PROIECT DE AN LA

ORGANIZAREA TERITORIULUI

INDRUMATOR:

STUDENT:

CUPRINS

1.1 Delimitarea suprafeei amenajate i caracterizarea cadrului natural

1.1.1 Caracterizarea fizico-geografic i administrativ a teritoriului
1.1.2 Conditiile climatice din zon
1.1.2.1. Regimul precipitailor (lunare, anuale, maxime)
1.1.2.2. Regimul temperaturilor
1.1.2.3. Evapotranspiraia potenial
1.1.2.4. Dinamica maselor de aer
1.1.3. Caracterizarea solurilor i starea de eroziune
1.1.4. Hidrografia i hidrologia zonei din perimetrul amenajat
1.1.5. Condiii hidrogeologice
1.1.6. Caracterizarea

geomorfologic.

Indicatorii

morfometrici

ai

hidrografic
1.1.7. Modul de folosin a terenurilor inainte de amenajare
1.1.7.1. Structura categoriilor de folosin
1.1.7.2. Structura culturilor
1.1.7.3. Producii realizate, fora de munc disponibil
1.1.8. Concluzii asupra cadrului natural
2.1.Precizarea schemei de organizare antierozional a teritoriului
1.2.1. Restructurarea categoriilor de folosin
1.2.2. Organizarea antierozional a folosinelor (arabil, vii, livezi, psuni)
1.2.3. Lucrri antierozionale speciale

II. Proiectul de execuie

bazinului

2.1. Estimri cantitative privind eroziunea solului i precizarea msurilor i lucrrilor

antierozionale necesare. Calculul distanei de amplasare a lucrrilor antierozionale.
2.2. Organizarea antierozional a terenului arabil (stabilirea asolamentelor,
proiectarea solelor, amplasarea reelelor de circulaie)
2.3. Organizarea antierozional a terenului destinat plantaiilor viti-pomicole
(delimitarea unitilor teritoriale de lucru, stabilirea reelei de circulaie, amplasarea
zonelor de umbrire i de ntoarcere)
2.4. Dimensionarea teraselor cu platforma nclinat n sensul pantei terenului.
2.5. Dimensionarea lucrrilor de dirijare a scurgerilor pe versante (canale de coast
nclinate, debuee)
2.6. Captarea izvoarelor de coast

1. Delimitarea suprafeei amenajate i caracterizarea cadrului natural

Desfurat ntre paralelele de 47o2844n nord i 46o2446 n sud respectiv
meridianele de 23o3922 n vest i 24o1346 n est, judeul Cluj se situiaz n jumtatea
nord-vestic a rii, la contactul a trei uniti naturale reprezentative: Munii Apuseni,
Podiul Someean i Campia Transilvaniei, toate trei incluse, numai parial, n cuprinsul
celor 6650 km2 ai arealului su geografic. Localitatea Dej aflandu-se situat n partea de
nord a acestui jude.
1.1. Caracterizarea fizico-geografic i administrativ a teritoriului
n funcie de relieful dominant, localitatea Dej este o localitate a judeului Cluj, fiind
format din dealuri (peste 2/3 din suprafa) i de munte , campie cu treapta de relief cu
valori sub 200 m, lipsind integral.

Cotele cele mai reprezentative se nregistreaz n masivele Vldeasca 1842 m (1838

la staiunea meteorologic Dej) i Muntele Mare-1826 m, iar altitudimea minim, 227 m la
ieirea someului din jude.
Relieful muntos al acestei zone este reprezentat de Munii Apuseni care ocup prin
ramificaiile lor nord-estice, ceva mai puin de o treime din suprafaa judeului (sectorul
vestic i nord-vestic), fiind reprezentai prin masivele Muntele Mare i Vldeasca
(prelungite i n judeele limitrofe, Bihor i Alba), precum i prin culmile intermediare, din
bazinele Someului Cald i Someului Rece (Munii Gilului), respectiv extremitatea
nordic a Munilor Trascului.
Petrografic, masivul Vldeasca e alctuit din roci vulcanice (dacite i andazite),
Muntele Mare din granie vechi i din isturi cristaline, aceiai structur ntalninde-se i n
Munii Giulului. Prin ndelungata lor modelare de ctre factorii externi (vanturi, ploi,
nghe-dezghe, ape curgtoare) aceste formaiuni au generat un relief caracterizat prin
interfluvii larg ondulate, uneori ca nite adevrate esuri suspendate.
Spre deosebire de interfluviile largi, favorabile amplasrii aezrilor, care urc pan
la 1200-1300 m, vile sunt adanci (pe alociri depind 600-800 m) nguste, umbrite i
neospitaliere, dar pretande-se la amenajarea unor importante obective hidroenergetice.
Podiul Someean se caracterizeaz prin raportul strans ntre structura geologicreprezentat printr-o alternan de formaiuni sedimentare (calcare, gresii, marme, argile)
uor nclinate spre axa Someului-i formele de relief, dominand suprafeele structurale,
abrupturile cu nclinri de peste 25-30 0 (coaste sau cueste), vile asimetrice (Cpuul,
Nadul, Someul Mic pan la Apahida), cu ngustri locale sub form de chei (Cheile
Baciului n calcare eocene)
n mod deosebit se remarc aliniamentul de coaste

fragmentate i n general

abrupte, pe seama tufurilor vulcanice, mai rezistente la eroziune, s-au impus n relief
dealurile cu nlimi de peste 600 m i care strjuie localitile

Chinteni, Vultureni,

oimeni, Corneti, Tiocu, culminand la 693 m.

Ca procese de versant sunt specifice alunecrile de teren monticulare (cunoscute de
localnici sub numele de glimee) din dealurile Techintu, Murgu, Piatra oimilor,

Grecea, alunecri vechi (cuaternare) ce dau o not particular reliefului deluros de

ansamblu din sud-vestul Podiului Someean.
Campia Transilvaniei, corespunztoare treimii estice i sud-estice a judeului,
reprezint, ca treapt de relief, o unitate deluroas intens defragmentat, dar, exceptand
cateva cote din dealurile Unguraului, de langa Dej, care se apropie sau depesc cu puin
600 m, celelalte interfluvii principale se menin sub 550 m,

pentru ca n interiorul

bazinelor hidrografice ale Gdlinului, Fizeului, Bandei, Bolduului, altitudinile s treac

rar de 450 m, iar la nivelul luncilor acelorai vi s coboare, aproape generalizat, sub 300
m. Intens i de timpuriu defriat, regiunea a cptat denumirea de campie pentru funcia
s-a economic de grnar transilvnean.
Ca procese de versant, sunt de semnalat n special alunecrile de teren, eroziunea
torenial este n general atenuant, exceptand dealurile Fizeului i ale Unguraului unde
fregvena acestor fenomene pune unele probleme legate de valorificarea raional a
terenurilor.
Astfel , judeul Cluj dispune de terenuri arabile, predominante n lungul vilor mari
i n Campia Transilvaniei, puni i fanee naturale ( n toate compartimentele de relief),
pduri (n cuprinsul Munilor Apuseni i n Podiul Someean), versani cu nclinaii
moderate i expuneri favorabile viticulturii i pomiculturii, de potenial hidroenergetic n
cadrul montan.
1.2.

Condiii climatice din zon

Judeul Cluj beneficiaz de un climat continental moderat. Altitudinea, formele de

relief i expoziia lor, vegetaia i apele, privite ca factori locali, determin ns diferenieri
demne de reinut n mersul elementelor climatice, nota cea mai specific fiind dat de
modificrile impuse de relief, respectiv aparitia fenomenelor de fohm fie i atenuat n
zonele depresionare de la periferia estic i nordic a Munilor Apuseni, datorit
descendenei aerului de provenien vestic, dup escaladarea culmii Bihorului.

1.2.1. Regimul precipitailor (lunare, anuale, maxime)

Umezeala aerului variaza, ca medie anuala, ntre 70-80% n Campia Transilvaniei i
Podiul Someean depind 80% n Munii Apuseni, iar nebulozitatea medie ntre 5,7
zecimi la Cluj-Napoca i 6,1 la Bioara, decembrie fiind luna cea mai noroas n zonele
joase i mai n cadrul montan.
Cu excepia culuarului arieului inferior (Moldoveneti-Turda-Campia Turzii),
celelalte regiuni ale judeului primesc cantiti de precipitaii semnificative (Campia
Transilvaniei, Podiul Someean) i din abunden (Munii Apuseni). Totui, exist i
pericolul unei secete relativ prelungite, toamna (septembrie-octombrie) i primvara
(martie), n regiunea de dealuri (cu deosebire n Campia Transilvaniei).

n mod excepional se nregistreaz cantiti mari de precipitaii pe uniti de timp (25 mai
1926, cu 120 mm./24 h la Turda), ca i intensiti maxime (29 iunie 1953, cu 1,38
mm/min., respectiv 41,4 mm.
Precipitatii medii multianuale la statia meteo Dej-Cluj
Tabelul.1.
Anul
1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970

I
13.1
25.7
90.2
10.9
45.0
61.1
53.1
51.9
12.8
58.5

II
24.0
27.9
19.7
59.0
24.1
42.7
28.2
58.5
43.8
84.7

III
20.4
98.1
20.2
52.3
33.4
26.7
57.5
10.4
21.2
60.7

IV
25.8
68.1
20.7
72.6
54.9
37.8
40.3
42.1
34.6
49.4

V
47.5
84.4
53.7
116.0
62.9
98.0
108.5
86.0
76.2
174.1

LUNILE
VI
VII
69.4
60.4
47.2
72.5
59.0
57.4
42.8
58.4
107.9
82.2
66.9
86.5
27.8
19.4
45.8
63.8
182.7
53.4
116.0 104.5

VIII
43.9
50.6
50.5
95.0
78.1
90.4
93.6
125.3
128.7
42.9

IX
2.4
19.2
20.2
34.7
20.9
24.9
40.2
51.6
25.7
18.7

X
23.7
4.9
36.8
67.8
0.7
81.7
17.2
32.5
25.1
63.3

XI
43.0
46.2
23.4
30.7
68.4
52.5
31.8
32.6
15.45
34.7

XII
35.5
31.0
63.1
53.4
64.4
46.6
104.0
58.8
51.0
47.4

Total
409.1
576.2
514.9
702.6
648.9
715.8
614.6
659.1
846.1
855.4

1.2.2. Regimul temperaturilor

Deosebirile dintre zona montan i cea deluroas presupune urmtoarele valori ale
radiaiei globale: 110-118 kcal/cm2/an n Podiul Somean i Campia Transilvaniei, fa de
90-100 kcal/cm2/an n Muntele Mare sau n Vldeasa i ale duratei de strlucire a soarelui
(1942,6 ore annual la Dej, 1984,8 la Cluj-Napoca, fa de numai 1763,3 la Bioara).
Extremele absolute au atins + 38,5o la Turda (29 august 1946) i -32.5o la ClujNapoca (11 februarie 1929), fiind mai atenuate n munti. Rcirile excesive de iarn prin
inversiuni de temperatur, constituie o caracteristic pregnant pentru zonele depresionare
( Iare, Turda,Cluj-Napoca, Dej), fcande-se mai improprii pentru culturile mai pretenioase
fa de cldur i pentru amplasarea unor uniti industruale mai poluante ale atmosferei.
Primul i ultimul nghe se produc ntre 20-30 septembrie, respectiv 1-10 mai n
muni i 1-10 octombrie, respectiv 20-30 aprilie n zona deluroas, numrul mediu al
zilelor cu nghe variind ntre 120-180 annual. Zilele tropicale (maxima de 30 oC) abia ating
10/an la Cluj-Napoca, lipsind complet n aria montan.
1.2.3. Evapotranspiraia potenial
Evapotranspiraia poteniala variaza n funcie de anotimp i mai ales de lunile
anului. Astfel, n lunile de iarna: decembrie, ianuarie i februarie, evapotranspiraia
poteniala este 0 datorit temperaturilor scazute, apoi ncepe s creasc treptat n cursul
lunilor de primavar de la 10 m n luna martie la 47 m n aprilie ajungand la 95 mm la
sfaritul lunii mai. Odata cu venirea verii i a temperaturilor ridicate, evapotranspiraia
potenial evolueaz considerabil n sens pozitiv atingand pragul maxim de 138 mm n
luna iulie dup care ncepe s scad progresiv de la 121 mm n august, 78 mm n luna

septembrie la 40 n octombrie pan la 12 mm n luna noiembrie urmand ca n luna

decembrie sa atinga pragul minim de 0 mm.
Deasemenea i evapotranspiraia real are o evoluie asemanatoare cu cea potenial
diferena dintre ele fiind facut doar de valorile medii lunare nregistrate i de luna n care
se nregistreaz valoarea maxim. Astfel n lunile de iarna ea este de 0 mm urmand s
creasc progresiv pan n luna iunie cand atinge pragul maxim de 113 mm, n timp ce
evapotranspiraia potenial nregistreaz valoarea cea mai ridicat n luna iulie, dup care
scade treptat ajungand ca n luna noiembrie s aib valoarea de 12 mm, iar n decembrie s
ating pragul minim de 0 mm.
1.2.4. Dinamica maselor de aer
Vnturile, cu dominan general vestic, sunt totui influienate de poziia
masivelor i de orientarea culuarelor de vi, astfel c la Cluj-Napoca circulaia nord-vestic
totalizeaz 12,8%, iar n Campia Turzii este sud-vestic, 13,4%. La Dej deine 15% tot
circulaia nord vestic, n timp ce la Bioara, datorit poziiei de adpost a staiunii,
predomin vanturile din sud-est, cu 19,7%, zilele de calm nsumand pan la 54,9%.
Viteza maxim a vantului se nregistreaz n aprilie pentru zona de dealuri i n
februarie pentru cea de munte. O importan deosebit prezint fregvena dup direcie a
vantului, element esenial de care trebuie s se in neaprat seama n amplasarea
obiectivelor economice i sociale.

Frecvena i viteza vnturilor la Staia Meterologic Dej-Cluj

Staia

Frecvena %
Viteza m/s

NE

SE

SV

15.6 8,5

4,4

19.7

13,5

13,4

11.7 14

20,5

3,1

1,2

2,8

3,8

2,4

2,0

2,2

NV

2,3

Calm

1.3. Caracterizarea solurilor i starea de eroziune

Solurile reflect atat etajarea climatic, cat i pe cea a vegetaiei, elementele care
stau la baza procesului de pedogenez; roca mama i unele particulariti hidrogeologice
(profunzimea nivelului freatic, salinitatea apelor freatice etc.) justific mai ales formarea
solurilor intrazonale. ntr-o msur remarcabil, la diversificarea local a tipurilor zonale
de sol particip i fragmentarea accentuat a reliefului, expoziia versanilor, nclinarea
acestora, etc., ele jucand un rol destul de important n declanarea eroziunii toreniale i n
alte procese de degradore a solurilor (alunecri, prbuiri,etc.)
La nivelul ntregului jude se remarc predominana solurilor silvestre brune i
brune- glbui podzolite (36,5%), ocupand areale extinse n zona munilor mijlocii. Sub
vegetaia de molidiuri i fgete i pe roci cristaline s-au dezvoltat podzolirea humicoferiiluviale a solurilor brune acide i podzolice brune. Acestea sunt favorabile domeniului
de utilizare silvic-pastoral, avand un randament necorespunztor n culturi, chiar i n cele
specifice muntelui (cartof, ovz, grau de primvar). n acelai timp, ele sunt supuse
procesului de eroziune n funcie de fragmentarea reliefului i de condiiile sporite de
precipitaii, astfel ncat se recomand utilizarea lor ca fanee, puni i bineaneles, ca
suprafee mpdurite.
n preajma Someului, pe versanii cu expoziie sudic, apar cernoziomurile levigate.
Pseudorendzinele, rendzinele roii-brune, solurile negre argiloase se dispun intrazonl, pe
arii restranse, n funcie de petrografie i drenajul apelor superficiale.
Campia Transilvaniei, cu relativ uniformitate petrografic (fa de Podiul
Someean) reprezint domeniul cernoziomurilor levigate (17,9% din totalul pe jude),
dezvoltate, cu precdere, pe versanii cu expoziie sudic, alturi de solurile silvestre brune
i brune glbui, tipice sau podzolite, exploatate n culturi cerialiere i de plante industriale,
dar i cu puni, fanee i chiar pduri (pstrate insular).

n zona cutelor diapire de pe aliniamentul Turda-Someeni-Apahida-DezmirCojocna-Sic-Dej-Ocna Dejului etc., i fac apariia insule de srturi.
De reinut faptul c 45% din terenurile agricole ale judeului, cu ponderea cea mai
mare n Podiul Someean i Campia Transilvaniei, sunt afectate de procese de eroziune de
diferite intensiti, aproximativ 18% fiind puternic i excesiv erodate, ceea ce a impus
trecerea la lucrri de prevenire a extinderii eroziunii i de reantroducere n circuitul
economic a tuturor suprafeelor degradate.
1.4. Hidrografia i hidrologia zonei din perimetrul amenajat
Teritoriul judeului Cluj dispune de numeroase resurse de ap, reprezentate prin
rauri, lacuri i ape subterane.
Reeaua de rauri aparine, n cea mai mare parte, bazinului hidrologic al Someului,
Criului Repede i Arieului inferior fiind ceilani colaterali. Someul Mic ia natere din
unirea, n zona lacului de baraj Gilu, a celor dou brae principale, Someul Cald i
Someul Rece, ambele drenand cadrul montan al judeului, de unde i culeg numeroi
tributari mruni, dar viguroi, cu debit relativ constant: Beliul, Raca, Trnia, Irioaia,
Rctul, Raca Mare, etc.
n mod deosebit se remarc valea spectaculoas a Someul Cald, cu un sector de
chei n calcarele jurasice din cursul superior al defileului adanc, taiat in sisturi cristaline si
granite, care au permis amplasarea impunatoarelor baraje de la Fantanele si Tarnita.
Crisul Repede pe parcursul ultimilor 56 km culege debitele vailor Ocolis, Iara,
Hasdate si Vaii Racilor, care strabat in cursul lor sectoare spectaculoase de chei si defilee.
Alimentarea din ploi sau zapezi predomina in proportie de 64-77%, aportul apelor
subterane fiind mai ridicat la raurile din spatiul montan (Somesul Cald 33%, Somesul Rece
34%, etc.)
Scurgerea medie anuala se incadreaza intre 20-25 1/s/km2 in cadrul montan si 2.5
l/s/km2 in Campia Transilvaniei, volumul maxim al scurgerii inregistrandu-se in luna
aprilie (16.9-21.4%) , iar cel minim in septembrie (2.93-3.99%) Potentialul hidrografic este

valorificat pana in prezent in sistenul hidroenergetic Somes, a cre-i putere instalata

totalizeaza circa 270 MW.
Lacurile naturale sunt putine si de importanta secundara cu utilitate economica, dar
interesate ca geneza (alunecari de teren, dizolvare de sare), si mai ales ca valoare
stiintifica, doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale (Taul Stiucii si Taul Legii)
O categorie cu geneza mixta, lacurile antroposaline, nascute prin invadarea cu apa a
unor ocne parasite, se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitatile terapeutice ale
apelor cu salinitate ridicata. Printre cele mai importante se numara complexele lacustre de
la Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului, toate functionand ca bazine de tratament in sezonul
estival.
Iazurile (lacuri antropogene) sunt mai raspandite in Campia Transilvaniei si, in mod
deosebit, in bazinul hidrografic al Fizesului. Categoria cea mai reprezentativa, atat ca
dimensiuni, cat si ca importanta, o constituie lacurile de interes hidroenergetic.
1.5.Conditii hidrogeologice
Iversitatea conditilor petrografice si ale reliefului din cuprinsul judetului a permis
formarea unor rezerve de ape subterane cu debite reduse. Fac exceptie luncile si terasele
inferioare ale raurilor mai mari (Somes, Crisul Repede, Aries).
Apele de adancime sunt mai slab reprezentate si se caracterizeaza prin mineralizare
ridicata, fiind, deci, nepotabile. In zona de diapir (cu prezenta masivelor de sare) sunt
cantonate ape minerale cu duritate mare, sulfatate, calcice, clorurosodice. La Someseni sau captat, in scopul tratamentului balnear, ape clorurate, bicarbonatate, sulfatate,
radioactive, iar la Baita-Gherla, ape bicarbonatate, slab clorurate, sulfuroase, atermale.
1.6.Caracterizarea geomorfologiei. Indicatorii morfometrici ai bazinului
hidrografic
Regimul de variatie al apei freatice este in functie de cel al precipitatiilor, la care se
adauga alimentarea subterana din campia inalta, inundatiile sau infiltratiile laterale din

rauri si canale. Variatia nivelurilor freatice in timpul anului are o importanta practica foarte
mare pentru agricultura si pentru lucrarile de gospodarire a apelor. Nivelul apelor freatice
incepe sa creasca din luna ianuarie si se mentine la valori ridicate pana in iunie-iulie,
uneori chiar pana in august.
Daca avem in vedere grosimea orizontului freatic si adancimea relativ mica a
nivelului piezometric, aceste ape se pot folosi cu succes la irigarea culturilor.
Pe planul topografic de ansamblu se delimiteaza bazinul hidrografic al paraului
Valea Mare.
1. Aria suprafetei bazinului hidrografic (F)
F = 3,8003 km2
2. lungimea cumpenei apelor ( C )
C = 8.50 km
3. coeficientul de dezvoltare a cumpenei (m)
m = 0.282

C
F

= 0.282

8.5
3.803

8.50

= 0.282 1.95 = 1.23 m.

4. lungimea medie a bazimului hidrografic (L)

L = 3.48 km

5. latimea medie a bazinului hidrografic (B)

B=

F
L

3.803
1.093
3.48

km

1.7.Modul de folosin a terenurilor inainte de amenajare

Intre anii 1967 si 1977 suprafetele de teren dupa categoriile de folosinta au evoluat
diferit.

1.7.1. Structura categoriilor de folosinta

Agricultura ca si celelante ramuri ale economiei nationale a cunoscut o dezvoltare
semnificativa in istoria sa. Productia globala agricola din anul 1977 a reprezentat 3112
milioane lei, cu 76% mai mare de cat in 1965
Asezarea productiei agricole pe temelia cuceririlor stiintei si tehnicii contemporane ,
utilizarea tot mai rationala a pamantului in functie de conditile pedoclimatice au condus la
sporirea continua a randamentelor la hectar, la cresterea productiei obtinute de pe fiecare
unitate de teren. Astfel productia medie la grau a crescut de la 1359 kg la 1581 kg din
1970-1975 si la 2081 kg in 1979, la porumb productia medie a crescut in aceleasi intervale
de la 1753 kg la 1934 kg, respectiv 2387 kg: recolta medie la sfecla pentru zahar a crescut
de la 19508 kg la 20912 kg si la 25.451 kg.
Ponderea cea mai ridicata in structura categoriilor de folosinta avand-o cerialele
paioase si cerialele prasitoare (in Campia Someselor , avond si mari posibilitati de irigare),
ponderi semnificative inregistrand si sfecla pentru zahar, cartof in partea de NE si V a
judetului. Cea mai mare suprafata a terenului fiind acoperita cu paduri, plantatii forestiere
si pasuni.
Suprafetele acoperite cu livezi detin ponderi mai importante in regiunea dealurilor,
pe versantii cu expunere favorabila si in alternanta cu alte culturi agricole.
1.7.2. Structura culturilor
Locul dominant in cadrul culturilor de camp il ocupa cultura cerealelor pentru
boabe, reprzentand 2/3 din suprafata cultivata a judetului.
Atat ca suprafata cat si ca productie porumbul se situeaza pe al doilea loc cu 28%
din suprafata totala cultivata.
Orzul si orzoaica se cultiva pe 12.6% din suprafata cultivata cu cereale a judetului.
Ovazul detine suprafete reduse de numai 5.4%.
Leguminoase pentru boabe

Mazarea a scazut ca suprafata cultivata de la 4027 ha la 160 ha. Fasolea in schimb

inregistreaza o continua crestere.
Plantele tehnice ocupa locul imediat urmator dupa culturile cerealiere, insumand
12% din suprafata cultivata.
Plantele uleioase s-au cultivat in 1977 pe suprafete restranse.
Plantele pentru industrializari

ocupa suprafete semnificative, dintre acestea

ponderea majora o are sfecla de zahar care detine primul loc si cartoful.
Plantele textile Se cultiva frecvent in Campia Someselor.
Plantele medicinale se intalnesc frecvent in flora spontana si cultivata. Plantele
medicinale cultivate printre care menta, mustarul, macul, fenicolul..
Culturile de legume si cartofi detin suprafete importante ce se ridica la 23720 ha
din care cartofi 10478 ha.
Cultura legumelor, printre legumele cu pondere mai mare se situeaza culturile de
tomate, ceapa, varza.
Plantele de nutret se cultiva pe o suprafate mari, dintre culturi cea mai raspandita
este lucerna, pe locul urmator se situeaza trifoiul care se cultiva in zona de campie.
Pomicultura detine o pondere mai mare in economia agricola.
1.7.3. Productii realizate, forta de munca disponibila
Dezvoltarea complexa si in ritm sustinut a economiei judetului a determinat
cresterea corespunzatoare a populatiei ocupate, aceasta inregistrand o crestere de 11.5% pe
perioada 1966-1980. Schimbarile petrecute in ultimul deceniu constau in cresterea
populatiei ocupate in general si a numarului de personal retribuit in special, distribuirea
mai rationala a fortei de munca intre ramurile si subramurile economiei, ca si folosirea mai
deplina pe plan local a resurselor de munca.
Analiza pe ramuri a populatiei ocupate denota o crestere importanta a acesteia in
industrie, constructii, transporturi si in domeniul cercetarii stiintifice, concomitent cu
scaderea numarului persoanelor ocupate in agricultura. Astfel, in industrie, numarul

persoanelor ocupate a crescut cu 80.2%, in constructii cu 79.4%, in transporturi cu 40.9%,

iar in domeniul stiintei cu 175%, in timp ce personalul ocupat in agricultura a scazut cu
49.6%.
Corespunzator transformarilor care au avut loc in industria si agricultura judetului
Cluj, s-a modificat si structura personalului ocupat in diferite ramuri de activitate.
Cresterea importanta a numarului populatiei ocupate, precum si modificarile in ceea ce
privste ponderea acesteia in diferite ramuri demonstreaza o dezvoltare accentuata a
ctivitii industriale si de constructii, eliberarea unui numeros personal din agricultura prin
actiuni intense de dotare tehnica si mecanizare in acest domeniu.
1.8.Concluzii asupra cadrului natural
Luncile cursurilor de apa ofera, atat prin soluri cat si prin prezenta apelor freatice
la mica adancime, terenuri bune pentru agricultura. Densitatea mare a asezarilor
omenesti de-a lungul principalelor vai, dovedeste existenta unor conditii optime
de locuire datorita topoclimei, apei freatice usor exploatabile, terenurile arabile si
pasunilor de pe versanti si culmi. In urma lucrarilor de indiguire, luncile raurilor
Somes si Cris au fost scoase de sub influenta inundatiilor si pot fi folosite la
intreaga lor capacitate de productie.
2.1.Precizarea schemei de organizare antierozional a teritoriului
1.2.1. Restructurarea categoriilor de folosinta
Pentru realizarea unui randamend mai mare, deci pentru cresterea productiei medii
la hectar este necesara restructurarea categoriilor de folosinta a terenului agricol in general
si in special a terenului in cauza. Restructurarea categoriilor de folosinta se refera nu numai
la schimbarea culturilor ci si la aplicarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii
solului, determinand o usurare a complexului de lucrari mecanizatorii.

Pentru o mai buna fructificare a terenului in cauza sau adus unele imbunatatiri legate
de organizarea terenului (stabilirea si amplasarea parcelelor, tarlalelor; stabilirea si
amplasarea retelelor de circulatie: amplasarea zonelor de umbrire si de intoarcere ;)
Ca o masura pentru prevenirea si combaterea eroziunii sau determinat izvoarele de
coasta si s-au luat masuri prin captarea acestora si elininarea apei rezultate in cursul raului
apropiat.
Toate acestea au dus la o crestere a suprafetei cultivate (printr-o mai buna organizare
a amplasarii unitatilor de lucru), a productivitatii (prontr-o mai buna sistematizare

unitatilor de lucru)

1.2.2. Organizarea antierozionala a folosintelor (arabil, vii, livezi, pasuni)

Organizarea teritoriului reprezinta un sistem unitar de masuri economicoorganizatorice, tehnice si juridice al carui obiectiv principal il constituie folosirea rationala
si conservarea fondului funciar.
Organizarea antierozionala a terenului arabil trebuie sa rezolve cel putin
urmatoarele probleme:
Stabilirea numarului asolamentelor precum si suprafetele acestora;
Proiectarea solelor asolamentelor;
Trasarea retelei de drumuri;
Precizarea masurilor si lucrarilor antierozionale agrofitotehnice si speciale.
Stabilirea asolamentelor Pe suprafetele arabile inclinate se proiecteaza asolamente
de camp, asolamente furajere de protectie si asolamente mixte. Pe terenurile erodate cu
pante mai mari de 16-18% se proiecteaza obligatoriu asolamante de protectie in care, 60%
din suprafata se cultiva cu ierburi perene iar, restul cu plante anuale semanate in randuri
apropiate.
Numarul asolamentelor de la caz la caz, se aplica unul sau mai multe asolamente,
asa cum cer conditiile locale si planul de dezvoltare in perspectiva.

De cele mai multe ori, intr-o ferma se organizeaza un singur asolament, in care se
incadreaza atat culturile cerealiere cat si plantele furajere.
Forma solei se proiecteaza cu forma de dreptunghi, paralelogram sau trapez. Pe cat
posibil trebuie evitate solele cu forma triunghiulara.
Lungimea solei poate varia in limite largi de la 500m la 2000m, lungimea cea mai
potrivita este intre 1200-1600 m
Latimea solei este dependenta, in special, de valoarea pantei si poate varia intre 400200 m ; 200-100 m. Aria unei sole pe terenurile in panta poate varia foarte mult, de la
cateva hectare la 50-60 ha.
In functie de pozitia pe versant, drumurile de camp pot fi: pe linia de cea mai mare
panta, oblice si in serpentina pentru legatura pe lungimea versantului si drumuri cu traseele
pe directia generala a curbelor de nivel.
Organizarea antierozionala a terenului destinat plantatiilor de vita de vie
Proiectul de organizare a teritoriului pentru o plantatie de vita de vie trebuie sa
rezolve cel putin urmatoarele probleme: impartirea terenului in unitati de lucru, stabilirea
cailor de circulatie, amplasarea zonelor de intoarcere si de umbrire, amplasarea
constructiilor gospodaresti si de prelucrare a strugurilor, amplasarea plantatiilor ajutatoare
si de protectie, alimentare plantatie cu apa, alegerea soiurilor de vita, stabilirea si
dimensionarea lucrarilor antierozionale, organizarea muncii, estimarea investitiei si
eficienta economica a lucrarilor.
Impartirea terenului plantatiei in unitati teritoriale de lucru. Unitatile teritoriale
caracteristice plantatiilor de vita de vie sunt: parcela, tarlaua, trupul viticol si masivul
viticol.
Parcela este cea mai mica unitate teritoriala a plantatiei, reprezentand elementul de
baza pentru organizarea antierozionala a teritoriului si este limitata pe linia cea mai mare
de poteci, debusee, zone de intoarcere sau de drumuri de legatura iar in lungul curbelor de
nivel, de drumuri tehnologice. Poate avea forma dreptunghiulara, patratica, trapezoidala
sau alta forma determinata de limitele obligate.

Tarlaua este unitatea teritoriala de lucru cu mijloace mecanizate si cuprinde 3-6 sau
mai multe parcele. Are forma de dreptunghi, paralelogram sau trapez cu laturile lungi pe
directia curbelor de nivel. Tarlalele sunt delimitate pe laturile scurte de zone de intoarcere
iar pe cele lungi de drumuri si au dimensiunile diferentiate, mai ales, in functie de panta
terenului.
Trupul viticol este unitatea teritoriala a unei plantatii viticole, marginita de alte
folosinte si limite obligate, cuprinzand mai multe tarlale, inclusiv celelalte elemente ale
organizarii teritoriului. Are suprafata de 300-500 ha.

1.2.3. Lucrari antierozionale speciale .

Principalele lucrari antierozionale sunt:
canalele de coasta,
debuseele
terasele.
Canalele de coasta inclinate sunt constructii hidrotehnice, cu rulul de a intercepta si
evacua dirijat surplusul de apa de pe versante, in colectoare naturale sau proiectate.
Reteaua de canale se amplaseaza in functie de unitatile teritoriale si drumurile din
plantatie.
Debitul canalului de coasta inclinat, care rezulta la producerea ploii torentiale de
calcul cu asigurarea de 5-10% se poate calcula cu relatia:
Q = Lc . L. I . Ks
Elementele dimensionale ale sectiunii de scurgere. Canalele de coasta inclinate au
sectiunea transversala, trapezoidala sau triunghiulara.
Sectiunea trapezoidala se adopta atunci cand canalele se consolideaza cu dale din
beton sau cu zidarie de piatra cu mortar de ciment, cazuri in care se dimensioneaza pentru
viteze de circulatie a apei mai mari de 2 m/s.

Pentru canalele marginale drumurilor se adopta sectiunea trapezoidala numai atunci

cand este necesar sa fie evacuate debite mari de apa.
Debuseele sunt canale cu sectiunea transversala, trapezoidala, parabolica sau
triunghiulara care se amenajeaza pe versante pentru a colecta si evacua dirijat spre emisar,
apa ce se scurge de pe terase, valuri si canale de coasta inclinate.
Amplasarea si amenajarea debuseelor sunt subordonate caracteristicilor reliefului si
trebuie corelate cu schema impartirii plantatiei in unitati teritoriale de lucru si cu schema
de terasare. Debuseele se pot amplasa fie pe limita dintre tarlale, fie intre parcele sau chiar
in interiorul acestora.

Dimensionarea debuseelor se face in functie de marimea debitului de transport (Q) si

de viteza maxima admisibila de circulatie a apei (Va)
Q = 0,167 * S * Ks * I
Terasele sunt lucrari antierozionale care se executa pe terenurile inclinate pentru
valorificarea superioara si conservarea solului de pe versante.
Dimensionarea teraselor. Pentru dimensionarea teraselor intr-o parcela trebuie
cunoscute si determinate: lungimea si latimea parcelei, panta versantului din cuprinsul
parcelei, panta transversala a platformelor teraselor si coeficientul de taluz.
Latimea platformei terasei se calculeaza cu formula: L1 = d1(n-1)+ d2+d3
Volumul de terasamente se calculeaza cu formula: Vt=V * Lt
Trasarea teraselor. Pentru trasarea teraselor sunt necesare: un aparat de nivel sau un
tahimetru, 1-2 mire, o panglica de otel de 50 m sau o ruleta de 20 m, tarusi, jaloane.
Folosind proiectul de terasare, se materializeaza pe teren drumurile, potecile, zonele
de intoarcere, debuseele si plantatiile de protectie.
II. Proiectul de executie :

1.2.

Estimeri cantitative privind eroziunea solului si precizarea masurilor si

lucrarilor antierozionale necesare. Calculul distantei de amplasare a lucrarilor

antierozionale.
Este necesara pentru aproximarea pierderilor de sol anuale si se face pentru fiecare
suprafata in parte cu relatia:
E = K * S * C * CS * L0,3 * (1.36+0.97 * I+0.138 * I2)
Avand in vedere ca pe cartograma pantelor s-au delimitat 10 suprafete, calculele leam efectuat pentru fiecare suprafata in parte, coeficientul C si Cs avand valori diferite in
functie de categoria de folosinta aleasa.
Astfel pentru:
Suprafata S1 de 63.03 ha cu destinatie pentru plantatiile viticole cu C S =
0,30 ;
C = 0,80 eroziunea critica de 4.25
E1 = 0,123 * 0.7 * 0,30 * 0.80 * 360.170.3 * (1.36 + 0.97 * 21.85 + 0,138 * 21.852) = 4.25
Deoarece E 6 = 4.25 pentru Cs = 0.30

se vor proiecta terase pentru combaterea

eroziunii solului.
D = K * E2.5 * I-2

D = 26.2*62.5 21.85-2 = 4.89 m.

Suprafata S2 de 84.64 ha cu destinatie arabila cu C S =0.60; C = 0,36 eroziunea

critica de 2.6
E2 = 0,132 * 0.7 * (0.4*0.15+0.3*0.7+0.3*0.3) * 0,60 * 631.640,3 * (1,36 + 0,97 * 8.27 +
0,138 * 8.27 -2) =2.6
Deoarece E 5 = 2.6 pentru Cs = 0.36

se recomanda culturi pe curba de nivel

Suprafata S3 de 91.22 ha cu destinatie arabila cu C S = 0,60; C = 0.58

eroziunea critica de 3.4
E3 = 0,132 * 0.7 * 0,60 * (0.4*0.7+ 0.3*0.3+0.3*0.7)* 315.640,3 * (1,36 + 0,97 * 8.22 +
0,138 * 8.222) = 3.4
Deoarece E 5 = 3.4 pentru Cs = 0.58

se recomanda culturi pe curba de nivel

Suprafata S4 de 47.60 ha cu destinatie arabila cu C S = 0,75 ;C = 0.36

eroziunea critica de 4.95

E4 = 0,132 * 0.7 * (0.4*0.15+0.3*0.7+0.3*0.3) * 0,50 * 352.59 0,3 * (1,36 + 0,97 *

15.23 + 0,138 * 15.232) = 4.95
Deoarece E 5 = 4.95 pentru Cs = 0.58

se recomanda culturi in fasii

Suprafata S5 de 40.02 ha cu destinatie pomicola cu C S = 0,75; C = 0,50

eroziunea critica de 7.01
D = K * E2.5 * I-2

D = 26.2*62.5 19.37-2 = 6.24 m

E5 = 0,132 * 0.7 * 0,75 * 0,50 * 635.240,3 * (1,36 + 0,97 * 19.37 + 0,138 * 19.372) = 7.01
Deoarece E 8 = 7.1 pentru Cs = 0.50

se recomanda folosirea teraselor

Suprafata S6 de 18.17 ha destinatie arabila cu C S = 0.70 ; C = 0.36

eroziunea critica de 5.3
E6 = 0,132 * 0.7* 0,7 (0.30.15+0.3*0.7+0.3*0.3) * 165.180,3 * (1,36 + 0,97 * 13.76 +
0,138 * 13.762) = 4.3
Deoarece E 5 = 4.3 pentru Cs = 0.70

se recomanda cultivrea in fasii

Suprafata S7 de 22.99 ha cu destinatie pomicola cu C S = 0,85; C = 0,50

eroziune critica de 4.76
E7 = 0,132 * 0.7 * 0,50 * 0,15 * 181.020,3 * (1,36 + 0,97 * 29.36 + 0,138 * 29.362) = 4.91
Deoarece E 6 = 4.76 pentru Cs = 0.85
D = K * E2.5 * I-2

se recomanda folosirea teraselor

D = 26.2*62.5 29.36-2 = 2.54 m

Suprafata S8 de 30.60 ha cu destinatie arabila cu C S = 0,75; C = 0,36

eroziune critica de 5.7
E7 = 0,132 * 0.7 * 0,75 * (0.4*0,15+0.3*0.7+0.3*0.3) * 312.24 0,3 * (1,36 + 0,97 * 15.25 +
0,138 * 15.252) = 5.7
Deoarece E 6 = 5.7 pentru Cs = 0.36

se recomanda cultivarea in fasii

Suprafata S9 de 58.32 ha cu destinatie pomicola cu C S = 0,24; C = 0,50

eroziune critica de 6.19
E7 = 0,132 * 0.7 * 0,50 * 0,24 * 337.110,3 * (1,36 + 0,97 * 22.72 + 0,138 * 22.722) = 6.19
Deoarece E 8 = 6.16 pentru Cs = 0.50

se recomanda folosirea teraselor

D = K * E2.5 * I-2

D = 26.2*62.5 22.72-2 = 4.39

Suprafata S10 de 29.43 ha cu destinatie arabila cu C S = 0,75; C = 0,36

eroziune critica de 6.00
E7 = 0,132 * 0.7 * 0,75 * (0.4*0,15 +0.3*0.7+0.3*0.3)* 188.65 0,3 * (1,36 + 0,97 * 16.14 +
0,138 * 16.142) = 6.00
Deoarece E = 6 pentru Cs = 0.36

se recomanda cultivarea in fasii

1.3. Organizarea antierozionala a teritoriului arabil (stabilirea asolamentelor

,proiectarea solelor ,amplasarea retelei de circulatie)
In scopul unei folosiri rationale si a conservarii cat mai bune a fondului funciar s-a
recurs la organizarea antierozionala a terenului pe categorii de folosinta, astfel pentru
terenul arabil s-a efectuat astfel:

Suprafetele: S2, S3, S4, S6, S8, S10 datorita pantei terenului si expozitiei terenului sau gasit ca teren arabil.

O prima masura de organizare a terenului

consta in stabilirea

asolamentelor:
S2 asolamentul este alcatuit din: 40% grau, 30% porumb, 30%
mazare
S3 asolamentul este alcatuit din:cartof 40%, mazare 30%, sfecla
30%.
S4 asolamentul este alcatuit din: 40% grau, 30% porumb, 30%
fasole.

 S6 asolamentul este alcatuit din: orzoaica 40%, sfecla 30%,

mazare 30%.
S8 asolamentul este alcatuit din: orzoaica 40%, sfecla 30%,
mazare 30%.
S10 asolamentul este alcatuit din: 40% orzoaica, 30% cartof,
30% mazare
In proiectarea solelor si a parcelelor s-a avut in vedere ca forma solei sa
fie cat mai apropiata de forma unui dreptunghi, paralelogram sau trapez;
orientarea solei sa fie cu latura lunga pe directia generala a curbelor de nivel;
lungimea solelor a fost aleasa de asa masura incat sa se incadreze intre 12001600m
Drumurile care fac legatura din deal in vale cu trumul comunal s-au
proiectat ca si drumuri principale care servesc si ca zone de intoarcere.
In urma calculelor efectuate a rezultat pentru toate suprafetele arabile
aplicare ca masura antierozionala cultivarea in fasii.

2.3. Organizarea antierozional a terenului destinat plantaiilor viti-pomicole

(delimitarea unitilor teritotiale de lucru, stabilirea reelei de circulaie, amplasarea
zonelor de umbrire i de ntoarcere)

Suprafetele: S1, S5, S7, S9 s-au amenajat cu plantatii viti-pomicole la care s-a
urmarit in primul rand , impartirea terenului in unitati de lucru, apoi s-a stabilit reteaua de
drumuri si s-a amplasat zonele de intoarcere si lucrarile de protectie
Impartirea terenului s-a facut in parcele cu dimensiunile de Lp = 100 m si l = 120 m
(pentru plantatii viticole) si Lp = 150 si lp = 100 (pentru plantatiile pomicole) dispuse pe
curbade nivel si tarlale deasemenea dispuse pe curba de nivel.
Stabilirea retelelor de drumuri s-a facut tinand cont de cadrul general de amplasare a
drumurilor, astfel incat drumurile de exploarare si potecile sa se integreze in reteaua
generala de circulatie.
Pentru amplasarea zonelor de intoarcere am luat in considerare suprafete de teren cu
latimea de 5-6 m situate la capetele tarlalelor si la marginea ravenelor. Pentru zonele
limitrofe ravenei s-a prevazut deasemenea impadurirea.
2.4. Dimensionarea teraselor cu platforma nclinat n sensul pantei terenului.
Ca masura antierozionala terasele s-au executat pe terasele inclinate de pe
suprafetele ocupate cu plantatii pomicole in scopul valorificarii superioare a solului si a
conservarii sale cat mai bine.
Pentru dimensionarea terasei s-a urmarit urmatorii parametri:
Lungimea si latimea parcelei
Panta terenului si platformelor teraselor
Panta versantului
Coeficientul de taluz
S-a ales ca coeficient de taluz m= 1.00 si o inaltime maxima a taluzului h = 2 m.
latimea platformei terasei (L) in functie de hmax a taluzului (2 m.)
L1 = h(1-m*Iv )/Iv It = 2(1-0.2936*1)/0.2936-0.05 = 5.8 m
Calculam latimea platformei (L) in functie de numarul si distanta dintre
randurile de pomi.
L = d1(n-1)+d2+d3 = 4*(2-1)+1.20+1.50 = 5.8 m

 Se adopta pentru latimea platformei terasei valoare L1 = 5.8 si se calculeaza

inaltimea taluzului (h) in functie de L
h = L( Iv-It )/1-m*Iv = 0.42 m
Se adopta h =0.42 m
Se calculeaza latimea terasei (L)
L = L1+m*h = 5.8 +0.42 = 6.22 m.
Se calculeaza numarul de terase din parcela
N = Lp/L = 150/6.22 = 24 terase
Se determina lungimea totala a teraselor din parcela
Lt = lp/N = 100*8 = 800 m.
Se calculeaza volumul de terasamente
V = L*h/24+h2 *m/24 = 0.2
Se determina volumul total de terasamente pentru executarea teraselor in
parcele
Vt = V*Lt = 0.2*800 =160 m3 .
2.5. Dimensionarea lucrrilor de dirijare a scurgerilor pe versante (canale de
coast nclinate, debuee)
Canalele de coasta au rolul de a intercepta si evacua apa in mod dirijat. La
proiectarea canalelor inclinate am urmarit:
Distanta intre doua canale
Debitul canalului
Elementele constructive ale canalului
Volumul de terasamente

Modul de lucru:

1. se calculeaza distanta intre doua canale consecutive (L)

L = K*E2.3 Iv2 = 26.2181*0.002 = 9.79 m.
2. Se determina debitul unui canal (Q)
Q = Lc* L*I*Ks = 14.7 l/s
3.Se stabilesc elementele tridimensionale ale unui canal cu sectiunea triunghiulara ,
cu taluzul aval 1/m = 1/3, adancimea apei in canal h = 0.30, viteza de circulatie V=
0.22m/s
4. Se calculeaza numarul de canale dintr-o parcela
N = Lp/L = 100/9.79 = 10 canale
5. Se calculeaza lungimea totala a canalelor (Lt) dintr-o parcela
Lt = lp*N = 150*10 = 1500 m
Se considera adancimea sapaturii canalului hs = 040 si se calculeaza aria sectiunii
transversale ()
s = m + n/2*hs2 = 2*0.42 = 032 m2
6. Se calculeaza volumul de sapatura pentru ezecutarea canalelor intr-o parcela
Vs = s * Lt = 0.32*1500 = 480 m3
7. Se determina volumul de sapatura total (Vst) pentru cele 2 parcele
Vst = 2*Vs = 2*480 = 960
Debuseul are rolul de a colecta apa ce se scurge pe canalele de coasta. El se
dimensioneaza cu sectiunea transversala trapezoidala si urmeaza sa fie consolidat prin
inerbare.
In proiectarea unui debuseu se urmareste:
Aria suprafetei deservite 1ha
Panta debuseului
Intensitatea ploilor torentiale cu asigurarea de 10% (1.72)
Coeficientul mediu de asigurare (0.7)
Viteza maxima admisibila de neeroziune (0.7)

 Coeficientul de rugozitate (1.75)

Modul de lucru:
Se calculeaza debitul debuseului
Q = K*S*Ks*I = 0.167*1*0.7*1.72 = 0.201 m/s
Se determina valoare sectiunii udate a debuseului
= Q/Va = 0.201/0.7 = 0.287 m2
Se admite adancimea maxima a apei in debuseu h = 0.10 m si se calculeaza
latimea de fund
B = -m*h2/h = 0.287-3*0.12/0.1 = 0.257/0.1 = 2.57 m.
Se verufica viteza (V)
V = C*

R*I

P = b+ m*h = 2.57 + 2 1 32 * 0.1 = 3.2

R = /P = 0.287/3.2 = 0.0896-0.09
Alegem C = 13.3
V = C*

0.09 * 0.03 =

0.69 m/s--------0.7m/s

2.6. Captarea izvoarelor de coast

Izvoarele de coasta sunt aparitii la suprafata a apelor subterane.
Modul de lucru:
Se calculeaza panta medie a terenului (It = 21.05)
Se masoara distanta do = 4 m
Se clculeaza panta curentilor subterani
h1

Ia = It - d = 0.2105 o

0.4
4

= 0.1105

Se masoara distanta D = 2.2 m si se determina du = 1.8

Se calculeaza grosimea agviferului
Ha = du (It - Ia) = 180 (0.2105-0.1105) = 1.8 m.

 Se considera hf = 0.4 m si se determina adancimea de pozare a drenului

absorbant:
Hd = h1 + hf = 0.4+0.45 = 0.95 m.
Se determina distanta dintre cele doua drenuri absorbante.
L=

0.45
45mm
0.2105 0.1105

N = 0.95/0.45 = 5

Apoi se determina cantitatea de materiale necesare, pentru hd = 0.95:

Sptura = 0.681 *1440 = 980.64 m3

Piatra bruta = 0.075*1440 = 108 m3

Piatra sparta = 0.084*1440 = 120.96 m3

Paie, stuf = 0.09*1440 = 0129.6 m3

Brazde = 0.62*1440 = 892.8 m3

Pamant = 0.212*1440 = 305.28 m3