FACULATATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

STAIE EXTENSIV DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE CU LAGUNE AERATE

STUDENT: Niculescu Petre-Anton Anul IV Grupa 744

An universitar 2013-2014

1. Studiu documentar privind epurarea apelor uzate

1.1. Introducere Epurarea reprezinta un proces complex si/sau de neutralizare prin diferite mijloace a substantelor poluante aflate in apele uzate sub forma de suspensii in star coloidala sau in stare dizolvata in scopul reintroducerii acestora in circuitul hidrologic prin deversarea intr-un emisar fara ca pentru aceasta sa se aduca prejudicii atat florei si faunei acvatice cat si omului. Prin epurarea apei se obin produse reziduale, care se acumuleaz n cisterne sub form de nmol i gaze reziduale (un amestec de metan i bioxid de carbon); aceste produse rezult din procesele de fermentare a bacteriilor existente n nmol. Cisternele respective constituie de fapt staia productoare de biogaz. Dup nlturarea hidrogenului sulfurat, aceste gaze se folosesc n diferite scopuri: carburani pentru motoare, nclzire, producere de curent electric. Nmolul rezidual, dup un proces de deshidratare i eliminare a produilor toxici, se folosete ca ngrmnt n agricultur. In urma procesului de epurare rezulta: apa epurata in diverse grade care se deverseaza in emisar sau poate fi verificata la irigatii sau alte categorii. substantele poluante extrase, care poarta denumirea generica de namol, care pot fi depozitate sau prelucrate in vederea tratarii sau valorificarii. In concluzie, procesul de epurare a apelor uzate consta in doua mari grupe de operatii succesive: 1. Retinerea si/sau neutralizarea substantelor din apele uzate, avand ca rezultat namolul; 2. Prelucarea namolului. Pe parcusul procesului de epurare, procedeele si metodele de extragere a substantelor poluante sunt de natura mecanica, biologica si chimica. Alegerea unui anumit flux tehnologic de epurare este strans legata de natura substantelor poluante care se gasesc in apa uzata cat si de gradul de epurare care se urmareste a fi atins determinat atat din ratiuni ecologice cat si economice.

1.2. Schema fluxului tehnologic

Fig. 1

Retinerea si indepartarea corpurilor plutitoare si a suspensiilor grosiere (bucati de lemn, plastic, textile, pietre) se realizeaza in instalatii de sitare (gratare) plasate la intrarea in statia de epurare. Gratarele rare sunt folosite in general pentru a proteja functionarea gratarelor dese retinand suspensiile de dimensiuni mai mari. Gratarele dese permit o retinere mai buna a impuritatilor.

Materialele retinute sunt evacuate ca atare sau sunt deshidratate si compactate si duse la groapa de gunoi (depozitul de deseuri) sau incinerare. Deznisiparea se face prin intermediul unui deznisipator ce serveste la separarea, extragerea si deshidratarea materialelor nisipoase cu dimensiuni mai mari decat 0.2 - 0.25mm aflate in lichide, care se depun usor pe radierul (fundul) bazinului. Nisipul nu trebuie s ajung n treptele avansate ale staiei de epurare, pentru a nu aprea inconveniente cum ar fi: - deteriorarea instalaiilor de pompare; - dificulti n funcionarea decantoarelor; - reducerea capacitii utile a rezervoarelor de fermentare a nmolurilor i stnjenirea circulaiei nmolurilor. Nisipul depus se colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conine multe impuriti organice. Din deznisipator, apa ajunge in decantoare. Separatoarele de grsimi sau bazinele de flotare au ca scop ndeprtarea din apele uzate a uleiurilor, grsimilor i, n general, a tuturor substanelor mai uoare dect apa, care se ridic la suprafaa acesteia n zonele linitite i cu viteze orizontale mici ale apei. Separatoarele de grsimi sunt amplasate dup deznisipatoare, dac reeaua de canalizare a fost construit n sistem unitar, i dup grtare, cnd reeaua a fost construit n sistem divizor i din schem lipsete deznisipatorul. Decantoarele sunt instalatii utilizate pentru separarea in timp, din apele uzate a substantelor sedimentabile gravimetric aflate in suspensie care se depun pe radierul acestora si care poarta denumirea generica de namol. Se pot adauga in apa si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun si filtre. Spumele si alte substante flotante adunate la suprafata (grasimi, substante petroliere etc.) se retin si inlatura (despumare) iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin (de exemplu cu lame racloare sustinute de pod rulant ) si se trimite la metantancuri. Namolurile au natura si aspecte diferite in functie de locul de plasare a decantoarelor in schema tehnologica a statiei de epurare. Se deosebesc urmatoarele categorii de namoluri: namoluri primare rezultate 4

in decantoarele primare din treapta mecanica, namoluri secundare rezultate in decantoarele secundare din treapta biologica si namoluri tertiare rezultate din treapta tertiara ( epurare avansata) atunci cand statia de epurare este dotata cu o astfel de treapta. Indiferent de treapta in care se gasesc, decantoarele sunt in general ultimul obiect de prelucrare a apelor uzate din cadrul acesteia.

1.3. Metode de epurare ale apelor uzate In procesul de epurare a apelor se utilieaza urmatoarele categorii de metode de epurare: Metode mecanice Metode chimice Metode biologice Metodele mecanice consta in: - retinerea corpurilor si suspensiilor grosiere in apele uzate - sedimentarea (decantarea) materialelor solide in suspensii - flotarea impuritatilor cu densitate mai mica decat cea a apei sau care sunt aduse prin agregare la aceasta situatie - filtrarea si centrifugarea, metode folosite in general la prelucrarea namolului - dezinfectia cu raze ultraviolete Metodele chimice consta in: - coagularea flocularea suspensiilor nedecantabile din apele uzate - dezinfectarea chimica a apelor uzate prin clorinare, ozonizare, etc. - oxidarea chimica a asubstantelor minerale sau greu biodegradabile din apele uzate - tratamente cu schimb ionic Metodele biologice consta in: - epurarea biologica in conditii apropiate de cele naturale a apelor uzate (iazuri, lagune, campuri de infiltrare etc.) si a namolurilor (bazine naturale de fermentare) - epurarea biologica in conditii artificiale (in bazine de aerare cu namol activ in filtre biologice, aerofiltre, biodiscuri, etc.) si a namolurilor (instalatii de fermentare anaeroba a namolurilor). Alegerea metodei sau procedeului de epurare se face luand in considerare compozitia si caracteristicile apelor uzate precum si cerintele asupra calitatii efluentului care se evacueaza in emisar (receptor). Astfel, 5

apele uzate cu incarcare preponderent anorganica se trateaza de regula prin metode fizico-chimice. Apele uzate cu incarcatura preponderent organica se trateaza atat prin procedee fizico-chimice cat si prin procedee biologice. Gradele de epurare, practic realizabile in statiile de epurare variaza in jurul valorilor de 40 60 90% in functie de structura statiei si metodele utilizate. Fig. 2. Valorile gradului de epurare care se pot obtine prin diferite metode METODELE DE GRADUL DE EPURARE [%] EPURARE Suspensiile CBO5 Metode mecanice 40 - 50 25 - 40 Metode mecanobiologice: 85 - 95 in conditii naturale (irigatii, 65 - 80 infiltratii, iazuri si lagune) in conditii artificiale Metode chimice: dezinfectie chimica care urmeaza unei epurari mecanice dezinfectie chimica care urmeaza eni epurari mecanobiologice 90 - 95 75 - 80

Bacterii 25 - 75 95 - 99 90 - 95

40 - 80

98 99.5

1.4. Tipuri de statii de epurare ale apelor uzate Statiile de epurare sunt ansambluri de constructii si instalatii care au ca obiectiv indepartarea din apele uzate a substantelor solide in suspensie (decantabile si nedecantabile) a substantelor dizolvate, a microorganismelor si a substantelor toxice, in scopul aducerii calitatii apelor rezultate la o valoare cat mai apropiata de cea initiala poluarii. Statiile de epurare prelucreaza apele provenite de la poluatorii de apa de alimentare, menajeri si sociali. Pe langa poluatorii menajeri si 6

sociali, in sistemul centralizat de canalizare mai pot fi admise ape provenite din precipitatii si ape provenite de la poluatori industriali. In general, apa este adusa in statiile de epurare prin intermendiul sistemului centralizat de canalizare al localitatii.

Elementele componente ale unei statii de epurare. Dei difer prin dimensiuni i tehnologii folosite, cea mai mare parte a staiilor de epurare a apelor uzate menajere au o schem constructiv apropiat. Exist i unele realizate pe vertical, tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontal. Ocup relativ mult teren, dar o parte din instalaii se pot realiza n subteran, cu spaii verzi deasupra.

ncrcat cu materii biodegradabile, apa rezidual necesit un tratament biologic, unde bacteriile consum materia organic n prezena oxigenului introdus de aeratoare. n momentul n care apa uzat ntlnete o suprafa de contact, la interferena dintre aceasta i apa uzat se dezvolt bacterii i alte numeroase microorganisme. Acestea dau natere imediat la membrane sau pojghie (la filtrele biologice, la cmpurile de irigare i filtrare etc.) i la flocoane biologice (n bazinele cu nmol activ), care abund n organisme unicelulare sau complexe, constituind aa-numita biomas. Biomasa are mare putere de transformare a materiilor solide din apa uzat aflate sub diferite forme - suspensie, coloidale, dizolvate. Deoarece epurarea biologic este un fenomen de suprafa, realizarea acesteia este n funcie de suprafaa de contact. Suprafaa flocoanelor care se formeaz n bazinele cu nmol activ este evaluat la 1600 m/ m de volum de bazin de aerare. n cazul filtrelor biologice, mrimea peliculei poate atinge 40080.000 m/m (800-1100 m/m la filtrele imersate cu suport mobil, 200-80.000m/m la filtrele imersate cu suport fix i 150-700 la filtrele umede). Formarea i meninerea flocoanelor i peliculelor biologice se realizeaz prin oxigenarea (aerarea) apei sau ventilaie n treptele biologice aerobe i fr oxigenare n treptele anoxice sau anaerobe. Dac pentru apele menajere este suficient o singur treapt de epurare biologic, apele industriale, cu ncrcri de 3 pn la 7 ori mai mari, necesit dou sau mai multe trepte biologice. Acestea pot fi realizate prin utilizarea combinat a filtrelor biologice, care pot trata debite mari de ap fr a se comalta, producnd cantiti mici de nmol (de pn la 10 ori mai reduse dect n tehnologia cu nmol activ).

Clasificarea statiilor de epurare

1. Statie de epurare cu o singura treapta (mecanica) Schema bloc:

Acest tip de statie se adreseaza apelor cu continut redus de substante organice si chimice, impuritatile preponderente fiind substantele minerale in suspensie. Aceste statii retin aproximativ 40 50% din suspensii, 25 40% din substanta uscata si aproximativ 10 20% din incarcatura cu nutrienti (azot, fosfor).

2. Statie de epurare mecano-chimica (2 trepte) Schema bloc:

n procesul de epurare al apelor reziduale sunt necesari urmtorii reactivi: sulfat feros; fosfat de sodiu, amoniac sau ape amoniacale i lapte de var. Sulfat feros: acesta se dizolv n dou bazine cptuite antiacid, bazine echipate cu dispozitive de amestecare. Dozarea reactivuluiconcentraia 20% - se face cu ajutorul pompelor cu piston, n bazinul de amestec. Fosfat de sodiu: se dizolv n ap, n concentraie de 10%, n bazinele echipate cu dispozitive de amestecare. Dozarea se face cu ajutorul pompelor dozatoare care introduc reactivul n treapta a II-a de epurare biologic. Amoniac: se utilizeaz sub form de ap amoniacal 25%. Se 3 stocheaz ntr-un rezervor cu o capacitate de 10 m de unde se dozeaz cu pompele din treapta I-a i treapta a II-a de epurare biologic. Laptele de var: se utilizeaz n concentraie de 10% CaO, fiind adus i stocat n bazine cptuite antiacid, echipate cu agitatoare, dozarea fcndu-se cu pompe la bazinul de amestec. Aceste statii sunt mai complexe si sunt formate dintr-o treapta mecanica si una chimica si de obicei acest tip de statii deservesc obiective industriale. Eficienta acestui tip de instalatie reduce cantitatea de suspensii si coloizi pana la 80%.

10

3. Statie de epurare mecano-biologica a) Statie de epurare care lucreaza in conditii apropiate de cele naturale

b) Statie de epurare care lucreaza in conditii artificiale

11

Statiile mecano-biologice au in componenta si instalatii chimice,(de coagulare-floculare) plasata inaintea decantorului primar,si instalatie de dezinfectie plasata inante de deversarea efluentului in receptor. Statii de epurare AS - VARIOcomp DB Statiile de epurare AS - VARIOcomp DB sunt proiectate pe baza ultimelor cunostinte in statiile de epurare mecano-biologice si chimice. Propunerea pentru statia de epurare reflecta caile existente de epurare respectiv, tehnologiile folosite si verificate recent. Statia de epurare va trata ape uzate menajere, ce sunt colectate printr-un sistem de canalizare separat. La dimensionarea statiei de epurare s-a luat in calcul posibilele infiltratii de apa freatica in reteaua de canalizare. Tehnologia propusa pentru epurarea apelor uzate combina procesele biologice din epurarea apelor uzate, in scopul atingerii celei mai ridicate eficienta de epurare in relatie cu costurile de constructie si a cerintelor energetice.

12

Constructie: Bazinele statiilor de epurare AS - VARIOcomp DB sunt realizate din beton armat, cu hidroizolatie, in care se vor monta echipamentele tehnologice. Dimensiunile bazinelor, depind de marimea statiei de epurare. Pentru fiecare statie de epurare se recomanda o cladire tehnologica, a carei dimensiuni va depinde de nivelul de dotare a statiei de epurare, respectiv nivelul de dotare a cladirii. In cladire vor fi amplasate echipamentul de pre-epurare, suflantele, unitatea chimica, tabloul de comanda si control, etc. Tehnologia de epurare a apelor uzate Statia de epurare a apelor uzate este propusa pentru epurarea apelor uzate comunale sau municipale, fara a contine ape uzate industriale sau agricole. Epurarea apelor uzate consta dintr-un sistem cu doua trepte mecano-biologic, urmata de precipitarea chimica a fosforului. Epurarea biologica se bazeaza pe activare de durata, denitrificare frontala, nitrificare si stabilizarea aeroba finala a namolului. Pre-epurarea mecanica consta din sita automata cu transportor elicoidal. Treapta biologica consta din doua bazine de denitrificare, doua bazine de nitrificare, doua decantoare secundare si doua bazine de stocare si stabilizare a namolului. Reziduurile solide din statia de epurare sunt generate de cosul de retinere din statia de pompare, sita cilindrica fina si namolul in exces din bazinul de stocare a namolului. Produsul final al statiei de epurare este apa conventional curata, care va fi evacuata intrun emisar.

13

Descrierea tehnica a statiei de epurare 1. Statia de pompare Statia de pompare este necesara pentru pomparea apelor uzate influente din reteaua de canalizare in statia de epurare. Reteaua de canalizare este amplasat de obicei la cca. 2,5 m sub cota terenului. Dupa statia de pompare, apa va curge mai departe pana la evacuarea in emisar. Statia de pompare contine un cos de retinere din otel inoxidabil, destinat pentru retinerea reziduurilor solide mai mairi de 20 - 25 mm (bucati de lemn, carpe, etc). Cosul de retinere are rolul de protejare a pompelor submersibile, fiindca corpurile solide pot cauza deteriorarea pompelor sau la distrugerea completa ale acestora. Materialul retinut formeaza reziduurile solide din statia de pompare, care vor fi colectate si depozitate impreuna cu materialul retinut de treapta de pre-epurare mecanica. In statia de pompare vor fi montate 3 pompe submersibile, din care 2 vor functiona alternativ, a treia pompa va fi de rezerva. Pompele sunt dimensionate la 50% din debitul maxim orar, in cazul in care pompa functionala nu va face fata la debit, va porni si a doua pompa. In statia de pompare este amplasat debitmetrul inductiv, care va masura cantitatea de apa influenta in statia de epurare. Debitmetrul memoreaza debitul mediu orar, debitul mediu zilnic, si poate stoca date statistice pana la 90 de zile, necesare functionarea si controlul statiei de epurare. 2. Pre-epurarea mecanica Pre-epurarea mecanica a apelor uzate se va realiza cu ajutorul sitei automate cu transportor elicoidal, care va retine suspensiile mai mari de 3 mm din apa uzata. Materialul retinut este considerat ca si deseuri periculoase din cauza concentratiei ridicate de material organic, pentru care dispunerea reziduurilor se va face conform prescriptiilor de siguranta. Daca se defecteaza sita cu transportor elicoidal, apa va curge prin canalul de ocolire, unde va fi amplasat un gratar cu curatare manuala. Pornirea si oprirea sitei cu transportor elicoidal se va face automat, in functie de nivelul de apa din canal. Evacuarea reziduurilor din sita se va face automat, cu ajutorul transportorului elicoidal, prin cotul de evacuare intr-un container cu volumul de 125 l.

14

3. Bazinul de denitrificare BDN Bazinul de denitrificare este destinata reducerii azotului biologic din apa uzata. Azotul organic este convertit in azotati si azotiti, dupa care in azot gazos, care se va degaja in atmosfera. Bazinul de denitrificare are un rol important si in reducerea carbonului din apa uzata, care cauzeaza reducerea concentratiei substratului biodegradabil. Aici este montat un agitator submersibil pentru asigurarea unui amestec permanent al apei din bazin. Agitatorul este oprit pe timp de iarna, moment in care cand se pornesc aeratoarele. Aerul la aeratoare va fi furnizat de aceeasi suflante ca si pentru bazinele de nitrificare. Cantitatea de aer furnizata de suflante este distribuita egal intre bazinele de denitrificare si bazinele de nitrificare pe perioada de iarna, cand temperatura apei este sub 12 C. 4. Bazinul de nitrificare - BN Bazinul de nitrificare este destinata reducerii carbonului organic din apele uzate, care conduce la reducerea valorilor pentru CBO5 si CCOCr. Bazinul are rolul si de transformare al azotului amoniacal in azot si nitrati. Aeratoarele cu bule fine AS - ASE sunt distribuite uniform pe fundul bazinului, pentru a asigurare o distributie corespunzatoare a aerului in bazin. Aerul va fi furnizat de catre 2 suflante in functiune, si una de rezerva, care va fi folosit pentru amestecarea si stabilizarea aeroba a namolului in exces din bazinul de stocare. Fiecare tub de aerare poate fi manipulat seprat, fiecare tub fiind dotat cu robinet de inchidere. Fiecare tub de aerare poate fi extras din bazin, fara a fi nevoie de golirea bazinului sau oprirea intregului sistem. Scoaterea tuburilor de aerare se va face manual de catre 2 persoane, fara a fi nevoie de un dispozitiv de ridicare. Bazinul de nitrificare contine si o pompa submersibila de namol, pentru recircularea interna a apei, din bazinul de nitrificare, in bazinul de denitrificare, pentru reducerea azotului si a poluarii organice din apa uzata. 5. Decantorul secundar Ambele decantoare secundare au forma dreptunghiulara, de tip Dortmund, si servesc pentru separarea mixturii de namol activat de apa epurata. Lichidul cu namol activat curge prin structura de degazeificare colectiva (amplasat in bazinul de nitrificare) in cilindrul de linistire din decantorul secundar si ajunge la fundul decantorului. Sedimentarea se va produce in partea conica a decantorului secundar. Apa epurata va curge in sistemul de colectare submersibil si prin colectorul de evacuare 15

la iesirea din statia de epurare. Ambele decantoare secundare sunt dotate cu pompe submersibile pentru namolul in exces. Pompele sunt amplasate in partea conica a decantorului si are rolul de a recircula amestecul de namol activat-apa intre decantorul secundar si treapta biologica a statiei de epurare. Aceeasi pompa este folosita si pentru evacuarea namolului in exces in bazinul de stocare si stabilizare a namolului. O alta componenta a statiei de epurare este instalatia de evacuare a namolului plutitor de la suprafata decantorului. Acest dispozitiv este un colector submersibil, cu drenarea periodica a namolului. 6. Bazinul de stocare a namolului Bazinul de stocare a namolului este destinata stocarii, stabilizarii si ingrosarii namolului in exces. Concentratia de substanta uscata din bazinul de stocare va fi de cca. 2%. Sistemul de aerare cu bule fine AS ASE are rolul de a amesteca si a mentine omogen namolul din bazin. Aeratoarele furnizeaza si aerul necesar pentru stabilizarea aeroba a namolului. Bazinul este proiectat pentru un timp de retentie de 35 de zile. Bazinul este prevazut si si cu o pompa submersibila, pentru evacuarea apei din bazin, pentru cresterea concentratiei de substanta uscata. Rezultatul acestui proces este namolul in exces stabilizat, care va fi evacuat periodic. Namolul evacuat va fi stocat, utilizat in agricultura sau transportat pentru neutralizare. Exemple de statii de epurare Statia de Epurare din orasul Arad a fost construita n 1968 si a cuprins doar treapta mecanica cu decantare primara. Statia a fost moderinzata n 1984 cu treapta biologica, cuprinznd bazinele de aerare cu namol activ, decantoarele secundare si statia de pompare a namolului de recirculare. n 1998-1999 o parte a "Liniei apelor uzate" a fost reabilitata: incluznd stavilarele de intrare, masurarea debitului de intrare, statia de pompare principala, tratarea biologica, pompele pentru namol n exces si pompele de recirculare.

16

Statia de Epurare din orasul Oradea Statia de epurare este amplasata pe malul drept al raului Crisul Repede. Statia de Epurare are rolul de a prelua si epura apa uzata menajera si industriala din Municipiul Oradea si unele zone limitrofe. Statia de Epurare este de tip mecano-biologic iar efluentul statiei este deversat in raul Crisul Repede. Cuprinde urmatoarele : 1. 2. 3. 4. bazin compensare debite treapta mecanica treapta biologica iazuri biologice

1. Bazin compensare debite - are rolul de a uniformiza variatiile orare de debit si de preluare a unor debite suplimentare in cazul ploilor abundente sau avarii in Statia de Epurare. Bazinul cuprinde - camera de intrare ( intrare si iesire apa )

gratar plan cu curatire manuala, prevazut cu stavilare in amonte si aval. camin de evacuare, prevazut cu deversor si vana de fund, apa, in caz de necesitate se descarca direct in Crisul Repede

2. Treapta mecanica - are rolul de a epura mecanic apa uzata intrata in statie. Se compune din: a. Camera de intrare - preia apele uzate din canalizarea tip clopot 260/165 si ovoid 70/110. Este prevazuta cu doua stavilare unul pentru intrarea apei pe treapta mecanica si unul pentru traseul de ocolire al statiei spre iazurile biologice in caz de debite suplimentare sau avarii in statia de epurare. b. Gratare rare - au rolul de a retine materiile grosiere din apa uzata intrata in statie. Sunt doua gratare plane, inclinatie 60O, distanta intre bare 20 mm, cu curatare mecanica. Deseurile colectate sunt depuse 17

mecanizat cu ajutorul a doua greble pe o banda transportoare de unde se descarca in containere ce sunt transportate la halda municipala de deseuri a orasului. c. Gratare dese - au rolul de a retine corpurile grosiere din apa uzata. Sunt patru gratare curbe, distanta dintre bare de 16 mm, curatire mecanica. Deseurile colectate sunt depuse mecanizat cu ajutorul a doua greble pe o banda transportoare de unde se descarca in containere ce sunt transportate la halda municipala de deseuri a orasului. d. Deznisipator - are rolul de a retine materiile minerale din apa uzata (nisip, pietris). Este compus din sase compartimente in care are loc procesul de sedimentare, curatirea compartimentelor efectuandu-se cu ajutorul a doua poduri prevazite cu sistem de pompare aer-lift. Deseul rezultat este depus in doua bazine laterale betonate, unde are loc decantarea iar deseul este transportat la halda municipala de deseuri a orasului. e. Separator de grasimi - are rolul de a retine grasimile si uleiurile din apa uzata. Cuprinde trei compartimente, unde apa este aerata pentru ajutarea separarii. Prin ridicarea nivelului de apa, grasimile se dirijeaza manual intr-un jgheab care deverseaza intr-un bazin betonat de unde apa este reintrodusa in flux iar grasimile sunt retinute in vederea eliminarii.Grasimile stocate constituie deseu periculos si actualmente nu avem solutii de depozitare definitiva sau distrugere. f. Decantoare primare - au rolul de a retine suspensiile fine din apa uzata. Fiecare din cele patru decantoare este prevazut cu un pod radial ce racleaza namolul primar de pe radier. Namolul primar rezultat este pompat in fermentatoare. Apa uzata epurata mecanic este pompata spre treapta biologica. g. Statie pompare namol primar - are rolul de a pompa namolul primar in fermentatoare. Statiile ( doua ) sunt dotate cu electropompe submersibile. h. Statie pompare apa epurata mecanic - are rolul de a prelua apa uzata epurata mecanic si de a o pompa spre treapta biologica de epurare. Statia functioneaza in regim automatizat functie de variatia de debite.

18

3. Treapta biologica - are rolul de a epura biologic apa uzata. Se compune din : a. Bazin de aerare fiecare, unde are biologica cu namol cu - doua bucati de 18000 mc loc procesul de epurare activ, sub aerare continua bule fine.

b. Decantor secundar - are rolul de a separa apa epurata biologic de namolul activ. Apa epurata biologic este deversata in raul Crisul Repede iar namolul activ este recirculat in bazinele de aerare iar o parte (exces) este evacuat spre fermentatoare.

c. Statie de pompare namol activ - are rolul de recirculare a namolului activ in bazinele de aerare si de eliminare a excesului spre fermentatoare. Cele doua statii sunt dotate cu pompe submersibile de recirculare si exces. d. Ingrosator de namol - are rolul de a ingrosa namolul activ exces inainte de a fi introdus in fermentatoare. Din ingrosatorul de namol namolul ingrosat este descarcat gravitational in statiile de pompare namol primar in vederea introducerii in fermentatoare. e. Stabilizare namoluri - stabilizarea are loc in fermentatoare in urma unui proces anaerob. Fermentatoarele (2 buc a 3000 mc fiecare si 6 buc a 4000 mc fiecare) sunt cuplate doua cate doua la o camera de manevra prevazuta cu pompe, tocatoare, schimbatoare de caldura necesare recircularii namolului si mentinerii unei temperaturi constante in masa de namol. In urma fermentarii se obtine biogaz si namol fermentat care se descarca pe paturi de namol.

19

f. Paturile de namol au rolul de a deshidrata namolul prin drenarea apei de namol si prin evaporare. Paturile sunt compartimentate, fiecare compartiment este prevazut cu doua drenuri (conducte azbociment acoperite cu diferite sorturi de pietris. Apa de namol este condusa prin sistemul de drenuri la statia de pompare apa epurata mecanic de unde este pompata spre bazinele de aerare. Biogazul este colectat in trei bucati gazometre care au rolul de inmagazinare biogaz si mentinerea unei presiuni de 220 mm col apa necesara alimentarii arzatoarelor din centrala termica. Centrala termica cuprinde 4 cazane de incalzire din care unul este pe combustibil lichid ( celelalte sunt cu functionare pe biogaz ) si are rolul de a prepara agentul termic necesar inmcalzirii namolurilor din fermentatoare si asigurarea incalzirii spatiilor de productie si asigurarea apei calde pentru personal. Alimentarea cazanelor cu combustibil lichid se efectueaza dintr-un rezervor subteran amplasat la o distanta de cca 15 m de centrala (capacitate 14 000 litri ) 4. Iazuri biologice - au rolul de a epura biologic natural apa uzata descarcata in ele in urma ocolirii treptelor mecanica si/sau biologica in cazul unor debite suplimentare sau avarii in Statia de Epurare. Se intind pe o suprafata de cca 57 ha si au un volum util de cca 1 mil mc. Apa epurata partial in caz de necesitate (lucrari sau atingere cote de atentie) este decarcata in raul Crisul Repede prin intermediul a doua camine betonate prevazute cu vane de golire. Statie de epurare Iasi Staie de Tratare a Apelor Reziduale Bonn-Duisdorf

20

2. Construcia i funcionarea instalaiilor

2.1 Construcia i funcionarea instalatiei de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal
Echipamentul de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal [7] este compus din urmtoarele subansambluri principale (figura 2.1.1): grtarul cilindric cu mecanism de curare cu grebl rotativ (poziia I), transportorul-compactor (poziia II), instalaia de splare a reinerilor (poziia III) i instalaia de automatizare. Grtarul cilindric este format din urmtoarele pri componente: - cadrul 1 care este compus din dou rame cilindrice, una deschis, n partea anterioar, i una opac n partea posterioar, legate ntre ele prin mai multe traverse care se constituie ca suporturi de fixare pentru barele grtarului;

Fig. 2.1.1 Echipament de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal [7] - grtarul propriu-zis 2 care este format din rame cilindrice cu seciune dreptunghiular (detaliul din figura 2.1.2) dispuse paralel n lungul axei cadrului, astfel nct s se asigure distanele impuse dintre bare, (la varianta constructiv din figura 2.1.1 n zona superioar a grtarului cilindric barele sunt ntrerupte); 21

Fig. 2.1.2 Dispunerea i profilul barelor grtarului fix [7] - sistemul de curare a grtarului format din grebla 3, acionat prin intermediul braului 4 de la arborele melcului transportoruluicompactor i curitorul 5 care are rolul de a degaja grebla de impuritile transportate i de a ale dirija n gura de alimentare a transportorului-compactor. Transportorul-compactor (figura 2.1.1) are o construcie similar cu cel de la echipamentul de sitare cu grtar plan i grebl de curare pe lanuri, fiind compus din urmtoarele subansambluri: - gura de alimentare 6 n care sunt deversate impuritile reinute de ctre grtar, care este plasat n interiorul grtarului cilindric; - jgheabul cilindric nchis 7 care se gsete n continuarea gurii de alimentare; - melcul 8, care are pasul constant n zona gurii de alimentare i n partea anterioar a jgheabului cilindric, dup care pasul melcului devine variabil, micorndu-se n sensul de naintare a materialului transportat, avnd ca efect presarea materialului, realizndu-se astfel deshidratarea i compactarea acestuia; n zona de variaie a pasului melcului, n jgheabul cilindric sunt prevzute orificii de evacuarea a apei, care este colectat n mantaua 9 i dirijat prin conducta 10 n canalul n care este montat grtarul cilindric; - gura de evacuare 11 prin care materialul deshidratat i compactat este deversat n pubela 12 (pentru creterea igienei, ntre gura de evacuare a transportorului-compactor i gura pubelei, poate fi prevzut o protecie cu folie 13);

22

- motorul electric 14 i transmisia 15 care acioneaz arborele melcului transportorului-compactor i, prin intermediul acestuia, grebla sistemului de curare a grtarului. Instalaia de splare a reinerilor, poziionat n zona gurii de alimentare a transportorului-compactor, este format din conductele 16 de transport a apei sub presiune, prevzute cu duze care realizeaz jeturi dirijate de splare. Funcionarea echipamentului de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal este urmtoarea: apa uzat intr n interiorul grtarului cilindric pe direcie axial, prin rama cilindric anterioar a acestuia i iese pe direcie radial prin zona submers a suprafeei cilindrice a grtarului, impuritile grosiere din apa uzat fiind reinute pe suprafaa activ interioar a grtarului cilindric. De aici, acestea sunt raclate de grebla rotativ a sistemului de curare, care le antreneaz ctre partea superioar a grtarului cilindric de unde sunt deversate n gura de alimentare a transportorului-compactor prin intermediul curitorului greblei. n zona gurii de alimentare a transportorului-compactor reinerile sunt splate energic cu jeturi dirijate de ap sub presiune, pentru ndeprtarea fecalelor i substanelor organice solubile, dup care, n interiorul transportorului-compactor, sunt transportate, deshidratate i compactate, i apoi evacuate n pubele, containere sau instalaii de transport. Funcionarea acestui echipament este comandat de instalaia sa de automatizare astfel: dac diferena dintre nivelele apei, din amontele, respectiv avalul grtarului, n canalul n care acesta este montat, are valori superioare unei valori de referin, nseamn c suprafaa activ a grtarului este mbcsit cu reineri i este comandat punerea n funciune a greblei de curare i a transportorului-compactor; dac diferena dintre nivelele apei din amontele, respectiv din avalul grtarului are valori inferioare valorii de referin, nseamn c suprafaa activ a grtarului cilindric este curat, instalaia de automatizare comandnd oprirea mecanismul de curare cu grebl i a transportorul-compactor. Pentru instalare, echipamentele de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal necesit canale (uzual, cu seciune dreptunghiular), cu radierul orizontal sau cu pant de 1%, n care sunt plasate pe direcia longitudinal a canalului, cu o nclinare a axei grtarului i transportorului compactor cu un unghi de 30 35 fa de orizontal.

23

2.2 Construcia i funcionarea deznisipatoarelor longitudinale cu seciune dreptunghiular

Deznisipatoarele longitudinale cu seciune dreptunghiular i colectare mecanic/ hidraulic sunt compuse din urmtoarele componente principale (vezi figura 2.2.1): compartimentele de deznisipare (poziia I), deversorul proporional (poziia II), podul rulant de colectare a nisipului (poziia III), sistemul de evacuare i splare a nisipului (poziia IV) i jgheabul drenant longitudinal pentru deshidratarea nisipului (poziia V). Compartimentele de deznisipare 1 sunt construite din beton armat i au, n seciune transversal, form dreptunghiular. n cazul n care deznisipatorul este prevzut cu sistem de colectare mecanic a nisipului, n partea dinspre amonte a compartimentelor de deznisipare sunt prevzute baele 2. La acest tip de deznisipatoare, compartimentele de deznisipare sunt prevzute cu deversoare proporionale care au urmtoarele funciuni: meninerea unei viteze orizontale medii constante a curentului de ap uzat prin compartimentele de deznisipare, indiferent de valoarea debitului; determinarea facil a valorii debitului curentului de ap care strbate compartimentul de deznisipare, pe baza unui singur parametru i anume nlimea lamei de ap de pe deversor. Deversorul proporional este de forma unui ecran 3 n care este prevzut o decupare cu un contur de o form special. Podul rulant de colectare a nisipului 4 este compus din platforma 5, sistemul de rulare 6, sistemul de propulsie 7 care asigur deplasarea podului rulant i, dup caz, cu sistemul 8 de colectare mecanic cu lam racloare a nisipului sau cu sisteme hidraulice de colectare evacuare a nisipului (prin pompare sau prin sifonare) care la deplasarea podului rulant l absorb de pe radierul deznisipatorului i l transport i evacueaz hidraulic n jgheabul drenant de deshidratare a nisipului plasat adiacent deznisipatorului. Un pod rulant poate deservi simultan unul sau mai multe compartimente de deznisipare. n cazul cnd deservete simultan mai multe compartimente de deznisipare, podul rulant este echipat cu sisteme de colectare/colectare evacuare a nisipului poziionate corespunztor pentru fiecare compartiment de deznisipare n parte i care pot fi comandate independent.

24

Seciunea A - A
L 7 6 3

B B
hc H hr

hav 2 5 4 III 8 1 I II

A
9 12

IV 7

10

11

Fig. 2.2.1 Deznisipator longitudinal cu seciune dreptunghiular cu colectare mecanic i evacuare hidraulic a nisipului n cazul n care compartimentele de deznisipare sunt dotate cu sisteme de colectare mecanic, nisipul este strns n baele din amontele compartimentelor de unde este evacuat prin pompare prin intermediul unor pompe 9 aflate n cmine adiacente baelor i evacuat prin sistemele de conducte 10 n jgheaburile de deshidratare 11. n anumite cazuri sunt prevzute i instalaii de splare 12 n care, nainte de evacuarea n jgheaburile de deshidratare, nisipul este splat n scopul ndeprtrii particulelor de natur organic.

25

2.3 Construcia i funcionarea separatoarelor de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune (0,5 0,7 atm.)
Separatoarele de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune sunt compuse din urmtoarele componente principale: bazinul separatorului de grsimi (poziia I), instalaia de insuflare a aerului (poziia II).

Fig. 2.3.1 Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune cu evacuarea grsimilor prin remuu pozitiv Bazinul separatorului de grsimi este construit din beton armat, fiind compus din dou sau mai multe compartimente 1 cu seciune transversal de form trapezoidal. Apa uzat este introdus n compartimente pe sub ecranele scufundate 2. Compartimentele separatoarelor de grsimi sunt mprite n trei zone (o zon central 3 i dou zone laterale 4) prin intermediul pereilor separatori 5, care sunt prevzui la partea inferioar, pe toat lungimea, cu ferestre de trecere a apei. n zona central, se insufl aer la joas presiune, fiind locul n care apa este puternic agitat i n care se realizeaz procesul de flotaie a grsimilor. Apa i grsimile din partea superioar a zonei centrale ptrund n zonele laterale prin grtarele 6, realizate din ipci de lemn, bare de metal sau plastic (cu lumina dintre bare de 20 50 mm) i fixate pe pereii separatori n zona oglinzii apei, 26

care au scopul disiprii energiei apei agitate din zona central la trecerea n zonele laterale. Zonele laterale, n care apa uzat nu se afl sub aciunea bulelor de aer, sunt zone de linitire n care grsimile se acumuleaz la suprafa sub form de pelicul. Pe prile laterale ale zonelor de linitire sunt prevzute jgheaburile de colectare a grsimilor 7, n care grsimile sunt evacuate prin deversare n urma realizrii unui remuu pozitiv n compartimente sau ca urmare a nchiderii gradate a stvilarelor din aval 8 aferente compartimentelor respective. Pentru colectarea uniform a grsimilor, se recomand ca n lungul pereilor deversani ai jgheaburilor de colectare a grsimilor s fie prevzute lame deversante metalice sau din material plastic cu dini triunghiulari sau trapezoidali, reglabile pe vertical. Apa separat de grsimi iese din compartimente pe sub ecranele scufundate 9. n scopul eventualei izolri a compartimentelor, pentru intervenii n caz de avarii sau revizii, pe canalul/conducta de admisie a apei 10 a fiecrui compartiment este prevzut stvilarul (din amonte) 11. Dispozitivul 12 de insuflare a aerului comprimat de joas presiune (0,5 0,7 atm.) n ap este plasat n partea inferioar a zonelor centrale ale compartimentelor, asigurnd introducerea n ap a aerului sub form de bule fine (cu diametrul ntre 1- 3 mm). Insuflarea aerului n ap poate fi realizat cu urmtoarele tipuri de dispozitive: a plci poroase de tip Arcuda, acoperite cu dou straturi de pietri sortat, stratul inferior de 10 cm grosime din pietri cu granule de 15 30 mm, iar stratul superior de 5 cm grosime din pietri cu granule de 7 15 mm; b blocuri M acoperite cu dou straturi de pietri sortat, identice cu cele recomandate la soluia precedent; c plci poroase din sticl sinterizat cu diametrul porilor de 200 400 m; d difuzoare, tuburi sau panouri cu membran elastic perforat. n cazul dispozitivelor de insuflare a aerului de tipurile a, b i c aerul comprimat este furnizat prin conductele perforate de distribuie 13, amplasate n canivourile longitudinale 14. Dispozitivele de insuflare a aerului de tipul d, acestea sunt plasate direct pe radierul zonei active a compartimentelor. Pentru obinerea unei eficiene optime de colectare a grsimilor insuflarea aerului trebuie s fie continu. n practic, mai exist o variant constructiv de separatoare de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune la care compartimentele au 27

o construcie similar din punct de vedere al realizrii zonelor, central i laterale, dar care nu sunt prevzute cu jgheaburi laterale de colectare a grsimilor, ci au n componen un pod rulant prevzut cu lame de antrenare a grsimilor, plasate n zonele de linitire. Astfel la cursa activ a podului rulant, grsimile sunt deplasate dinspre amonte ctre aval de unde sunt evacuate prin dispozitive de tip jgheab oscilant sau alte construcii similare.

Fig. 2.3.2 Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune cu evacuarea grsimilor cu pod raclor (seciune transversal) Eficiena reinerii grsimilor din apele uzate urbane, pentru acest tip de echipamente, este de 50 85 %.

2.4 Construcia i funcionarea decantorului primar radial cu pod rulant de raclare

Decantoarele primare radiale cu pod rulant de raclare a nmolului (figura 2.4) sunt constituite din urmtoarele componente principale: compartimentele decantorului (poziia I) i podurile rulante pivotante de raclare a nmolului (poziia II). Compartimentele 1 ale decantorului sunt realizate din beton armat i au n plan orizontal form circular. Apa uzat este introdus ntr-un compartiment prin conducta de admisie 2 prevzut la debuare, n zona central a compartimentului, cu plnia (sau difuzorul) 3 avnd muchia superioar a gurii de evacuare la cca. 0,2 0,3 m sub oglinda apei. Circulaia apei n compartimentul de decantare se face orizontal i radial de la centru ctre periferie, apa ieind din difuzor pe sub peretele 28

cilindric semiscufundat 4 care are muchia inferioar situat sub planul apei la o adncime egal cu 2/3 din nlimea zonei de sedimentare. Pentru o distribuie ct mai uniform i ct mai linitit a apei uzate, n alte variante se folosesc deflectoare practicate n peretele cilindric semiscufundat, grtare de uniformizare cu bare verticale sau prin intermediul unui dispozitiv de tip lalea Coand care prezint avantaje hidraulice i tehnologice deosebite [7]. Apa decantat este colectat n rigola de colectare 5 aflat pe circumferina compartimentului, n afara suprafeei de decantare, n acest caz fiind amplasat n exteriorul peretelui vertical al compartimentului, sau n interiorul suprafeei de decantare, n acest caz fiind amplasat la 1 1,5 m de peretele compartimentului i fiind susinut pe console fixate pe acesta. n primul caz apa decantat este deversat nenecat prin ferestre practicate n peretele compartimentului, prevzute cu deversoare metalice cu dini triunghiulari, reglabile pe vertical. n faa acestor deversoare, la cca. 0,3 0,5 m distan, se prevede un perete semiscufundat de form circular n plan orizontal, a crui muchie inferioar este la minim 0,25 0,3 m sub oglinda apei i care are rolul de a opri spuma sau grsimile de la suprafaa apei s fie antrenate mpreun cu apa decantat. n cel de-al doilea caz, peretele rigolei de colectare a apei decantate dinspre centrul compartimentului are partea superioar deasupra nivelului apei, jucnd rolul de opritor pentru spum i grsimi. Apa decantat trece pe sub rigol i deverseaz peste peretele rigolei dinspre circumferina compartimentului care este prevzut de asemenea cu plci metalice cu dini triunghiulari, reglabile pe vertical. Spuma i grsimile de la suprafaa apei sunt antrenate prin intermediul unor lame 6 fixate pe podul raclor i dirijate ctre un cmin 7 sau dispozitiv de colectare. Nmolul decantat pe radierul compartimentului este raclat i antrenat ctre plnia (baa) de nmol 8 de unde este evacuat prin diferen de presiune hidrostatic, pompare sau sifonare n cminul de nmol 9 de unde este dirijat ctre instalaii de condiionare sau deshidratare. Evacuarea nmolului se poate face continuu n cazul unor volume mari de nmol sau n 4 6 arje zilnice.

29

Fig. 2.4. Decantor radial cu colectare mecanic a nmolului cu pod rulant pivotant de raclare [2] Podul rulant pivotant de raclare este compus din grinda chesonat 10, care are la partea superioar platforma 11 mrginit de balustrada 12. Acesta pivoteaz la un capt n jurul unui lagr central 13 susinut pe o structur de rezisten montat la partea superioar a peretelui cilindric 4. Cellalt capt al podului se sprijin pe un tren de roi 14, metalice mbrcate n poliuretan sau cu pneuri, care ruleaz pe coama peretelui vertical circular pe ci de rulare metalice (in) n cazul roilor metalice, respectiv direct pe suprafaa de beton a coamei n cazul roilor mbrcate sau cu pneuri. Acionarea trenului de rulare se face printr-un grup de antrenare 15, format dintr-un motor electric i o transmisie mecanic. De podul rulant sunt fixate prin articulaii cu mai multe grade de libertate i implicit antrenate n micarea acestuia, lamele racloare 16 prevzute cu sisteme proprii de rulare pe radierul bazinului. Lamele de raclare sunt astfel poziionate nct la deplasarea podului s racleze i s dirijeze nmolul ctre plnia central de colectare. 30