Heiu Doina

1
Scopul Aplicatiei practice:demonstrarea interactiunii
componentilor baturii pe exemplul Podisului Codrilor.

Cuvintul “codru” provine din latinescu “quodrum”ce

inseamna patrat.Inlimba romana are semnificatie de padure
mare(deasa seculara).Ca termen geografic are sens de
« regiune mare,acoperita cu paduri batrine » sau « regine de
dealuri mari impadurite ».

2
1.Limitele si pozitia geografica.
(Identificam limitele podisului si regiunile fizico-geografice vecine studiind
harta regionarizarii fig.91 pag.95-manual)

Podisul Codrilor are cele mai originale si mai pitoresti peisaje naturale din
Republica Moldova.Natura a imprimat aici un relief de podis foarte
fragmentat,acoperit in trecut aproape integral cu paduri de
foioase.Padurile mari si batrine sint cunoscute sub numele de
« codri »,de unde provine si denumirea podisului.
In centrul Republicii Moldova se gaseste regiunea de padure a Moldovei
centrale care se imaprte in doua raioane :
 Raionul Codrilor de Nord cu paduri de
stejar/carpen,fag/carpen,cu soluri cenusii tipice,molice,soluri
brune luvice,tipice si cernoziomuri levigate ;partial valorificat.
 Raionul Codrilor de Sud cu paduri de stejar cu carpen,tei
frasin,cu soluri cenusii tipice,molice si cernoziomuri
levigate ;partial valorificat.

Aceasta regiune se invecineaza :

la Nord cu Regiunea Podisurilor,platourilor si cimpiilor de silvostepa
a Moldovei de Nord si raioanele :

 Raionul podisurilor,platourilor si cimpiilor de silvostepa cu paduri

de stejar cu cires si carpen,cu cernoziomuri
levigate,tipice ,carbonice si soluri cenusii tipice si
molice ;valirificat.
 Raionul cimpiilor coloniale si podisurilor de stepa cu fineata ale
Baltului,in trecut cu vegetatie de paius/negara,cu cernoziomuri
tipice,cernoziomuri tipice slab humificate si levigate ;valorificat.

la Sud cu Regiunea cimpiilor de stepa a Moldovei de Sud si raionul :

 Raionul Cimpiei deluroase-coliniare a stepei cu cringuri de paduri

de stejar pufos(girnite),cu ciorniziomuri tipice slab
humificate,carbonatice si levigate ;valorificat.

3
 2.Stabilim unitatea structurala a Podisului
Codrilor(harta tectonica).
Podisul Codrilor se gaseste pe platforma Moldoveneasca si are adincimea
fundamentului de 1000-2000m.Deci are fundamentul compus din roci
cristaline, magmatice si metamorfice cu virsita de 2,6 milioane de ani,acoperit
cu o cuvertura sedimenare.Rocile sedimentareale s-au acumulat in urma
numeroaselor coboriri ale teritoriului si a acoperirii lui de
catre mare.(O caracteristica mai detailata a structurii geologice a Podisului
Codri este prezentata in tabelul de mai jos)

Perioada de Conditiile Depozite de roci. Zacaminte

formare a rocilor.naturale de principale.
formare a
rocilor.
Rocile de pe Maritime ;la Depozite Argila pentru
acesta platforma sfirsitul marine(calcare,argile, ceramica(Hirbovat)
sau format in era perioadei nisipuri,marna,ghips Calcare pentru
Neozoica(Cainozo- continetale. s.a.) ;la sfirsitul piatra bruta si
ica) in perioada perioadei ;depozite sparta(Micauti)
Neogena aluviale(pietris,argile,ni
sipuri)
3.Identificam directia generala de inclinare a reliefului
Podisului Codrilor si procesele de modelare a reliefului
(conform fragmentului din manual).
Relieful Podisului Codrilor se caracterizeaza prin cele mai mari altitudini din tara si
un grad sporit de fragmentare si se aseamana dupa aspect cu niste munti josi..
Partea centrala, ocupa mai puţin de 15% din teritoriul republicii, aici fiind concentrară
cea mai mare parte din bogăţia forestieră a Republicii Moldova, deşi gradul de
împădurire al acestei zone nu depăşeşte 50%. În satul Bălăneşti, raionul Nisporeni
se află cel mai înalt punct din Moldova (429,5 m),Dealul Balanesti, anume aici
surprinde în mod deosebit diversitatea izbitoare şi schimbarea bruscă a reliefurilor,
dar şi bogăţia florei şi faunei. Tot aici se află două dintre cele mai mari rezervaţii
naturale ale ţării. Pantele dealurilor au inclinatie preponderent spre est ;sud-est ;sud
si sud-vest.

Dealurile sunt modelate intens de :

Apele de suprafata
4
  Riuri
 Lacuri
Apele meteorice
 Precipitatii

Eroziunile- Prin eroziune se înțelege degradarea solului sau a rocilor, caracterizată

prin desprinderea particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii
sau a vântului. Eroziunea poate fi combătută prin lucrări hidrotehnice, împăduriri etc.

Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafața uscatului prin

acțiunea vântului, apei sau gheții sau ca urmare a acțiunii unor organisme vii
(bioeroziune).In prezent eroziunea este factorul principal de degradare a solurilor
republici.Suprafata totala a terenurilor agricole erodate constitue circa 900 mii
ha.Anual de pe pante sunt spalate de eroziune circa 600 mii de tone de humus,43
mii de tone de azot ,27 mii de tone de fosfor.

Alunecarile de teren- Reprezinta deplasari ale rocilor, ce formeaza versantii

dealurilor. Deplasarile se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a
unor fenomene naturale (ploi torentiale, prabusiri ale unor grote, eroziuni puternice,
cutremur de pamint), sau chiar ca urmare a unor activitati umane.

Alunecarile de teren pot duce la urmari catastrofale: distrugerea constructiilor prin

deplasarea straturilor de roci sub fundamentul lor sau prin acoperire de avalansa de
pamint; distrugerea cailor ferate, a strazilor, a liniilor electrice si de telecomunicatii.

Semne ale alunecarilor de teren:

 Fisuri (crapaturi) pe pamint, pe asfalt, in peretii cladirilor.
 Copaci inclinati in toate partile, stalpi si garduri stramutate din loc.
 Disparitia brusca a apei din fantani si izvoare.
 Scartaitul elementelor de constructie ale caselor.
 Starea alarmata a pasarilor si animalelor.

In caz de alunecare de teren:

 Iesiti imediat din incapere pe un teren drept.
 Instiintati si vecinii despre cele intamplate, ajutati pe cei ce au nevoie.
 Daca e necesar, apelati la serviciile specializate (politie, pompieri, salvarea).
 Luati masuri pentru securitatea oamenilor si pastrarea bunurilor materiale.
 Nu se permite intrarea pe teritoriul cu alunecari de teren si apropierea de
cladiri, pina cind nu este permisiunea reprezentantilor competenti, ai protectiei
civile sau a puterii publice locale.

5
4.Explicam cauza formarii dealurilor inalte si a vailor
adinci cu versanti abrupti.(conform hartii fizice si
tectonice)
Miscarile tectonice din perioade neogena si cuaterana au determinat ridicarea
podisului,unele sectoare s-au inaltat cu 250-300 m.In consecinta,s-au
intensificat procesele de eroziune si alunecari de teren,la care au contribuit si
alternanta de strate de nisipuri si argile,dar si prezenta apelor
subterane.Aceste procese au generat dealuri inalte,vai adinci cu versanti
abrupti,despartite de interfluvii inguste si alungite,ravene adinci .Alunecarile de
teren,in interactiune cu procesele erozionale,au creat forme specifice de
relief,reprezentate prin depresiuni ovale sau circulare(in forma de
amfiteatru),care poarta numele de hirtoape.Unele dintre acestea pot avea un
diametru de peste patru km si o adincime de 100-250 m.

5.Formulam concluzii despre influenta reliefului

asupra valorilor temperaturii medii a lunelor
ianuarie/iunie si a cantitatii medii anuale de
precipitatii.( conform hartii fizice si climatice)
Clima Podisului Codrilor este mai umeda si mai racoroasa comparativ cu
regiunile vecine.Acest fapt este determinta de relieful mai inalt si de prezenta
padurilor.Precipitatiile cad deseori sub forma de ploi torentiale,provocind
intensificarea eroziunii si formarea torentelor de noroi.

Influenta reliefului asupra climei se manifesta in masura considerabila.Deci

aceasta se manifesta prin diferentierea unor elemente meteorologice in functie
de particularitaile reliefului :
 Expozita versantilor influenteaza cantitatea de radiatie solara
receptionata de suprafata terestra.
 Altitudinea si configuratia vintului influenteaza directia si viteza vintului.
 Pe masura cresterii altitudinii- scade temperatura aerului si presiunea
atmosferica insa creste cantitatea de precipitatii atmosferice.
Insa cu totii cunoastem faptul ca Podisul Codrilor se caracterizeaza prin cele
mai mari altitudini din tara.Reesind din aceasta facem concluzii ca pe formele
mai inalte de relief temperatura aerului este mai mica iar cantitatea mai mare
de la 500-650 mm.
Studiind harta climatica a Republici Moldova am stabilit ca temperatura minima
in luna ianuare este -4º C iar maxima in luna iunie +20ºC-pe ioterma.

6
6.Descoperim cum variaza directia riurilor care isi i-au
izvorul in Podisul Codrilor si cauza care o determina
(cinform hartii fizice )
Podisul Codrilor are o retea hidrografica densa,cu o configuratie determinate de specificul
reliefului.Inaltarea podisului a contribuit la disparitia retelei hidrografice,avind ca centru
sectorul cel mai inalt-Codrii de vest,unde isi i-au izvorul multe riuri.
Regimul hidrologic al acestei regiuni cuprinde rauri, lacuri, iazuri etc. Axul spatiului codrilor
Orheiului este fluviul Raut. Rautul face parte din cele patru rauri care isi incep istoria
hidrografica dupa epoca sarmatiana, dar mai ales in cea meotiana. Dupa cum afirma T.
Porucic, "numai vaile Nistrului, Rautului, Prutului si a Siretului poarta urmele tuturor epocilor
de la meotian incoace; numai ele tin minte evenimentele ce s-au desfasurat pe acest
teritoriu, poarta urmele glaciatiunii de pana si dupa". Rautul a simtit putemic aceasta epoca
care a influentat asupra vaii sale foarte largi si un curs sarac in apa, un curent cam repede,
un bazin larg dezvoltat si foarte ramificat, iar gura lui este foarte aproape de gura altor
paraie mari ce dreneaza codrii Lapusnei, Orheiului - Ichelul, Bac, Botna. Rautul, colecteaza
apele Solonetului, Ciulucului, Cula s.a.
Directia riurilor este determinate de inclinarea pantelor dealurilor.Deci riurile au inclinatie
preponderant spre este;sud-est;sud;si sud-vest.
Ex :Ciulug-directia riului spre est ,afluent a Rautului.
Bic-directia riului spre sud-est,alfluent a Prutului.
Lapusna-spre sud vest afluent a nistrului.

7.Vegetatia.
Structura covorului vegetal ca si cea a lumii faunistice din codrii Orheiului a fost influentata
pregnant de relief si de conditiile pedoclimatice, caracterizandu-se prin varietate si
diferentieri zonale. Padurea ca element cardinal al ecosistemului, in masura sa genereze
influente favorabile asupra principalilor factori ai mediului, este deosebit de importanta prin
functiile sale economice si de protectie si fortificare.

Padurii i se atribuie un rol semnificativ in mentinerea continuitatii populatiei romanice in

spatii carpato-dunarean in timpul migratiilor nomade. Or, padurile care "pe vremuri
acopereau ca o panza imensa aproape intreg spatiul, coborand de la munte spre stepa goala
in perdele groase de brazi, stejari si fagi, provocau groaza popoarelor in migratie, astfel se
explica existenta unor toponime semnificative ca teleorman(a) -padure nebuna s a.

FORMATIUNI SILVICE

Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai vechi statut de
arie protejata din Republica Moldova. În anul 1985 în parcela a 4-a s-au evidentiat 3 ha de padure
termofila de gorun cu scumpie, componentele carora au areal sudic. Padurile rezervatiei sunt bine
studiate floristic (99991 de specii de plante vasculare, 60 de specii de plante rare si 24 de specii
incluse în Cartea Rosie (2001) si tipologic (fagete, gorunete cu fag, gorunete cu tei si frasin, gorunete
7
cu carpen, stejarete cu carpen, plopisuri si salcisuri), dar mai putin sunt investigate receptivitatea
vegetatiei silvice fata de schimbarile climaterice, care se manifesta în ultimii ani.Formatiunile silvice
sunt constituite din 2 grupe: virgina si derivata. Din grupa virgina s-au mai pastrat 830 ha, grupei de
paduri derivate cu arborete de provenienta din lastari ii revine restul suprafetei. Culturile silvice
ocupa suprafata de 396 ha. Principalele specii silvoformante sunt: stejarul pedunculat, gorunul si
fagul. Din speciile de amestec mai frecvent pot fi intalnite: frasinul, teiul argintiu, artarul de camp si
tataresc, jugastrul, carpenul obtinut, sorbul, ciresul, ulmul de camp si de munte. Dintre arbusti -
cornul, paducelul incovoiat, salba-moale-europeana, lemnul raios, darmosul, sangerul rosu.
Arboretele cu stejar pedunculat si gorun predomina si sunt prezente pe o suprafata de 2460 ha, ceea
ce constituie 49% din suprafata acoperita cu paduri. Pe pante abrupte cu expozitia nordica si de
rasarit in rapele adanci se intalnesc suprafete neinsemnate cu arborete de fag, ce constituie 29,1 ha.
Dintre speciile de amestec pe o suprafata destul de impunatoare poate fi intalnit frasinul - 1894 ha sau
38%. Arboretele celorlalte specii ocupa doar 13%, dintre care 9% (460 ha) revin carpenului. Ale
specii, precum paltinul, plopul canadian, ocupa suprafete neinsemnate, 0,7-0,9 ha sau
1,5%.Formatiunile cu stejar pedunculat sunt situate pe altitudini de pana la 200 m deasupra nivelului
marii, pe altitudinile mai inalte de 200 m si cu expozitie sudica se intalneste gorunul.In rape, pe unele
sectoare joase, s-au mai pastrat formatiuni de mlastina, iar pe versantii abrupti, unde in trecut accesul
era anevoios, s-au pastrat sectoare de arboret din fag, carpen, tei, artar-carpen, stejar pedunculat cu
structura caracteristica arboretelor naturale autohtone. In fondul silvic al rezervatiei predomina
arboretele de varsta medie (55%), de varsta inaintata (19%), tineretul (8%), care formeaza 3 tipuri de
padure:
- De gorun cu frasin si tei - ocupa o suprafata de 2322 ha (46%);
- De gorun cu fag - suprafata de 1579 ha (32%);
- De stejar pedunculat cu carpen - 526 ha (10,5%).

Varsta medie a arboretelor este de 80 de ani cu consistenta optima de 0,7-0,8. Pentru stejarul
pedunculat a fost stabilita varsta de 60 de ani, pentru gorun - 80, fag - 100. Sporadic se intalnesc
exemplare de stejar pedunculat si fag in varsta de peste 150-160 de ani. Aceste formatiuni sunt
prezente pe circa 3314 ha sau 66%.

FLORA

Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneana
(forestiera), central-europeana (forestiera) si euroasiatica (stepica).Flora include in sine 774 de specii
de angiosperme [POSTOLACHE, 1995], pteridofite – 10, muschi – 69, licheni – 68 [COLUN A.,
2001], macromicete – 192 [GRAJDIAN N., BALAN V., SCUTARU M., 1996, COLUN A., 2003].
In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a
Republicii Moldova.Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din
Europa Centrala cu formatiunile: Fagus sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis. Vegetatia
interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de plopisuri, salcisuri,
rachitisuri si pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului unele specii central
europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc.).

8.Lumea animala
Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. S-au format
conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii
Carpati si Balcani, din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de
specii de pasari, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de
8
insecte. Se intalnesc specii rare, precum jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu
abdomen alb, usturoaia, vipera.

Ornitofauna enumera 151 de specii, dintre care 10 specii sunt incluse in Cartea Rosie a
Moldovei: acvila pitica, porumbelul de scorbura, ciocanitoarea neagra, canarasul, barza
neagra, egreta mare, lebada de vara, acvila tipatoare, acvila tipatoare mica, soimul
dunarean. Este unica rezervatie din Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei
nevertebratelor. S-au publicat liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera
(Aphidoidea - 130 de specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera (Curculionidae -
155), Hymenoptera (Apoidea - 184, Formicoidea - 43, Ichneumonidae - 20, Pteromalidae -
28), capuse (Gamasina - 105, Ixodides - 11), moluste - 42, rame (Lumbricidae) - 12.

9.Solurile
Solurile Podisului Codrilor se caracterizeaza printr-o mozaicare si diversitate majora.
Procesul de pedogeneza are loc sub actiunea unui complex de factori, la care participa activ
relieful, rocile (de diverse varste si componenta), astfel formandu-se urmatoarele tipuri de
soluri: brune, cenusii silvestre si de padure, cernoziomuri, soluri aluviale. Solurile se succed
conform legitatii zonalitatii orizontale, adica de la nord spre sud. Daca privim schema
pedologica, observam ca primele soluri sunt cele cenusii si cenusii de padure. Urmeaza, in
majoritate, cernoziomurile levigate, care sunt potrivite pentru livezi, cultivarea sfeclei de
zahar si a cerealelor. De-a lungul Rautului se gasesc cernoziomurile tipice sau obisnuite. La
nord-vest este o fasie ihgusta de cernoziomuri calcaroase. La gurile Rautului sunt soluri
aluviale si de faneata, adesea saraturate care favorizeaza recoltarea efectiva a legumelor si a
altor culturi farajere.

10.Podisul Codrilor este un rezultat al interactiunii

componentelor naturii.
Peisajele naturale ale acestui podis sint rezultatul interactiunii tuturor
componentelor naturii.Rolul principal in formarea peisajelor revine reliefului de
podis,structuri geologice si proceselor de modelare caracteristice.Relieful se
manifesta prin altitudine,inclinare si expozitia versantelor,specificul proceselor
de modelareetc.Inclinarea versantelor influenteaza scurgerea apelor de
suprafata.In acelasi timp clima influenteaza formarea solului prin variatiile de
tempratura si umiditate,de care depinde procesul de fragmentare si alterare a
rocilor,de dezvoltare a plantelor si animalelor,de descompunere a materiei
organice.Apa formeaza solul,constitue un mediu de trai pentru
animale(pesti,raci) si multe plante acvatice(nufarul alb) etc.Solul asigura un
suport pentru toate organismele si asigura plantele cu substante nutritive si
diferite microelemente.

9
11.Rolul istoric al Codrilor pentru populatia autohtona.
Se stie ca orice forma de habitat existenta se dezvolta numai in situatia daca poseda gama de factori
necesari pentru asigurarea efectiva a vietii. Unul dintre acesti factori de prima importanta este cadrul
natural favorabil, fara de care este de neconceput dezvoltarea vietii umane. Mediul fizic stimuleaza
realizarile societatii umane prin asigurarea conditiilor favorabile de viata, comunicatii interioare
lesnicioase si adapost in caz de primejdie. In aceasta privinta spatiul codrilor Orheiului din partea
centrala a spatiului pruto-nistrian prin insusirile sale a asigurat in permanenta habitatului satisfacerea
acestor conditii. Acest areal geografic constituie o parte a unui platou primitiv, taiat de un numar
restrans de vai, intretaiate in toate directiile, care au infatisarea unei aglomerari nesfarsite de dealuri
mai mult sau mai putin rotunjite.In arealul de codri s-au conturat primele formatiuni politice. Nu este
o surprindere ca cea mai veche padure in tara noastra poarta denumirea de Vlasca, Vlasia. Probabil
triburile slavilor cand au venit au gasit in acest teritoriu comunitati de populatie romanica. Un alt
codru poarta denumirea de padure a pecenejilor si romanilor. Dupa acceptarea revendicarilor
otomanilor de a dezafecta cetatile tarii, ceea ce a conditionat slabirea militara a statului, adapostirea
in codri devine o forma frecventa de aparare. Erau folositi si ca arma de razboi - "taiau copacii pana
se tineau abia-abia, iar cand trecea dusmanul, copacii erau doborati peste ei fara mari eforturi". Nu
intamplator, in ultimele decenii in disputa istoriogafica s-a pledat pentru substituirea
formulei traditionale anterior "refugiului localnicilor in regiunile de munte in timpul
invaziilor nomade" cu ideea "retragerii la padure", care oferea posibilitati de subzistenta cu
mult mai mari, iar practicarea indeletnicirilor agricole mai eficiente. Disponibilitatile
padurilor din zonele deluroase si de ses de a asigura resurse de hrana si protectie sunt infinit
mai mari. In acest context sunt remarcante afirmatiile lui C. C Giurescu: "...pentru ca
muntele fara padure nu inseamna nimic. Cei care cunoasteti si iubiti muntele v-ati putut da
seama ce inseamna piatra seaca, stanca goala. Nu e loc nici de ascuns, nu e loc nici de trai
acolo. Daca e padure e altceva". Astfel, constatam ca in aceasta regiune deluroasa, acoperita
de paduri, densitatea populatiei este mai mare. La 1936 N. Dascalescu mentiona ca sub
denumirea de codrii Orheiului nu se intelege numai dealuri si vai paduroase, ci soluri cu
anumite caracteristici care astazi sunt in mare parte lipsite de invelis foios fie din cauza
defrisarii, fie din cauze naturale. In vechime insa regiunea a fost toata acoperita cu paduri. 0
confirmare a existentei acelor paduri seculare in judetul Orhei o ofera P. Cazacu la "zece ani
dupa unire", adica la 1928: "Aici se afla renumitele paduri ale codrilor Orheiului si Bacului...
cu arbori seculari de stejar pur sau in amestec cu frasin sipaltin, material de cea mai buna
calitate, excelent pentru industrie". Din dictionarul geografic intocmit pentru Basarabiala
1904 depistam referiri privind spatiul forestier al judetului Orhei: "Colinele, dealurile si
multe din vaile Basarabiei au mai pastrat ceva din maiestoasele sale paduri de alta data...
aceste ramasite a vechilor codri sunt aproape distruse...". Codrii Orheiului isi gasesc
confirmare in documentele epocilor. Astfel, este importanta marturia din 1587 a unei solii
unguresti care plecata de la Suceava se indrepta spre pamantul Rusiei: "Dupa ce am trecut
raul... ni s-a ivit in fata o padure foarte mare pe care trebuia s-o strabatem, dar...acea padure
era foarte de temut...". Printre informatiile privind padurile Moldovei, furnizate de harta
tiparita la Paris (1667) si de alta tiparita la Amsterdam (1683), apar si codrii Orheiului,
inregistrati la est - nord-est de Iasi. Comparabila sub raportul importantei este harta lui D.
Cantemir ca anexa la lucrarea sa, alcatuita la 1716, prin care este confirmata existenta
codrului Orheiului. Inca un argument la cele enuntate ar fi si constiinta de codreni a
locuitorilor din aceasta microzona, atestata de M. Sadoveanu in una din calatoriile sale la
l921, ramanand impresionat de uriasul codru al Orheiului si urmasii codrenilor: "Trecem
printr-un sat mare si frumos de razesi si strabatem codri mereu suind si coborand pripoare
de munte. E o regiune framantata si salbatica aceasta parte a Orheiului, o ramasita din
vechiul codru al cronicii, cu stancoase poteci de zimbru... E salasul acelor codreni care
sareau cei dintai pe cai sirepi la navala tatarilor". Prin urmare, la adapostul natural oferit de
10
codri care asigurau protectia si ocrotirea s-au constituit, structurat si dezvoltat primele
asezari. In aceasta situatie nu este de mirare faptul ca aproape fiecare localitate actuala din
microzona mentionata pastreaza urme de habitat (asezari, cetatui, necropole) cu bogate si
variate vestigii. in acest context ideatic trebuie de relevat marea densitate a monumentelor
arheologice: pe suprafata a 73 de localitati actuale existente in acest spatiu au fost
descoperite cca 204 monumente arheologice ce conserva urme de habitat, dintre care 155
asezari, 53 necropole plane si tumulare si 10 cetatui. Cercetarea arheologica curenta atesta
vechimea, permanenta si continuitatea de viata, locuire mobila in aria codrilor Orheiului.
Marturii certe in aceasta privinta servesc, prin vestigiile arheologice de o paleta larga,
localitatile Branesti, Butuceni, Lopatna, Lucaseuca, Pohorniceni, Trebujeni, Seliste etc.,
astfel reliefandu-se faptul ca in aria codrilor Orheiului istoria s-a derulat statornic,
necontenit, fara intrerupere din cele mai vechi timpuri. Cele mai vechi urme depistate in aria
codrilor Orheiului sunt din epoca paleolitica, confirmate prin 16 statiuni din cadrul
localitatilor Peresecina (cca 10 statiuni), Lopatna, Trebujeni. Vestigiile culturii materiale si
spirituale din epoca neo- si eneolitica sunt mult mai numeroase si mai bogate, inserand cca
31 de asezari, descoperite la Braniste, Bulaiesti, Ivancea, Lopatna, Marzesti, Pohorniceni,
Seliste etc. Dezvoltarea comunitatii umane in aria mentionata in epoca bronzului poate fi
confirmata prin vestigiile materiale din cca 8 asezari: Pohorniceni, Seliste, Trebujeni etc.
Deosebit de numeroase si variate sunt vestigiile arheologice din epoca fierului, reprezentate,
in special, prin orizontul getic, atestat in cca 66 de puncte topografice (asezari, cetatui,
necropole), care constituie certe marturii de civilizatie autohtona. Se remarca siturile
arheologice de la Braniste, Butuceni, Ivancea, Pohorniceni, Seliste, Trebujeni etc. In aria
codrilor Orheiului sunt depistate cca 46 de tumuli si grupuri tumulare - marturie a unor
stravechi rituri funerare din epoca bronzului si perioada medievala timpurie. Bogate vestigii
materiale conserva orizontul antic tarziu de tipul Santana de Mures-Cernjahov, provenite
din cca 53 de puncte topografice, dintre care mentionam Braniste, Braviceni, Bulaiesti,
Ivancea, Lucaseuca, Mana, Peresecina, Seliste, Trebujeni etc. In rezultatul studierii
repertoriului arheologic al monumentelor medievale timpurii din 29 puncte topografice, 13
asezari s-au perpetuat cu certitudine din sec. III-IV pana-n sec. V-VII.

Din cele expuse constatam ca majoritatea siturilor arheologice din aria codrilor Orheiului
sunt pluristratigrafice, continand vestigii materiale din epoca paleolitica pana in evul mediu
tarziu, printre care mentionam Lopatna, Seliste, Trebujeni. Atestam situri arheologice care
insereaza cca 10 niveluri de locuire. Cel mai reprezentativ in aceasta privinta este situl
arheologic Pohorniceni-Petruha care include 12 niveluri de locuire, calificat ca o "frumoasa
dovada a unei sederi continuie, incepand cu epocile preistorice" si ca un "monument
deosebit din aceasta regiune care ar putea constitui un etalon al continuitatii romanilor
pentru aceasta zona...", or, in asezarea Pohorniceni-Petruha sunt prezente si toate
orizonturile culturale, caracteristice epocii medievale din V-XIII. In general, cadrul geografic
a oferit habitatului medieval timpuriu din aria codrilor Orheiului resurse naturale
alimentare si naturale productive suficiente, utilizate de ei ca materie prima si combustibili
energetici, materiale de constructie etc.; unul din importantele beneficii, oferite de codrii
acestui spatiu, a fost ocrotirea si protectia, insistam asupra ideii de codru ca mod de
fortificatie. Prin urmare, factorul geografic prin elementele sale constitutive a influentat
densitatea de locuire, ocupatiile, modul de trai, tipologia asezarilor si a locuintei,
determinand in ultima instanta mentalitatea habitatului.

11