geomorfologie
Din punct de vedere fizico-geografic zona în care se situează bazinul pârâului Turcului
este încadrată în «Provincia muntoasă alpino-carpatică », « subprovincia Carpatică»,«Ţinutul
Carpaţilor Orientali de Nord», districtul marginal estic, subţinutul munţilor flişului, grupa
districtelor obcinelor şi a măgurilor din zona flişului marginal paleogen.
Teritoriul analizat se află pe versantul drept al râului Bistriţa, ocupând ultimele
ramificaţii ale Munţilor Tarcăului.
Relieful este caracterizat prin prezenţa culmilor domoale, uşor fragmentate, cu văi
largi şi coame uşor înclinate sau platouri. Forma predominantă de relief este versantul, cu

6
 pante mari. Majoritatea terenurilor ce constituie suprafaţa bazinului au pante mari (peste
30%), aceasta determinând valori mari ale coeficienţilor de scurgere.
Bazinul studiat are o formă alungită, cu versanţi scurţi şi pante mari, care determină
concentrarea rapidă a scurgerilor pe reţea şi apariţia viiturilor.
Altitudinea minimă întâlnită în bazinul studiat este de 330 m la gura pârâului Turcului
iar cea maximă este de 850 în partea superioară a parcelei 45B, în vârful Cernegura (850 m).
Aceste altitudini extreme determină o înălţime maximă a bazinului de 520 m, confirmând
potenţialul torenţial ridicat prin valoarea ridicată a energiei de relief.
Expoziţia generală a teritoriului studiat este estică şi sud-estica.
Bazinul pârâului Turcului analizată are orientarea generală V – E, având obârşia pe
versantul estic al muntelui Cernegura din cadrul munţilor Tarcăului.

b) Clima
Din punct de vedere climatic teritoriul studiat se încadrează în sectorul de climă de
munte (IV) – al munţilor mijlocii favorabil pădurilor (IV.C).
Climatul este caracterizat printr-un regim moderat cu oscilaţii ale temperaturii aerului
prin amplitudini termice diurne reduse, umiditate relativă ridicată în timpul verii şi precipitţii
abundente. Sectorul de climă de dealuri este caracterizat prin vânturi dirijate pe văile
principale, inversiuni de temperatură accentuate iarna pe fundul depresiunilor, unde cad şi
precipitaţii mai reduse decât pe culmi.
Provincia climatică după Koppen este DfbK, unde:
D – temperatura lunii celei mai reci este sub 3 oC, iar în luna cea mai caldă este peste
10oC;
f – zonă permanent umedă;
b – temperatura lunii celei mai calde este mai mică de 22 oC, iar cel puţin 4 luni
temperatura este mai mare de 10oC;
K – iarnă rece, temperatura medie <18oC

Temperatura medie anuală este de +8,4oC.. maximul termic se înregistrează în luna

iulie, iar minimul în ianuarie. Data medie a primului înghţ este 19 octombrie, iar cea a
ultimului îngheţ este 21 aprilie.

7
 Regimul precipitaţiilor se caracterizează printr-o medie anuală de 650 mm. Numărul
mediu al zilelor cu strat de zăpadă este 64. Data medie a primei ninsori este 19 noiembrie, iar
cea a ultimei ninsori este 30 martie.
Frecvent în timpul verii se semnalează ploi torenţiale în urma cărora debitele pâraielor
cresc foarte mult şi se produc pagube instalaţiilor de transport.
Cu privire la ploile torenţiale, s-a constatat că, de cele mai multe ori, valorile maxime
pentru cantităţile de precipitaţii au intervenit după o perioadă în care precipitaţiile căzute nu
au fost neglijabile, în această situaţie posibilităţile de retenţie ale vegetaţiei, precum şi
intensitatea medie a infiltraţiilor aveau valori foarte scăzute sau au fost practic inexistente,
încât aproape întreaga cantitate de precipitaţii a fost antrenată în scurgere pe versanţi. în
această situaţie, debitele lichide înregistrate au avut valori considerabile, iar efectele viiturilor
au fost uneori catastrofale. Au existat ploi excepţionale care au depăşit cantităţile maxime de
precipitaţii în 24 de ore, iar nivelul apelor maxime a depăşit valorile înregistrate anterior.
Potrivit raionării pluviale a teritoriului României, teritoriul studiat se încadrează în zona
pluvială M5, unde cantitatea maximă de precipitaţii în 24 este de 106 mm.

c) Geologia

Din punct de vedere geologic teritoriul se încadrează în zona flişului carpatic ,fiind
constituit din mai multe pânze de şariaj. Vârsta formaţiunilor geologice este diferită şi
conform succesiunilor stratigrafice este cuprinsă între Cretacicul superior şi Paleogen, cu
seriile Paleogen, Eocen şi Oligocen. Dintre acestea, cel mai bine reprezentat este Eocenul ce
cuprinde faciesul gresiei de Tarcău în care se găsesc gresii calcaroase negricioase sau vinete,
cu alternanţe de calcit şi dungi subţiri de conglomerate mărunte, cu roci verzi şi marne
nisipoase cenuşii sau roşietice, cu intercalaţii de gresii, marne silicioase şi calcaroase. Faciesul
gresiei de Tarcău ocupă zona mediană a flişului. Aici rocile dure au favorizat formarea unor
soluri superficiale, cu mult schelet şi volum edafic scăzut.
d) Condiţii pedologice

Tipul de sol cel mai răspândit de pe raza teritoriului studiat este eutricambisolul – cu
profil Ao-Bv-R.

8
 Orizontul Ao are grosimi de 5 - 10 cm de culoare brună datorită acumulării de humus,
cu o structură grăunţoasă stabilă, afânat, permeabil şi bine străbătut de rădăcini.
Orizontul Bv (cambic) are grosimi de 30-80 cm, culoare brună cu nuanţă gălbuie şi o
structură poliedrică şi textură mijlocie.
Orizontul R este alcătuit din marne şi gresii.
Solul prezintă o structură nediferenţiată pe profil, de la mijlocie grosieră până la fină.
Fertilitatea eutricambisolului este condiţionată de volumul edafic şi expoziţia
versanţilor. Pe acest tip de sol se dezvoltă făgete pure şi goruneto-făgete de productivitate
superioară şi mijlocie. Pe versanţii cu înclinare mare eutricambisolurile au un conţinut mai
mare de schelet şi o textură nisipoasă, arboretele din aceste zone având productivitate mijlocie
şi inferioară.

e) Adâncimea de îngheţ

Adâncimea de îngheţ maxima in zona, conform STAS 6054/77 şi a observaţiilor

locale este de (-) 100 cm de la cota terenului natural.

f) Seismicitate

Amplasamentul este situat în zona cu valoarea de vârf a acceleraţiei terenului a g=0,25g

pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=225 ani, conform normativului
indicativ P100-1/2013. Amplasamentul studiat are perioada de colţ Tc=0,7s conform aceluiaşi
normativ.
g) Date hidrogeologice şi hidrochimice

Pentru realizarea lucrărilor nu a fost necesar studiu hidrogeologic.

Regimul hidric predominant este de tip carpatic, cracterizându-se prin viituri de
primăvară, cu alimentare pluvio-nivală şi subterană moderat. Între sursele de alimetare
superficială ponderea cea mai mare o au ploile, zăpezile fiind mai puţin abundente. În
perioada ploilor torenţiale pâraiele pot transporta cantităţi însemnate de aluviuni. Uneori în
timpul ploilor puternice se produc viituri.

9
 Nivelul maxim al apei freatice este variabil, în funcţie de configuraţia terenului.
Apele de suprafaţă şi freatice din bazinul hidrografic şi zona amplasamentului
lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenţilor au caracteristici naturale, neexistând aport
extern de substanţe chimice care să influenţeze compoziţia acestora.
h) Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament
− zona seismică D, ag=0,25g;
− perioada de colţ: Tc=0,7s;
− terenul de fundare: pietrişuri şi bolovănişuri în matrice argiloasă
− adâncimea de îngheţ: -100 cm;
− presiunea convenţională: 300 KPa
Adâncimea de îngheţ în zonă reclamă fundarea lucrărilor la adâncimi de peste 1,20 m.

i) Analiza, din punctul de vedere al gospodãririi apelor, a influenţei lucrãrilor proiectate

asupra regimului apelor de suprafaţã sau subterane şi a obiectivelor existente şi
programate a se executa în zonã prin schema directoare de amenajare şi management a
bazinului hidrografic sau conform planului de urbanism zonal (PUZ)

Investiţia propusă prin actuala documentaţie face parte din priorităţile programul de
investiţii naţionale, cu finanţare de la bugetul de stat, derulat prin Regia Naţională a Pădurilor,
Direcţia Silvică Neamţ.
Pentru terenurile din fondul forestier, situate în extravilanul localităţilor, folosinţa
cuprinsă în P.U.G. este pădure. Pentru acest obiectiv nu a fost necesară elaborarea unui Plan
Urbanistic Zonal.
Lucrările nu vor influenţa negativ regimul apelor subterane sau de suprafaţă, nici
obiectivele existente sau programate. Dimpotrivă, prin reducerea vitezei apelor de viitură,
reducerea transportului de aluviuni şi canalizarea cursurilor de apă torenţiale în zonele cu
eroziune activă, lucrările proiectate vor avea un puternic efect pozitiv asupra terenurilor
învecinate, drumuri, asupra tererenurilor şi obiectivelor socio-economice din aval, a
gospodăriilor particulare din aval, precum şi asupra calităţii apelor de suprafaţă.

10
CAPITOLUL 3: Scopul investiţiei şi elementele de coordonare
Aceleasi obs de la Cap 2
Prezenta lucrare stabileşte soluţia tehnică de amenajare a pârâului torenţial Turcului,
pentru prevenirea şi combaterea fenomenelor torenţiale în vederea protejării terenurilor
forestiere, terenurilor agricole, gospodăriilor locuitorilor cartierului Văleni din municipiul
Piatra Neamţ, a străzilor locale precum şi a localităţilor din aval.
În urma viiturilor produse în ultimii ani, în cuprinsul BH Turcului situat pe teritoriul
administrativ al municipiului Piatra Neamţ s-au înregistrat numeroase pagube materiale ca
urmare a degradării talvegului albiilor din bazin, precum şi prin antrenarea unor mari cantităţi
de aluviuni şi resturi de exploatare care au blocat albia, au colmatat şi au distrus/avariat
suprafeţe de pădure, podeţe, apărări de maluri existente pe sectoare întregi ale albiilor
pâraielor.
Distrugerile au fost determinate de debitele mari, de transportul masiv de aluviuni,
ceea ce a determinat concentrarea avarierilor şi distrugerilor în zonele cu albii îngustate, pe
sectoarele concave ale traseului şi în zonele de traversare.
De asemenea, în perioadele ploioase pâraiele torenţiale afectează şi drumurile aflate în
vecinătatea acestora sa pe care le subtraversează, circulaţia devenind greoaie atât pentru
oameni cât şi pentru vehicule.

11
 În cazul bazinului hidrografic al pârâului Turcului, viiturile produse în trecut au
produs multiple distrugeri obiectivelor din aval (străzi de interes local, gospodării particulare,
reţele edilitare). Cu toate că bazinul de recepţie este relativ mic şi împădurit în totalitate, la
ploi torenţiale produse după perioade bogate în precipitaţii, capacitatea de retenţie în
coronament şi la nivelul solului a fost depăşită şi întreaga cantitate de apă căzută s-a scurs pe
versanţi concentrând în albie volume mari în timp scurt, care au antrenat cantităţi mari de
aluviuni.
Pentru diminuarea pagubelor produse în astfel de situaţii este necesară reţinerea
aluviunilor în zona lor de formare, respectiv sub formă de aterisamente în spatele unor lucrări
transversale de retenţie de tipul barajelor. Este, aşadar, necesară completarea sistemului de
lucrări hidrotehnice din aval de limita fondului forestier cu noi capacităţi de retenţie amplasate
în zona de formare a aluviunilor.

Prin lucrările hidrotehnice proiectate se va realiza consolidarea unei lungimi totale de

albii degradate de 0,18 km.
Acţiunea de corectare a torenţilor are următoarele obiective:
- măsuri pentru mărirea eficienţei hidrologice şi antierozionale a folosinţelor actuale
- consolidarea depozitelor pasagere de aluviuni şi a conurilor de dejecţie;
- consolidarea sectoarelor de albie cu degradări şi a malurilor instabile;
- retenţia parţială a materialului aluvionar transportat.

1. Elemente privind profilul şi capacitãţile investiţiei, în funcţie de care se

dimensioneazã lucrãrile
Consolidarea reţelei hidrografice degradate se va realiza prin lucrări de corectare a
torenţilor reprezentate prin lucrări transversale pentru retenţia aluviuilor, diminuarea pantei
albiei şi consolidarea albiei şi malurilor prin aterisamentele formate în spatele acestor lucrări.
Lucrările prevăzute în soluţia adoptată constau în realizarea amonte de aterisamentul
barajului existent a unei baterii de lucrări trnsvesale, în sistem de susţinere reciprocă, compusă
din: Traversă 1B0/2,0 + Baraj 2B,0 + Baraj 3B4,0. Aterisamentele formate în spatele acestor
lucrări vor consolida un sector de albie cu degradări în lungime de 0,18 km, respectiv o
suprafaţă de 0,3 ha.

12
 Evidenta lucrarilor propuse pe categorii, volume de lucrări şi pe formaţiuni torenţiale
se redă în INVENTARUL LUCRARILOR PROPUSE, in Tabelul nr. 3.5 – Breviarul de
calcule.
Principalele caracteristici ale lucrărilor de corectarea torenţilor
Tipurile de lucrări ce urmează a fi utilizate prezintă următoarele caracteristici:
Lucrări transversale:
- materialul de construcţie: beton C25/30
- forma secţiunii: cu fundaţie evazată (cu excepţia traverselor), parament
amonte vertical, parament aval cu fruct calculat;
- înălţimea utilă: maxim 4,0 m;
- deversoare cu prag gros/subţire de formă trapezoidală;
- zona deversată a lucrărilor transversale propuse va fi prevăzută cu barbacane
circulare;
- pragurile şi barajele vor fi prevăzute cu anexe aval, respectiv radier cu pinten
terminal şi ziduri de conducere;
- zidurile de conducere: prevăzute cu barbacane pentru evacuarea apelor de
infiltraţie;
- adâncimea de fundare la baraje şi praguri este de 2,0m;
- adâncimea încastrărilor în maluri 1,5 -2,0 m;
- sistem de amplasare: susţinere reciprocă

Alte lucrări:
Pentru asigurarea accesului la amplasamentele lucrărilor se propune amenajarea unui
drum de acces pe albia pârâului, în lungime de 250 m.

Materiale de construcţii
Betonul se poate procura din staţii centralizate autorizate.
Elementele geometrice ale lucrărilor şi calculele de dimensionare sunt prezentate în
Breviarul de calcul anexat la documentaţie.

2. Necesitatea investiţiei şi impactul ei major asupra mediului şi comunitãţii din

zonã

13
 Necesitatea şi oportunitatea investiţiei sunt indisolubil legate de frecvenţa şi
amploarea pagubelor şi reprezintă singura şansă ca suprafeţele de teren forestier, agricol,
drumuri, cartierul Văleni din municipiul Piatra Neamţ şi obiectivele socio-economice din aval
de pe cursul pârâului Turcului să fie apărate de următoare viituri şi de efectele negative ale
acestora prin:
− scoaterea de sub efectul erozional şi al inundaţiilor a unor suprafeţe importante de
teren forestier şi agricol (2,1 ha maluri şi taluzuri);
− protejarea şi consolidarea strazilor de interes local (0,25 km) şi a podurilor acestora (1
buc);
− diminuarea undei de viitură, regularizarea debitului lichid şi tranzitarea acestuia în regim
amenajat;
− reţinerea şi consolidarea aluviunilor care, prin depunere, pot duce la micşorarea secţiunii de
scurgere pe reţeaua hidrografică în aval; se estimează o retenţie în aterisamente de 2834 mc şi
un volum de aterisamente consolidate pe loc de 2714 mc;
− protejarea obiectivelor de importanţă regională sau naţională (poduri de şosea, drumuri
comunale, judeţene sau naţionale);
− reinstaurarea echilibrului eco-hidrologic în zonă prin consolidarea malurilor şi indirect a
versanţilor;

Principalele manifestări torenţiale constau din eroziuni în adâncime, surpări de

maluri şi taluzuri, subminări ale nivelului de bază al albiilor, transport şi depuneri de aluviuni.
Ploile torenţiale care cad în zonă produc viituri ale căror debite maxime depăşesc secţiunile de
albie, producând eroziuni ale drumurilor, ale terenurilor silvice si agricole sau inundarea
intravilanului localităţilor interceptate.
La fel, catea generalitati si o poza-doua cu eroziunea in adancime (trebuie sa-i dam
material dnei Biali din care sa ne intrebe, ca altfel pune intrebari din afara lucrarii si nu vrem
asta....)
Aluviunile transportate sunt depuse în depozite pasagere pe reţeaua hidrografică în
zonele cu panta mai redusă, iar o mare parte din aceste ajung în albia râului emisar (Bistriţa)
unde produc înălţarea nivelului de bază, creându-se astfel condiţii pentru producerea de
inundaţii şi în localităţile din aval, nu doar în municipiul Piatra Neamţ.

14
3. Încadrarea în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic,
corelarea funcţionalã sub aspect hidrotehnic cu lucrãrile existente sau programate în
zonã şi analiza posibilitãţilor de interacţiune/influenţã cu alte lucrãri hidrotehnice sau
hidroedilitare existente ori prevãzute a se realiza în zonã

Pe pârâul torenţial Turcului propus pentru amenajare nu există lucrări hidrotehnice pe

sectorul analizat. Există, în schimb, aval de sectorul analizat, un sistem hidrotehnic existent,
compus din praguri din beton cu înălţimea elevaţiei de 1,0 m, amplasate în zona de intravilan,
continuat aval cu un canal din beton care conduce dirijat apele pârâului pe lângă strada Ion
Sergentul din cartierul Văleni, municipiul Piatra Neamţ. Sistemul de lucrări existent necesită
decolmatare şi lucrări de reparaţii.
Definitie pt decolmatare ca sigur intreaba vreunul..., daca gasesti si vreo poza...
Lucrările hidrotehnice proiectate în cadrul obiectivului de investiţie analizat nu
influenţează stabilitatea şi funcţionalitatea sistemului de lucrări hidrotehnice existent. În
schimb creează în zona consolidată noi capacităţi de retenţie a aluviunilor, precum şi condiţii
de diminuare a vitezei apei şi scurgere controlată în zonele cu eroziune activă, contribuind
prin acestea la protejarea lucrării existente.
Investiţia propusă prin actuala lucrare face parte din programul de investiţii finanţate
de la bugetul de stat derulat în judeţul Neamţ prin Direcţia Silvică Neamţ, priorităţi care se
regăsesc şi în Planul de Urbanism General (PUG) municipiului Piatra Neamţ, întocmit in
conformitate cu Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu si
lung.
Lucrările nu vor influenţa negativ regimul apelor subterane sau de suprafaţă, nici
obiectivele existente sau programate.

4. Încadrarea lucrãrilor în clasa şi categoria de importanţã conform standardelor în

vigoare şi împreunã cu fundamentarea tehnico-economicã a încadrãrii respective

Conform STAS 4273/83 – Construcţii hidrotehnice – încadrarea în clase de

importanţă, STAS 9268/89 – Lucrări de regularizare a albiei râurilor – prescripţii generale de
proiectare şi a Ord. 1215 din 06/10/2008 privind aprobarea Normativului tehnic pentru

15
 lucrări hidrotehnice NTLH-001 „Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor
tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a
cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor” lucrările de
corectare a torenţilor în BH Turcului prezintă următoarea clasă de importanţă:
Conform STAS 4273-83 lucrările hidrotehnice se încadrează după obiectivele social –
economice apărate astfel:
Toate STAS uril astea trebuie sa apara la finalul bibliografiei!!!
- după importanţa zonei inundabile a aşezării omeneşti: sub 2000 locuitori → categoria 4
- după importanţa căii de comunicaţie: străzi de interes local → categoria 4

Conform STAS 5576 – 88, corespunzător categoriilor de importanţă prezentate,

lucrările hidrotehnice proiectate se încadrează în următoarele clase de importanţă:
- Canale de importanţă cu caracter definitiv, pereate sau cu consolidări (…) şi lucrarea de priză
→ clasa IV (pentru categoria 4)
- Lucrări transversale cu înălţimea utilă mai mică de 6,0 m → clasa IV (pentru categ. 4)

Ştiind că STAS 4068/2 – 87 stabileşte pentru aceste clase de importanţă probabilităţile

anuale ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare după
cum urmează:
- Clasa IV → 5% condiţii normale şi 1 % condiţii speciale de exploatare.

Lucrările au fost dimensionate la debitul cu probabilitatea de depăşire de 5 % şi

verificate la Q1%.

5. Influenţa lucrãrilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonã, cu indicarea

mãsurilor sau lucrãrilor prevãzute pentru evitarea unor pagube ori afectarea acestor
obiective, inclusiv refacerea folosinţelor sau a lucrãrilor care au avut de suferit
Prin realizarea lucrărilor de corectare a torenţilor în bazinul hidrografic al pârâului Turcului
din municipiul Piatra Neamţ sunt influenţate favorabil condiţiile de desfăşurare a tuturor lucrărilor
silvice si agricole având un impact pozitiv asupra mediului înconjurător.
De asemenea, prin realizarea acestor lucrări, se va asigura diminuarea considerabilă
sau chiar eliminarea riscului producerii de inundaţii pe acest pârâu torenţial, o siguranţă în

16
 exploatare, favorizând totodată dezvoltarea şi creşterea competitivităţii sectorului forestier si
agricol al zonei.
Lucrările de construcţii pe pârâul torenţial din BH Turcului au o importanţă
majoră pentru economia locală deoarece nu se vor mai înregistra pagube materiale şi nu se vor
mai aloca mijloace financiare pentru refacerea suprafeţelor silvice si agricole distruse de
inundaţii şi nu se vor mai acorda despăgubiri pentru pierderile pricinuite de acţiunea pârâului
torenţial.
Având în vedere că execuţia lucrărilor prevăzute în proiect nu influenţează solul,
aerul şi climatul, nu sunt necesare măsuri de prevenire şi combatere a poluării. De asemenea
nu este afectat fondul forestier, fondul piscicol, mediul înconjurător.
Comunităţile locale nu sunt afectate de un impact negativ datorită realizării şi
funcţionării proiectului, lucrările executate vin în sprijinul acestora, prin rolul protector pe
care îl au lucrările de prevenire a inundaţiilor pentru localităţile din aval.

Tabelul 2. Obiectivele economico–sociale protejate împotriva manifestărilor torenţiale

Clasa Grad de apărare Grad de
Nr. Denumirea obiectivului
de normat vulnerabilitat
crt. de apărat
imp. Dimens. Verif. e
0 1 2 3 4 5
Aşezări omeneşti (cartierul Văleni, municipiul P. IV 5% 1% II
1
Neamţ) cu mai puţin de 2000 locuitori
2 Străzi de interes local IV 5% 1% II
3 Fond forestier: u.a.45, U.P. IV Cut IV III
Fond agricol: terenuri din cartierul Văleni, IV II
4
municipiul Piatra Neamţ
5 Terenuri din intravilan IV II
6 Reţeaua hidrografică din aval IV III

Gradul de vulnerabilitate se împarte astfel:

I. foarte vulnerabil - obiectivul poate fi avariat în proporţie de peste 50 %, în zona de acţiune a apelor,
necesitând despotmoliri, consolidări şi/sau refaceri cu o durată medie de 120 zile până la punerea în
funcţiune;

17
 II. vulnerabil - obiectivul poate fi avariat în proporţie de 25-50 %, în zona de acţiune a apelor,
necesitând despotmoliri, consolidări şi/sau refaceri cu o durată medie de 60 zile până la punerea în
funcţiune;
III. puţin vulnerabil - obiectivul poate fi avariat în proporţie de până la 25%, în zona de acţiune a
apelor, necesitând despotmoliri, consolidări şi/sau refaceri cu o durată medie de 30 zile până la
punerea în funcţiune.

CAPITOLUL 4
CONCLUZII

1. Mãsurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuãrii directe sau indirecte

în resursele de apã a substanţelor din familiile şi grupele de substanţe periculoase din
lista I şi din lista II şi a substanţelor prioritare/prioritar periculoase, conform Hotãrârii
Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de mãsuri împotriva poluãrii
cu substanţe chimice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, specifice sectorului de
activitate şi tipului de produs, precum şi modul de asigurare a monitorizãrii efluentului
evacuat şi a calitãţii apelor.

Nu este cazul. Obiectivul de investiţie nu prezintă capacităţi de producţie care să

folosească sau să elimine substanţe periculoase. Lucrările hidrotehnice doar dirijează curgerea
apelor naturale ale pârâului Turcului.

2. Aparatura şi instalaţiile de mãsurare a debitelor şi volumelor de apã captate, prelevate

şi evacuate
Nu este cazul.

18
 3. Aparatura şi instalaţiile de monitorizare a calitãţii apei la evacuare în emisar
Nu este cazul.

4. Controlul poluãrii industriale, gestiunea deşeurilor

Având în vedere că execuţia lucrărilor prevăzute în proiect nu influenţează solul,
aerul şi climatul, nu sunt necesare măsuri de prevenire şi combatere a poluării. De asemenea
nu este afectat fondul forestier, fondul piscicol, mediul înconjurător.
Comunităţile locale nu sunt afectate de un impact negativ datorită realizării şi
funcţionării proiectului, lucrările executate vin în sprijinul acestora, prin rolul protector pe
care îl au lucrările de prevenire a inundaţiilor pentru localităţile din aval.
Deşeurile produse în perioada de execuţie a lucrărilor sunt în cantităţi mici şi vor fi
îndepărtate zilnic de pe amplasament.
Beneficiarul şi constructorul obiectivului nu vor depozita în cursul de apă sau pe
malurile acestuia deşeuri de orice fel, vor urmări şi vor preveni poluarea prin depozitarea de
deşeuri. În cazul provocării sau observării unei poluări, beneficiarul va informa imediat
organele de gospodărire a apelor.
La executarea lucrărilor se vor lua toate măsurile privind protecţia mediului
înconjurător:
 depozitarea combustibililor şi a materialelor, precum şi întreţinerea curentă a utilajelor se vor
face în locuri special amenajate, fără a fi permisă împrăştierea materialelor, combustibililor,
lubrifianţilor şi reziduurilor la întâmplare pe şantier;
 depozitele de terasamente şi resturile vegetale din defrişări sau din degajarea albiilor se vor
amplasa astfel încât să nu poată fi antrenate de viituri;
 săpăturile se vor executa, ţinând seama ca materialul rezultat să fie evacuat de la început în
afara secţiunii de scurgere a apei, fără să fie depozitat temporar în secţiunea de scurgere;
 la punctele de cazare se vor folosi WC-uri ecologice amplasate la minimum 100 m de cursul
de apă, care se vor vidanja periodic;
 depozitele de carburanţi se vor realiza la distanţa minimă de 500 m faţă de cursurile de apă
din zonă, cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare impuse depozitelor de carburanţi.

19
 5. Sistemul informaţional, sistem de prognozã hidrometeorologicã, sistem de
avertizare şi alarmare a populaţiei în caz de incidente sau accidente la construcţiile
hidrotehnice
Sistemul de management al proiectului va urmări pe toată perioada de execuţie a
lucrărilor prognoza hidrometeorologică şi va atenţiona la nevoie executantul asupra unor
fenomene meteo periculoase, în scopul luării tuturor măsurilor necesare pentru evitarea
pagubelor.
Prin tehnologia adoptată pentru execuţia lucrărilor, ordinea şi modul de realizare a
tuturor operaţiior de lucru, se va asigura în permanenţă curgerea corespunzătoare a apelor pe
cursurile de apă, fără a pune în pericol de inundare populaţia riverană.
Fazele de turnare a betonului în corpul lucrărilor se vor realiza în perioadele cele mai
sărace în precipitaţii ale anului, cu consultarea prealabilă a prognozei meteo.

6. Lucrãri pentru refacerea axului cadastral de referinţã afectat prin obiectivul propus

Nu este cazul. Prin execuţia lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenţilor proiectate

în BH Turcului, nu se modifică poziţia în plan a cursurilor de apă amenajate.

7. Lucrãri pentru refacerea amplasamentului în zona afectatã de execuţia investiţiei

La terminarea lucrărilor se vor lua măsuri pentru a elibera amplasamentul de

eventualele deşeuri sau materiale rămase.
După terminarea lucrărilor de execuţie, suprafeţele ocupate temporar (taluzurile) se
vor nivela, se vor acoperi cu pământ vegetal şi se însămânţa natural (regenerare naturală) cu
puieţi din speciile corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure din zonă sau se vor
înierba. Prin aceste lucrări se urmăreşte atât integrarea obiectivului în peisajul zonei, dar în
special asigurarea stabilităţii versanţilor direcţi, diminuarea scurgerilor pe versanţi însoţite de
fenomene de antrenare a aluviunilor.
În timpul exploatării obiectivului, beneficiarul va urmări curăţirea văilor de flotanţi şi
resturi de exploatare, care la viituri pot obtura secţiunile de scurgere şi determină colmatări şi

20
deversări nedorite, precum şi evitarea depozitării în zonele lucrărilor a materialului lemnos
exploatat.

6. Consideraţii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile

Soluţia constructivă propusă a fost aleasă în concordanţă cu Interesele de ordin

social, economic, PSI, NTSM, alături de prevederile exprese din legea 107 din 25/09/2006 –
Legea Apelor – cu privire la obligaţia celor care le au în proprietate sau în administrare să le
menţină în stare corespunzătoare, în scopul exploatării raţionale, de Ord. 1215 din 03/10/2008
– privind aprobarea normativului tehnic pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 şi conform cu
STAS 9268-89 privind lucrările de amenajare a albiei râurilor .

21
 7. Precizări și recomandări

1. Elemente de fundamentare a principalilor parametri funcţionali şi tehnologici ai

lucrãrilor care fac obiectul avizului, breviar de calcul
Breviarul de calcul este anexat la prezenta documentaţie.
2. Studii hidrologice, hidrogeologice, hidraulice, de gospodãrire a apelor sau de altã
naturã
Studierea bazinului din punct de vedere hidrologic, hidraulic şi de gospodărire a apelor
a fost făcută de elaboratorul prezentei documentaţii, având în vedere că suprafaţa bazinului
analizat este de 0,65 kmp. Studiul hidrologic este anexat prezentei documentaţii.

Date specifice conform ART. 21din Ordinul 799/2012 al M.M.P.

a) Clasa de importanţã a lucrãrilor conform standardelor în vigoare corelate
cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale
de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung

Conform STAS 4273/83 – Construcţii hidrotehnice – încadrarea în clase de

importanţă, STAS 9268/89 – Lucrări de regularizare a albiei râurilor – prescripţii generale de
proiectare şi a Ord. 1215 din 06/10/2008 privind aprobarea Normativului tehnic pentru
lucrări hidrotehnice NTLH-001 „Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor
tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a
cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor” lucrările de
corectare a torenţilor din BH Pârâul Turcului prezintă următoarea clasă de importanţă:

22
 Conform STAS 4273-83 lucrările hidrotehnice se încadrează după obiectivele social –
economice apărate astfel:

- după importanţa zonei inundabile a aşezării omeneşti: sub 2000 locuitori → categoria 4
- după importanţa căii de comunicaţie: străzi de interes local → categoria 4

Conform STAS 5576 – 88, corespunzător categoriilor de importanţă prezentate,

lucrările hidrotehnice proiectate se încadrează în următoarele clase de importanţă:
- Canale de importanţă cu caracter definitiv, pereate sau cu consolidări (…) şi lucrarea de priză
→ clasa IV (pentru categoria 4)
- Lucrări transversale cu înălţimea utilă mai mică de 6,0 m → clasa IV (pentru categ. 4)

Ştiind că STAS 4068/2 – 87 stabileşte pentru aceste clase de importanţă probabilităţile

anuale ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare după
cum urmează:
- Clasa IV → 5% condiţii normale şi 1 % condiţii speciale de exploatare.

b) Date specifice: delimitarea sectorului de curs de apã supus regularizãrii,

lungimea sectorului şi kilometrajul dupã axul de referinţã cadastralã; suprafeţe şi
obiective apãrate, comparativ cu situaţia dinainte de regularizare. Necesitatea
lucrãrilor, suprafeţe de teren, obiective şi bunuri, cãi de comunicaţii apãrate.
Valoarea pagubelor înregistrate şi potenţiale; corelarea, dupã caz, cu lucrãri existente
sau propuse de desecare, combaterea eroziunii solului, amenajarea torenţilor, lucrãri de
apãrare împotriva apelor provenite de pe versanţi sau apelor interne etc.

Pârâul Turcului nu este cadastrat.

Pe pârâul Turcului s-a propus prin proiect realizarea unei baterii de lucrări
transversale pe sectorul amonte de sistemul de lucrări hidrotehnice existent pe acest pârâu.
Lucrările propuse sunt amplasate pe cursul actual al pârâului, încastrate în maluri şi fundate în
talveg şi nu modifică forma în plan a cursului de apă. Prin aceste lucrări se doreşte reţinerea în

23
 zona de formare a aluviunilor, astfel încât să nu mai fie antrenate şi deplasate în aval de
viituri, cu pericol de inundare şi depunere în zone de interes socio-economic.

Manifestările torenţiale au produs o serie de efecte economice şi sociale negative

directe şi indirecte:

a) efecte negative directe

 distrugerea sistematică a drumurilor forestiere şi degradarea sau pierderea terenurilor silvice si
agricole de pe raza administrativă a municipiului Piatra Neamţ (cartierul Văleni);
 colmatări şi subminări de podeţe;
 surpări de maluri şi alunecări de teren;
 inundarea gospodăriilor particulare şi a obiectivelor economice din zonă, cu producerea unor
pagube materiale importante şi pierderi de vieţi omeneşti;
 distrugerea sau avarierea străzilor de interes local din aval;

b) efecte negative indirecte

 cheltuieli suplimentare pentru deblocarea, consolidarea sau refacerea căilor de transport, în
special a celor care asigura accesul la gospodăriile particulare şi la terenurile forestiere;
 pierderi produse prin neexploatarea masei lemnoase în urma distrugerii căilor de transport;
 distrugerea habitatelor, migraţia animalelor sălbatice din zonă, distrugerea faunei şi a florei;
 creşterea considerabilă a factorilor de poluare a mediului;
 creşterea efectului distructiv al inundaţiilor pe cursul pârâului Turcului şi pe râul Bistriţa;
 menţinerea unui risc crescut de producere a accidentelor (prin prezenţa noroiului pe partea
carosabilă, ceea ce măreşte distanţa de frânare şi produce derapaj) pe drumurile naţionale,
judeţene, comunale, ambuteiaje, blocări de trafic;
 cheltuieli suplimentare pentru refacerea secţiunii de scurgere pe pâraiele studiate şi pe emisar.

Ca efect secundar pozitiv poate fi menţionat faptul că execuţia lucrărilor de

construcţii poate crea locuri de muncă pentru localnici.
Acţiunea de construcţie a lucrărilor de corectare a torenţilor în bazinul hidrografic
torenţial analizat se iniţiază în scopul diminuării intensităţii manifestărilor torenţiale şi al

24
 evitării prejudiciilor care se aduc fondului forestier precum si obiectivelor economice şi
sociale prezentate mai sus.
Valoarea estimată a pagubelor produse obiectivelor socio-economice afectate de
fenomenele torenţiale manifestate în bazinul hidrografic al pârâului Turcului este prezentată
în tabelul 3.

Tabelul 3. Estimarea pagubelor aduse obiectivelor economico–sociale afectate

Valoarea integrală a zonei afectate Estimarea pagubelor

La viitura de
La viituri anuale
Nr Grad de dimensionare Total
Specificarea Valoare Valoare
. Canti vulnera- estimat
elem. unitară totală Valoare Nr.
crt -tăţi bilitate % Valoarea
componente lei mii lei % Nr. de a de
avarier
avariere viituri viitur
mii lei e mii lei mii lei
i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Suprafete silvice
1 0,6 7000 4,20 II 3 10 1,26 50 1 2,10 3,36
- ha
Suprafete agricole
2 1,5 3500 5,25 II 3 10 1,58 50 1 2,63 4,20
- ha
3 Strada locala - m 250 500 125,00 III 5 10 62,50 50 1 62,50 125,00
Gospodarii
4 12 5000 60,00 III 5 10 30,00 50 1 30,00 60,00
particulare - buc
Poduri la strada
5 1 2000 2,00 III 50 10 10,00 100 1 2,00 12,00
locala
TOTAL ESTIMAT 204,56

c) Debite de calcul în regim natural şi amenajat şi nivelurile corespunzãtoare

acestora în secţiunile de calcul, corelate cu prevederile din Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare, eventualele dezatenuãri ale undelor de viiturã
produse pe sectorul regularizat şi în aval de acesta şi mãsurile şi lucrãrile propuse,
parametrii proiectaţi ai albiei stabile, încadrarea sectorului regularizat în parametrii
generali de traseu şi secţiune a albiei cursului de apã, corelarea lucrãrilor propuse cu
exploatãrile de material din albie, ţinând seama de modificãrile curgerii debitelor solide

Pentru calculul debitelor lichide au fost folosite următoarele metode de calcul:

 Formula raţională varianta 1

25
 Formula ploii orare

Din debitele de calcul la probabilitatea 1% au fost obţinute debitul de dimensionare (la

probabilitatea 5 %) şi cel de verificare (la probabilitatea 1 %) cu ajutorul coeficienţilor Kriţki
– Menkel având valorile 0,57 şi respectiv 1,0.
Debitele calculate pentru secţiunea în care au fost amplasate lucrările proiectate sunt
prezentate în tabelul 4.
Tabelul 4 Debite lichide maxime de viitură
Nr.
Elemente de formule de calcul U.M. Pr. Turcului
crt.
a) Formula raţională Q1%=0,167xcxi1%xF
1 Suprafaţa bazinului hidrografic (F) ha 65,46
2 Coeficientul mediu de scurgere (c) 0,40
3 Lungimea reţelei hidrografice (Lr) km 1,985
4 Lungimea albiei principale (La) km 1,630
5 Lungimea medie a versanţilor (Lv) m 275
6 Panta medie a albiei principale la 0,160
7 Panta medie a versantilor Iv 0,273
8 Timpul de concentrare pe albie Ta min 6,82
9 Timpul de concentrare pe versanti Tv min 11,50
10 Timpul de concentrare Tc=Ta+Tv min 18,3
11 Intensitatea medie a ploii i1% mm/min 1,92
12 debitul lichid maxim Q1% mc/s 8,38
b) Formula ploii orare Q1% = 0,28CxH60xF/(F+1)^2
13 Suprafaţa bazinului hidrografic (F) kmp 0,65
14 Coeficientul mediu de scurgere (c) 0,6
15 Precipitaţii maxime la asigurarea 1% (H60) mm 100
16 Exponent subunitar "n" 0,5
17 debitul lichid maxim Q1% mc/s 8,55
Debite adoptate
18 Q1% mc/s 8,55
20 Q5% mc/s 4,87

Debitele şi nivelurile în regim amenajat sunt prezentate şi pe planşele anexate.

26
 d) Mãsuri necesare pentru apãrarea de inundaţii a localitãţilor şi a obiectivelor
economice şi sociale

Lucrările proiectate au rolul de stingere a fenomenelor torenţiale, reducerea volumului

de aluviuni transportate la viituri, scăderea vitezei de curgere a apei, contribuind activ prin
acestea la apărare împotriva inundaţiilor a gospodăriilor populaţiei riverane şi a obiectivelor
social – ecomonice din municipiul Piatra Neamţ şi localităţile din aval.

e) Implicaţiile care se pot produce la tranzitarea undelor de apã din accidente la

barajele din amonte şi mãsurile necesare în cazul unor lucrãri de regularizare situate în
avalul acumulãrilor existente sau prevãzute

Nu este cazul. Lucrările hidrotehnice proiectate sunt dimensionate corespunzător

pentru a rezista la răsturnare, alunecare şi presiune pe talpa fundaţiei.
Într-un caz ipotetic de producere a unui accident la una din lucrările hidrotehnice din
cadrul proiectului (se exclude total ipoteza că toate lucrările hidrotehnice ar putea suferi
accidente simultan), pagubele vor fi minime din următoarele motive:
- volumul aterisamentelor fiecărui baraj este relativ mic;
- în cazul producerii unui accident, aceste aluviuni ar putea fi antrenate şi deplasate
spre zonele de retenţie ale lucrărilor din aval;
- sistemul de lucrări proiectat este astfel amplasat încât să protejeze în primul rând
zonele cele mai periculoase, dar să creeze pe întreaga lungime de albie consolidată condiţiile
de scădere a vitezei apei şi de curgere în regim regularizat; degradarea unei piese din sistemul
proiectat va fi compensată de restul pieselor din sistem pe timpul viiturii, iar după trecerea
momentului critic, administratorul lucrărilor de corectarea torenţilor va interveni de urgenţă
pentru repararea eventualelor degradări produse;
- lucrările hidrotehnice pentru corectarea torenţilor proiectate în BH Turcului sunt
dimensionate hidraulic la precipitaţii extraordinare (asigurarea de 1%), ceea ce face ca în
perioada normată de funcţionare a obiectivului astfel de evenimente fie să nu se producă, fie
să apară extrem de rar. La expirarea duratei normate de funcţionare, trebuie efectuate lucrări
de reparaţii curente / capitale la lucrările hidrotehnice din bazin.

27
 f) Prezentarea lucrãrilor de combatere a eroziunii solului şi de desecare pe
terenurile agricole, ca şi a celor de amenajare a torenţilor din fondul forestier, necesare
apãrãrii obiectivelor sau funcţionãrii lucrãrilor de regularizare

Lucrările propuse pentru corectarea torenţilor au fost prezentate în capitolele

anterioare. Inventarul lucrărilor proiectate, inclusiv principalele volume de lucrări pentru
fiecare în parte, se prezintă în Breviarul de calcule.

g) Mãsuri şi lucrãri pentru evacuarea apelor interne sau de pe versanţi în cazul

în care prin îndiguire se creeazã incinte fãrã evacuãri naturale

Nu este cazul. Scurgerea apelor de suprafaţă este asigurată în permanenţă.

h) Prevederi pentru urmãrirea în timp a comportãrii lucrãrilor de regularizare şi a

morfologiei albiei regularizate; programul de observaţii. Prevederi pentru exploatare:
cantoane, dotãri, sisteme de comunicaţie, modalitãţi de alimentare cu apã şi epurare a
apelor uzate etc.

Beneficiarul va urmări starea tehnică a lucrărilor anual şi după fiecare viitură,

intervenind în regim de urgenţă atunci când este cazul. Se va păstra în permanenţă secţiunea
de curgere a apei proiectată, prin stabilirea unui program de decolmatare a canalelor, mai ales
în zona podurilor, unde există riscul blocării cu plutitori.

i) Lucrãrile de combatere a eroziunii solului şi de desecare pe terenurile agricole,

precum şi lucrãrile de amenajare a torenţilor din fondul forestier, atunci când acestea
sunt incluse în investiţii ca fiind indispensabile apãrãrii obiectivelor sau funcţionãrii
lucrãrilor de regularizare

28
 Lucrările proiectate sunt amplasate în fondul forestier naţional şi au tocmai rolul
combaterii eroziunii solului prin stingerea fenomenenlor torenţiale în BH Turcului. Descrierea
şi funcţionalitatea acestor lucrări a fost prezentată în capitolele anterioare.
Nu este cazul unor lucrări de desecare şi nici a unor lucrări de apărare a lucrărilor
proiectate.

ANEXE Nu le trece ca si anexe, doar le numerotezi in continuare si le tratezi pe

rand, in ordinea asta

1. Breviar de calcule
2. Documentaţie fotografică
3. Studiul hidrologic

29
BREVIAR DE CALCULE
Tabelul 5. Evidenţa lucrărilor propuse pe tipuri şi cantităţi de lucrări
Categorii de lucrări
Lucrări transversale (baraje,
Nr. Alte lucrări
Tip si simbol lucrare Amplasamente praguri, traverse)
crt.
Terasamente Betone Drum acces
(m3) (m3) (km)
0 1 2 3 4 5
A. B.H. Pr. Turcului
1 Traversa 1B0/2.0 Pct S1 57 22
2 Baraj 2B3,0 Pct. 46 354 150
3 Baraj 3B4,0 Pct. 101 380 278
4 Drum acces 0,250
TOTAL GENERAL 790 450 0,250

Dimensionarea barajelor

Verificarea secţiunii deversoarelor pentru praguri şi baraje s-a făcut cu formulele

- (m3/s) - deversor trapezoidal

- (m3/s) - deversor dreptunghiular

unde:
m = coeficient de debit;
b = baza deversorului;

30
H = sarcina deversorului
g = acceleraţia gravitaţională – 9,81 m/s2
tgα = înclinarea umerilor deversorului faţă de verticală (pentru deversor dreptunghiular α = 0o )
Pentru calculul lungimii lamei deversante s-au folosit formulele următoare:
Lb= 0,33H +1,38 - pentru deversor cu prag subţire

Lb = 1,33 - pentru deversor cu prag gros

Lungimea radierului s-a calculat cu relaţia : Lr=

unde:
Yv = înălţimea barajului unde lama de apă atinge radierul
H = sarcina deversorului
 = fructul paramentului aval
Lb = lungimea bătăii lamei deversante
Lr = lungimea radierului

Tabelul 6. Dimensionarea barajelor

Formaţiunea torenţială
Pr. Turcului Pr. Turcului

Elemente caracteristice pct.47 pct.100

Semnificaţia U.M. Notaţie 2B2,0 3B4,0
0 1 2 3 4
A. DIMENSIONAREA DEVERSORULUI
Debitul în secţiunea considerată Qv 8,55 8,55
Debitul evacuate (m3/s) Q= 8,55 8,55
Coeficientul de debit - m= 0,4 0,4
Lungimea pragului deversorului (m) b= 4,5 4,5
Înălţimea apei în deversor (m) H= 0,945 0,945
Încinarea umerilor deversorului - tgα = 1 1
B. DIMENSIONARE BARAJ
Elemente adoptate
Fructul aval al aripilor - λ1= 0,33 0,43
Fructul aval al barajului - λ2= 0,33 0,43
Grosimea aripilor la coronament (m) a= 0,50 0,50
Înălţimea deversorului- adoptată (m) Had= 1,00 1,00
Înălţimea elevaţiei (m) Ye= 2,00 4,00
Înălţimea totală a barajului (m) Yt= 4,00 6,00
Coef. de împingere al aluviunilor γps*λa= 0,25 0,25
Lungimea consolei (m) c= 0,60 0,60
Înălţimea consolei în amonte (m) d= 0,60 0,60
Înălţimea consolei la baraj (m) e= 2,00 2,00
Greutatea specifică a zidăriei (kN/m3) γz= 2,50 2,50
Greutatea specifică a aluviunilor (kN/m3) γal= 1,10 1,10

31
Greutatea specifică a apei (kN/m3) γa= 1,00 1,00
Înălţimea deversorului pe radier (m) Yv= 2,50 4,50
Elemente calculate
Înălţimea apei în deversor (m) Hcalc= 0,95 0,95
Grosimea pragului deversorului (m) a1= 0,83 0,93
(m) b1= 0,66 1,72
Grosimea la baza elvaţiei (m) Be = 1,49 2,65
(m) a2= 0,83 0,93
(m) b2= 1,32 2,58
Grosimea la baza fundaţiei (m) Bf = 2,15 3,51
(m) g= 1,62 2,82
(m) f= 3,40 5,40
VERFICAREA STABILITATII BARAJULUI
Calculul eforturilor la baza elevaţiei
Momentul de răsturnare (kN*m) Mr= 3,56 20,89
(kN) N1= 1,65 8,60
(kN) N2= 4,15 9,30
Rezultanta forţelor verticale (kN) N= 5,80 17,90
(kN*m) M1= 0,73 9,86
(kN*m) M2= 4,46 20,32
Momentul de stabilitate (kN*m) Ms= 5,19 30,18
Momentul rezultant (kN*m) M= 1,63 9,29
Distanţa de la centrul bazei la N (m) u= 0,28 0,52
Excentricitatea (m) e= 0,46 0,81
Efortul de întindere la extremitatea (daN/cm2) σa= -0,34 -0,56

0 1 2 3 4
Calculul eforturilor la talpa fundaţiei
Momentul de răsturnare (kN*m) Mrf= 20,89 62,01
Greutatea prismei triunghiulare din baraj (kN) N11= 6,60 19,35
Greutatea prismei dreptunghiulare din baraj (kN) N22= 8,30 13,95
Greutatea consolei (kN) N33= 1,95 1,95
Greutatea aluviunilor submersate pe consolă (kN) N44= 1,78 3,10
(kN) N55= 0,57 0,57
(kN*m) M11= 5,81 33,28
(kN*m) M22= 14,40 42,48
Momentele forţelor verticale (kN*m) M33= 4,78 7,43
(kN*m) M44= 4,37 11,82
(kN*m) M55= 1,39 2,16
Momentul de stabilitate (kN*m) Msf= 30,74 97,17
Rezultanta forţelor verticale (kN) Nsf= 19,20 38,92
Momentul rezultant (kN*m) Mf= 9,85 35,16
Efortul de compresiune la extremitatea (daN/cm2) σb= 2,50 2,87
Coeficientul de răsturnare - KR= 1,47 1,57
C. CALCULUL LUNGIMII RADIERULUI
Lungimea de bătaie a lamei deversante (m) Lb= 2,16 2,83
Lungimea radierului (m) Lr= 3,82 5,07
fara 0,8* 4,78 6,34

La dimensionarea lucrărilor s-au avut în vedere următoarele condiţii:

32
- lucrarea să nu se răstoarne în jurul muchiei aval, cu realizarea unui coeficient de
stabilitate la răsturnare (Kr) minim 1,20;
- presiunea maximă pe terenul de fundare (σ+) să nu depăşească presiunea admisibilă;
- eforturile maxime de întindere în zidărie (care iau naştere în cazul compresiunii
excentrice să fie inferioare rezistenţelor admisibile.

DOCUMENTAŢIE FOTOGRAFICĂ

Foto 1 Amplasament traversa 1B0/2,0

33
Foto 2 Amplasament baraj 2B2,0

Foto 3 Amplasament baraj 3B4,0

34
Foto 4 Maluri erodate – surse de aluviuni

Foto 5 Eroziune de adâncime în albie

35
 Foto 6 Depozite pasagere pe albie – surse de aluviuni pentru următoarele viituri

Foto 7 Eroziunea la baza taluzului provoacă surpări de maluri, surse de aluviuni pe de o

parte şi pierderi de suprafaţă productivă pe de altă parte

36
Foto 8 Geologia terenului din zona de amplasare (pietriş slab cimentat) favorizează eroziunea,
creând albii largi. În imagine se prezintă viitoarea zonă de aterisare a barajului 3B4,0

37
al de amplasamentul lucrărilor proiectate se află gospodăriile particulare din cartierul Văleni, mun. Piatra Neamţ

38
Fa i un Crop la poza sa nu se vada data

39
40
41
42
43
44
Lasa pozele una sub alta si scrie doua vorbe la fiecare, crop la cele cu data

45
 STUDIUL HIDROLOGIC

Debitele maxime cu probabilităţile de depăşire 1% şi 5% din bazinul pr. Turcului au

fost determinate folosindu-se formule recomandate în literatura de specialitate şi în
Instrucţiuni pentru suprafeţe mici ale bazinelor hidrografice. Debitele maxime cu
probabilitatea de depăşire 1% au fost calculate prin două metode (formula ploii orare 1 % şi
formula raţională) şi s-au ales rezultatele cele mai acoperitoare. Astfel, valorile obţinute se
înscriu destul de bine pe relaţiile de sinteză întocmite pentru sectoarele superioare ale
bazinelor hidrografice Moldova şi Neamţ, la interferenţa cărora se află arealul studiat.
Trecerea de la debitul maxim 1% la debitul maxim 5% s-a făcut aplicându-se coeficienţi din
literatura de specialitate.

Aportul hidrologic şi antierozional al folosinţelor

Bazinul de recepţie al pârâului Turcului este împădurit în totalitate, predominând

arboretele cu vârsta peste 100 ani, cu litieră continuă normală, soluri profunde, cu capacitate
mare de infiltraţie care determină valori mici ale coeficientului de scurgere. Din analiza
elementelor prezentate rezultă faptul că 93,51% din folosinţe asigură o protecţie hidrologică
bună. În vederea îmbunătăţirii aportului protectiv-hidrologic sunt necesare măsuri de
gospodărire care să ducă la realizarea unor structuri optime, cu arborete amestecate, vârste şi
compoziţii diverse, cu consistenţă plină şi uniform repartizate.

Reţeaua hidrografică. Manifestări torenţiale

Teritoriul studiat cuprinde bazinul hidrografic Turcului, afluent de dreapta al râului Bistriţa
(cod cadastral XII – 1.53). Reţeaua hidrografică din BH Turcului are o lungime totală de 1,985
km, din care firul principal 1,630 km. Lungimea totală a albiilor cu degradări este de 0,25 km.
Densitatea reţelei hidrografice este de 30,32 m/ha.
Debitele maxime de viitură s-au calculat conform metodologiei în vigoare, pentru o secţiune
de calcul de pe firul principal al Turcului, la limita dintre fondul forestier şi zona locuită
(intravilan). Lucrările proiectate se află amonte de această secţiune, grupate sub formă de baterie
pe o lungime de albie de cca. 75 m, ceea ce face ca debitul calculat în secţiunea considerată să fie
acoperitor pentru toate lucrările proiectate.

46
 Valorile debitelor de calcul şi de verificare sunt prezentate tabelul 8.

Din datele prezentate în tabel se pot trage următoarele concluzii:

- densitatea mare a reţelei hidrografice determină un relief frământat cu lungimi scurte ale
versanţilor;
- pantele versanţilor sunt accentuate;
- condiţiile de relief contribuie la concentrarea rapidă a apelor în albie;
- în sectoarele de albie studiate s-a produs un dezechilibru hidrologic pronunţat, manifestat prin
viituri deosebite însoţite de transport şi depuneri masive de aluviuni;
- materialul transportat şi depus în avalul reţelei hidrografice sub formă de depozite pasagere
obturează albia ducând la inundarea zonelor limitrofe.

Debite lichide
Pentru calculul debitelor lichide au fost folosite următoarele metode de calcul:
 Formula raţională varianta 1
 Formula ploii orare
Din debitele de calculat la probabilitatea 1% au fost obţinute debitul de dimensionare (la probabilitatea
5 %) şi cel de verificare (la probabilitatea 1 %) cu ajutorul coeficienţilor Kriţki – Menkel având
valorile 0,57 şi respectiv 1,0.
Tabelul 8 Debite lichide maxime de viitură
Nr.
Elemente de formule de calcul U.M. Pr. Turcului
crt.
a) Formula raţională Q1%=0,167xcxi1%xF
1 Suprafaţa bazinului hidrografic (F) ha 65,46
2 Coeficientul mediu de scurgere (c) 0,40
3 Lungimea reţelei hidrografice (Lr) km 1,985
4 Lungimea albiei principale (La) km 1,630
5 Lungimea medie a versanţilor (Lv) m 275
6 Panta medie a albiei principale la 0,160
7 Panta medie a versantilor Iv 0,273
8 Timpul de concentrare pe albie Ta min 6,82
9 Timpul de concentrare pe versanti Tv min 11,50
10 Timpul de concentrare Tc=Ta+Tv min 18,3

47
 11 Intensitatea medie a ploii i1% mm/min 1,92
12 debitul lichid maxim Q1% mc/s 8,38
b) Formula ploii orare Q1% = 0,28CxH60xF/(F+1)^2
13 Suprafaţa bazinului hidrografic (F) kmp 0,65
14 Coeficientul mediu de scurgere (c) 0,6
15 Precipitaţii maxime la asigurarea 1% (H60) mm 100
16 Exponent subunitar "n" 0,5
17 debitul lichid maxim Q1% mc/s 8,55
Debite adoptate
18 Q1% mc/s 8,55
20 Q5% mc/s 4,87

Transportul de aluviuni

Transportul de aluviuni a fost calculat ca şi debitele lichide prin metode indirecte,

folosindu-se formulele din normativul de proiectare pentru: transportul mediu anual de pe
versanţi; transportul mediu anual de pe albii; transportul provocat de o ploaie de asigurare de
verificare; cantitatea de aluviuni capabilă să formeze aterisamente într-un deceniu.
Volumele de aluviuni transportate rezultate din calcul, suprafeţele şi lungimile de albii
luate în considerare şi indicii medii de transport de pe versanţi şi albii corespunzători sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabelul 9. Transportul de aluviuni şi volumul de aluviuni capabile a forma aterisamente
Notaţie Elemente de formule de calcul U.M. Pr. Turcului
a) Transport de aluviuni mediu anual (procedeul Gaşpar-Apostol)
F Suprafaţa bazinelor hidrografice ha 65,46
Sa Suprafaţa albiilor cu degradări ha 0,3
Fv Suprafaţa versanţilor inclusiv albiile consolidate ha 65,2
Lv Lungimea medie a versanţilor m 275
a Coeficient în funcţie de Lv (a) - 1,64
La Lungimea albiei principale km 1,63
b Coef. de reducere datorat opririi aluv. pe parcurs b - 0,95
Iv Panta medie a versanţilor - 0,273
s.q1 Aluviuni furnizate de versanţi mc/an*ha 26,2
Wav Volum de aluviuni transportat de pe versanţi mc/an 21
Li Lungimea albiilor cu degradări km 0,25
b Lăţimea medie a albiei pe sectorul cu degradări m 12,00

48
Z Retenţia medie pe bazin mm 12,00
qa Indice de eroziune pe albie mc/an*km 290
Ia Panta medie a albiei - 0,160
Is Panta teoretică în funcţie de deschiderea albiei - 0,105
Waa Volum de aluviuni transportat de pe albii mc/an 85
Wa Volumul total mediu anual: Wa=Wav+Waa mc/an 106
b)Transport de aluviuni la o ploaie de asigurare 1%
E4+R Procentul eroziunii excesive din supraf totală b(2) % 0,45
b1 Coef.în funcţie de ponderea ter.degr şi de Ia - 4,5
P Cant.de precipitaţii dată de ploaia cu asig.de 1% mm 33,1
Z Cant.de precipitaţii reţinută de vegetaţie mm 12,00
I Cant de precip.infiltrată în sol mm 12,9
W1% Volumul de aluviuni la ploaia de asigurare 1% mc 0,46
c) Volum de aluviuni capabile să formeze aterisamente
din transport mediu anual x 10 ani (A=0,2;B=0,6) mc 553
din transport la o ploaie (A=0,4 - 0,5) mc 133
TOTAL mc 686

Determinarea transportului de aluviuni s-a făcut în conformitate cu normativele în vigoare, obţinându-

se următorii parametrii:
Wa(m3) – transportul mediu anual, compus din:
Wav - transportul mediu anual de pe versanţii
Waa - transportul mediu anual de pa albii.
Wal1%(m3) – transportul la o viitură de calcul, respectiv de asigurarea 1%
Wat(m3) – volumul de aluviuni capabil a forma aterisamente, pe o perioadă de 10 ani, estimat la 30 %
din transportul mediu anual (pe 10 ani) şi 50%dintr-o ploaie de calcul la asigurarea de verificare.
În ultima perioadă s-a produs o intensificare a fenomenelor torenţiale, precum şi
declanşarea unor fenomene de eroziune accelerată, cu efecte negative în special asupra
instalaţiilor de transport din zonă.
Aspectele prezentate anterior permit evidenţierea principalelor cauze care au condus
la declanşarea şi dezvoltarea fenomenelor torenţiale din zonă. Ele aparţin atât cadrului natural
cât şi cadrului social-economic.
Principalele cauze care au dus la declanşarea şi dezvoltarea fenomenelor torenţiale
sunt datorate pe de o parte cadrului natural (caracteristici geologice, geomorfologice,

49
 climatice, hidrologice) iar pe de altă parte activităţilor antropice (amplasarea căilor de
comunicaţie în imediata apropiere a albiei pâraielor).
În bazinul studiat există un echilibru hidrologic la limită care va putea fi menţinut şi
ameliorat numai prin intervenţia foarte bine gândită în materie de gospodărire a folosinţelor,
cu precădere a celor forestiere.
În concluzie, pentru restabilirea şi menţinerea echilibrului hidrologic în bazinul
analizate se impun următoarele acţiuni:
-aplicarea de măsuri şi lucrări de gospodărire a fondului forestier pentru crearea de arborete
cu structuri eficiente din punct de vedere hidrologic;
-amenajarea albiilor torenţiale în vederea consolidării lor şi a diminuării transportului de
aluviuni.

Studiul staţiunii, folosinţelor şi al degradărilor

Analiza folosinţelor din teritoriul studiat

Suprafaţa totală a bazinului hidrografic al pr. Turcului este de 65,46 ha, din care 100
% fond forestier, unităţile amenajistice 45 A şi B (fig.1).
Structura pe categorii de folosinţă în BH Turcului este 100% pădure.
În prezent terenurile din fond forestier sunt administrate de Regia Naţională a
Pădurilor prin Direcţia Silvică Neamţ şi Ocolul Roznov, fiind cuprinse în unitatea de
producţie IV Cut.

Zonarea funcţională

Toate arboretele din bazinul pr. Turcului sunt încadrate în grupa funcţională 1-4B
Pădurile din jurul Municipiului Bucureşti, al celorlalte municipii, oraşelor şi comunelor
precum şi pădurile situate în perimetrul construibil al acestora (T.III).
Parcela 45 A are în plus şi funcţii de protecţie a solului, fiind încadrată şi în grupa 1-
2A Pădurile situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe
terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe substrate de fliș, nisipuri sau
pietrișuri, cu înclinare de 30 grade (T.II)

50
 Toate arboretele din bazin sunt gospodărite prin regimul codru, suprafeţele fiind
încadrate în SUP A, fiind în curs de transformare în codru grădinărit.
Cea mai mare parte a arboretelor sunt natural fundamentale dintre acestea ponderea
cea mai mare având-o arboretele de productivitate superioară (93%).
Sub aspectul compoziţiei se poate constata că arboretele au o structură bună, proprie
etajului de vegetaţie din care fac parte. Pe total bazin, specia care ocupă cea mai mare
suprafaţă este fagul (97,9%). Prezenţa foioaselor conferă acestor arborete o mai mare
stabilitate ecologică şi însuşiri superioare sub aspect protectiv.

Fig. 1 Unităţile amenajistice din bazinul pârâului Turcului

Parca nu suna ...
Consistenţa arboretelor
Analiza datelor prezentate în tabelul de mai jos arată că pe total bazin, proporţia
arboretelor cu consistenţă sub 0,7 este mare, dar aceste arborete sunt în curs de transformare
la codru grădinărit.

51
 Acestor arborete trebuie să li se acorde atenţie specială, ele necesitând măsuri de
gospodărire care să ducă la închiderea lor pe verticală (prin realizarea unui procent maxim de
regenerare naturală sau prin lucrări de tehnică silvică).
Prin lucrări de împădurire se va completa consistenţa, introducându-se specii care
asigură realizarea unor arborete rezistente.

Cartarea terenurilor pe natură de degradare

Pe baza datelor din amenajamentul unităţii de producţie IV Cut, corelate cu

observaţiile efectuate pe teren, s-a efectuat cartarea terenurilor afectate de eroziunea pluvială
după natura şi intensitatea eroziunii.
Eroziunea normală (eo-e1), este identificată pe 93,51% din suprafaţa BH Turcului.
Eroziunea puternică (E2) afectează cca. 0,6 ha terenuri cu talveguri şi maluri erodate.
Eroziunea de adâncime reprezintă 1,00% din suprafaţa luată în studiu şi apare mai ales
la nivelul albiilor.
S-au evidenţiat două generaţii de organisme torenţiale:
- o generaţie mai veche, bine dezvoltată şi aproape stinsă sub învelişul protector
forestier, cuprinde pâraie şi ravene cu curs permanent / semipermanent de apă care, în ultima
perioadă manifestă tendinţă de reactivare a proceselor torenţiale;
- o generaţie actuală de organisme tinere, active (ogaşe, ravene) apărute în pădure pe
parcelele tăiate recent, pe jgheaburile de evacuare a buştenilor, pe cărările şi drumurile de
exploatare şi pe păşunile din fond agricol
Aversele de vară constituie mobilul principal al reactivării organismelor vechi şi al
formării organismelor noi. Ritmicitatea anuală a proceselor torenţiale este destul de evidentă:
intensitate mare în timpul zăpezilor şi averselor de vară, reducere la minim în restul anului.
Produsele de eroziune alimentează proluviul conurilor, ce parazitează marginea
albiilor principale şi constituie depozite pasagere pe albii în special de zona de confluenţă cu
emisarul; ele pun în pericol căile de comunicaţie, aşezările omeneşti şi reţeaua hidrografică
din aval.
Principalele surse de aluviuni sunt terenurile afectate de eroziune de suprafaţă e 3-e4
eroziune în adâncime (taluzuri şi funduri de ravene) alunecările şi depozitele de aluviuni

52
 pasagere situate pe albii. La acestea se adaugă terenurile cu degradări antropice apărute prin
săparea bazei versanţilor în scopul executării drumurilor.
Pe versanţii împăduriţi intensitatea manifestărilor este mai redusă, procesele
erozionale fiind atenuate de covorul vegetal cu rol protectiv - cu eficienţă hidrologică mijlocie
- ridicată.

Caracterizarea cadrului natural

Condiţii geomorfologice
Din punct de vedere fizico-geografic zona în care se situează bazinul pârâului Turcului
este încadrată în «Provincia muntoasă alpino-carpatică », « subprovincia Carpatică»,« Ţinutul
Carpaţilor Orientali de Nord», districtul marginal estic, subţinutul munţilor flişului, grupa
districtelor obcinelor şi a măgurilor din zona flişului marginal paleogen.
Teritoriul analizat se află pe versantul drept al râului Bistriţa, ocupând ultimele
ramificaţii ale Munţilor Tarcăului.
Relieful este caracterizat prin prezenţa culmilor domoale, uşor fragmentate, cu văi
largi şi coame uşor înclinate sau platouri. Forma predominantă de relief este versantul, cu
pante mari. Majoritatea terenurilor ce constituie suprafaţa bazinului au pante mari (peste
30%), aceasta determinând valori mari ale coeficienţilor de scurgere.
Bazinul studiat are o formă alungită, cu versanţi scurţi şi pante mari, care determină
concentrarea rapidă a scurgerilor pe reţea şi apariţia viiturilor.
Altitudinea minimă întâlnită în bazinul studiat este de 330 m la gura pârâului Turcului,
iar cea maximă este de 850 în partea superioară a parcelei 45B, în vârful Cernegura (850 m)
spre râul Bistriţa. Aceste altitudini extreme determină o înălţime maximă a bazinului de 520
m, confirmând potenţialul torenţial ridicat prin valoarea ridicată a energiei de relief.
Expoziţia generală a teritoriului studiat este estică şi sud-estică.

Condiţii geologice
Din punct de vedere geologic teritoriul se încadrează în zona flişului carpatic, fiind
constituit din mai multe pânze de şariaj. Vârsta formaţiunilor geologice este diferită şi
conform succesiunilor stratigrafice este cuprinsă între Cretacicul superior şi Paleogen, cu

53
seriile Paleogen, Eocen şi Oligocen. Dintre acestea, cel mai bine reprezentat este Eocenul ce
cuprinde faciesul gresiei de Tarcău în care se găsesc gresii calcaroase negricioase sau vinete,
cu alternanţe de calcit şi dungi subţiri de conglomerate mărunte, cu roci verzi şi marne
nisipoase cenuşii sau roşietice, cu intercalaţii de gresii, marne silicioase şi calcaroase. Faciesul
gresiei de Tarcău ocupă zona mediană a flişului. Aici rocile dure au favorizat formarea unor
soluri superficiale, cu mult schelet şi volum edafic scăzut.

Condiţii pedologice
Tipul de sol cel mai răspândit de pe raza teritoriului studiat este eutricambisolul – cu
profil Ao-Bv-R.
Orizontul Ao are grosimi de 5 - 10 cm de culoare brună datorită acumulării de humus,
cu o structură grăunţoasă stabilă, afânat, permeabil şi bine străbătut de rădăcini.
Orizontul Bv (cambic) are grosimi de 30-80 cm, culoare brună cu nuanţă gălbuie şi o
structură poliedrică şi textură mijlocie.
Orizontul R este alcătuit din marne şi gresii.
Solul prezintă o structură nediferenţiată pe profil, de la mijlocie grosieră până la fină.
Fertilitatea eutricambisolului este condiţionată de volumul edafic şi expoziţia
versanţilor. Pe acest tip de sol se dezvoltă făgete pure şi goruneto-făgete de productivitate
superioară şi mijlocie. Pe versanţii cu înclinare mare eutricambisolurile au un conţinut mai
mare de schelet şi o textură nisipoasă, arboretele din aceste zone având productivitate mijlocie
şi inferioară.

Condiţii climatice
Din punct de vedere climatic teritoriul studiat se încadrează în sectorul de climă de
munte (IV) – al munţilor mijlocii favorabil pădurilor (IV.C).
Climatul este caracterizat printr-un regim moderat cu oscilaţii ale temperaturii aerului
prin amplitudini termice diurne reduse, umiditate relativă ridicată în timpul verii şi precipitţii
abundente. Sectorul de climă de dealuri este caracterizat prin vânturi dirijate pe văile
principale, inversiuni de temperatură accentuate iarna pe fundul depresiunilor, unde cad şi
precipitaţii mai reduse decât pe culmi.
Provincia climatică după Koppen este DfbK, unde:

54
 D – temperatura lunii celei mai reci este sub 3 oC, iar în luna cea mai caldă este peste
10oC;
f – zonă permanent umedă;
b – temperatura lunii celei mai calde este mai mică de 22 oC, iar cel puţin 4 luni
temperatura este mai mare de 10oC;
K – iarnă rece, temperatura medie <18oC

Temperatura medie anuală este de +8,4oC.. maximul termic se înregistrează în luna

iulie, iar minimul în ianuarie. Data medie a primului înghţ este 19 octombrie, iar cea a
ultimului îngheţ este 21 aprilie.
Regimul precipitaţiilor se caracterizează printr-o medie anuală de 650 mm. Numărul
mediu al zilelor cu strat de zăpadă este 64. Data medie a primei ninsori este 19 noiembrie, iar
cea a ultimei ninsori este 30 martie.
Frecvent în timpul verii se semnalează ploi torenţiale în urma cărora debitele pâraielor
cresc foarte mult şi se produc pagube instalaţiilor de transport.
Cu privire la ploile torenţiale, s-a constatat că, de cele mai multe ori, valorile maxime
pentru cantităţile de precipitaţii au intervenit după o perioadă în care precipitaţiile căzute nu
au fost neglijabile, în această situaţie posibilităţile de retenţie ale vegetaţiei, precum şi
intensitatea medie a infiltraţiilor aveau valori foarte scăzute sau au fost practic inexistente,
încât aproape întreaga cantitate de precipitaţii a fost antrenată în scurgere pe versanţi. în
această situaţie, debitele lichide înregistrate au avut valori considerabile, iar efectele viiturilor
au fost uneori catastrofale. Au existat ploi excepţionale care au depăşit cantităţile maxime de
precipitaţii în 24 de ore, iar nivelul apelor maxime a depăşit valorile înregistrate anterior.
Potrivit raionării pluviale a teritoriului României, teritoriul studiat se încadrează în zona
pluvială M5, unde cantitatea maximă de precipitaţii în 24 este de 106 mm.

Concluzii privind cadrul natural

În ultima perioadă s-a produs o intensificare a fenomenelor torenţiale, precum şi
declanşarea unor fenomene de eroziune accelerată, cu efecte negative în special asupra
instalaţiilor de transport din zonă.

55
 Cele prezentate anterior permit evidenţierea principalelor cauze care au condus la
declanşarea şi dezvoltarea fenomenelor torenţiale din zonă. Ele aparţin atât cadrului natural
cât şi cadrului social-economic.
Principalele cauze care au dus la declanşarea şi dezvoltarea fenomenelor torenţiale
sunt datorate pe de o parte cadrului natural (caracteristici geologice, geomorfologice,
climatice, hidrologice) iar pe de altă parte activităţilor antropice (amplasarea căilor de
comunicaţie în imediata apropiere a albiei pâraielor, neexecutarea la timp a lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii ale şanţurilor şi podeţelor).
În bazinul studiat există un echilibru hidrologic la limită care va putea fi menţinut şi
ameliorat numai prin intervenţia foarte bine gândită în materie de gospodărire a folosinţelor,
cu precădere a celor forestiere.
În concluzie, pentru restabilirea şi menţinerea echilibrului hidrologic în bazinele
analizate se impun următoarele acţiuni:
- aplicarea de măsuri şi lucrări de gospodărire a fondului forestier pentru crearea de
arborete cu structuri eficiente din punct de vedere hidrologic;
- amenajarea albiilor torenţiale în vederea consolidării lor şi a diminuării transportului
de aluviuni.

56