Procesele exogene de formare

a reliefului Republicii
Moldova
DE ȚUGULSCHI ANDREI
Prezentare succintă a conținutului prezentării

1. Geografia Republicii Moldova

2. Relieful Republicii Moldova
3. Procesele exogene în formarea reliefului
4. Eroziunea ca proces exogen
5. Depunerile sedimentare
6. Relief glaciar și carstic
7. Impactul asupra mediului și conservare
Geografia Republicii Moldova

 Suprafața Republicii Moldova este de

aproximativ 33.846 kilometri pătrați.
 Vecinii Republicii Moldova sunt Ucraina la
nord, est și sud, și România la vest.
 Capitala Republicii Moldova este Chișinău,
cel mai mare oraș din țară, situat în partea
centrală a țării.
 Relieful Republicii Moldova

 Carpații Orientali: La nord, Moldova este mărginită de Carpații Orientali, care

formează o zonă montană înaltă, cu vârfuri care depășesc 2.000 de metri.
Aceasta include Munții Călimani, Munții Bistrița, și Munții Maramureșului.

 Dealuri: O mare parte din Moldova este acoperită de dealuri. Dealurile se extind
pe direcția nord-vest/sud-est și sunt intercalate cu câmpii. Munții subcarpatici
sunt situați în partea de nord a Moldovei.

 Câmpii: Câmpia Moldovei se întinde în partea de sud-est a regiunii, adiacentă

regiunii Munteniei. Aceasta este o zonă cu relief mai plat, excelentă pentru
agricultură. Câmpia Română este o parte importantă a câmpiei Moldovei.

 Râuri: Moldova este străbătută de numeroase râuri. Cel mai important este râul
Prut, care formează granița estică a Moldovei cu Republica Moldova. Râul Siret
traversează regiunea într-o direcție nord-sud, iar afluenții săi, precum Bistrița,
Bacău și Trotuș, au o importanță semnificativă
 Procesele exogene în formarea reliefului

Eroziunea: Eroziunea este procesul prin care pietrele, solul și rocile sunt purtate și îndepărtate de la locul lor original. Eroziunea
este cauzată de factori precum ploaia, vântul, râurile și ghețarii. Aceasta poate modela suprafața Pământului, creând forme de
relief precum văi, chei, canioane și delte.
Depunerea: Procesul de depunere este inversul eroziunii. Materialele erodate sunt transportate de factorii exogeni și apoi
depuse în altă parte. Acest lucru poate duce la formarea de depozite de sedimente, precum nisipuri, argilă sau pietriș, și poate
contribui la formarea de caractere geomorfologice precum dunile, luncile aluviale sau conurile de deșeuri.
Solvarea: Solvarea implică dizolvarea sau descompunerea rocilor și a solului sub influența apei și substanțelor chimice dizolvate
în apă. Acest proces poate crea caracteristici precum peșteri și stalactite.
Congelația și dezghețul: Ciclul de îngheț și dezgheț poate deteriora rocile și solul. Apa se infiltrează în rocile fisurate, apoi
îngheță și se dilată, ceea ce poate să rupă rocile. Acest proces este important în formarea crevaselor în munți și în
dezagregarea rocilor.
Vântul: Vântul poate transporta particule fine, precum nisip și praf, și le poate săpa în roci, creând forme de relief precum
dunele și stancile erodate.
 Eroziunea ca proces exogen

Eroziunea este un proces exogen prin care pietrele, solul și rocile de la suprafața Pământului sunt îndepărtate sau erodate și transportate de către factori precum
apă, vânt, gheață sau activitatea umană. Eroziunea poate duce la remodelarea reliefului și la modificarea peisajului natural. Există mai multe tipuri de eroziune,
dintre care cele mai comune sunt eroziunea fluvială și eroziunea vântului.
Eroziunea fluvială: Acest tip de eroziune este cauzat de acțiunea apei, mai ales a râurilor. Apa curgătoare poate eroda malurile râurilor și poate transporta
materiale erodate mai jos în aval. Acest proces poate crea văi, chei, canioane și delte. Eroziunea fluvială poate avea un impact semnificativ asupra mediului și a
terenurilor agricole. Un exemplu notabil de eroziune fluvială în Moldova este eroziunea malurilor râurilor Siret, Bistrița și Trotuș, care au cauzat pierderi de teren
agricol și alunecări de teren.
Eroziunea vântului: Eroziunea vântului apare atunci când particule fine, cum ar fi nisipul și praful, sunt purtate de vânt și pot afecta rocile sau solul. Acest proces
poate crea caracteristici precum dunele de nisip și pot afecta vegetația și terenurile agricole. În Moldova, eroziunea vântului poate fi observată în special în
regiunile cu terenuri mai deschise, cum ar fi câmpiile, unde vânturile puternice pot muta și redistribui solul.
Râurile Siret, Bistrița și Trotuș: Aceste râuri au fost afectate de eroziunea fluvială în unele zone, ceea ce a dus la alunecări de teren și la pierderea terenurilor
agricole.
Zona deluroasă și de câmpie: În regiunile cu terenuri deschise, vânturile puternice pot cauza eroziunea solului și pot duce la degradarea terenurilor agricole.
Plajele și dunile de nisip de-a lungul râurilor: Eroziunea vântului poate afecta plajele și dunile de nisip de-a lungul râurilor din Moldova, modificându-le forma și
dimensiunea.
 Depunerile sedimentare

îrocesul de depunere a sedimentelor este un aspect important al proceselor exogene care au influențat formarea reliefului moldovean și a altor regiuni. Depunerea
este opusul eroziunii și implică acumularea materialelor erodate sau transportate de factorii externi (cum ar fi apa, vântul sau ghețarii) într-un alt loc, de obicei într-
un mediu mai staționar sau mai puțin energic. Acest proces are un impact semnificativ asupra modelării reliefului și a peisajului.

În ceea ce privește Moldova, depunerile de sedimente au avut un rol esențial în formarea reliefului din regiune. Iată cum:

Câmpia Moldovei: Una dintre caracteristicile definitorii ale reliefului moldovean este câmpia sa extinsă. Această câmpie a fost formată în mare parte prin
depunerea sedimentelor aduse de râuri, cum ar fi Prut, Siret și alții, de-a lungul mileniilor. Aceste râuri au transportat sedimente, inclusiv nisip, argilă și pietriș, din
zonele mai înalte și le-au depus în zonele joase, creând astfel soluri fertile și terenuri agricole.

Delta Dunării: În sud-estul Moldovei, în apropiere de Marea Neagră, se găsește Delta Dunării, una dintre cele mai mari delte fluviale din Europa. Aici, depunerile de
sedimente aduse de fluviul Dunărea au contribuit la formarea unui peisaj unic, caracterizat de bălți, canale, dune de nisip și vegetație specifică.

Formarea luncilor aluviale: Depunerile de sedimente au jucat un rol important în formarea luncilor aluviale de-a lungul râurilor moldovenești. Aceste lunci oferă
terenuri fertile pentru agricultură, dar sunt susceptibile la inundații și necesită gestionarea atentă a resurselor de apă.
 Relief glaciar și carstic

Moldova este o regiune cu relief predominant format de procesele exogene, precum eroziunea fluvială și vântul, și nu prezintă
caracteristici tipice pentru zonele cu relief glaciar sau carstic. Astfel, nu există exemple notabile de zone cu astfel de caracteristici în
Moldova. Cu toate acestea, în regiunile limitrofe, precum Munții Carpați din nordul Moldovei și Munții Apuseni din vest, există exemple de
relief carstic și glaciar.

În Munții Carpați, care formează frontiera de nord a Moldovei, pot fi găsite forme de relief carstic, cum ar fi peșteri și chei, datorită
proceselor de dizolvare chimică a rocilor calcaroase. Peștera de la Putna și Cheile Bicazului sunt exemple notabile în apropierea zonei. În
aceste regiuni montane, procesele de eroziune și dizolvare au dus la formarea acestor caracteristici carstice spectaculare.

În ceea ce privește relieful glaciar, Munții Carpați au fost modelați parțial de ghețari în trecut, dar aceste forme glaciare nu sunt atât de
pronunțate ca în alte regiuni montane din lume. Munții Călimani din nord-estul României, la granița cu Moldova, prezintă unele
caracteristici glaciare. Aceste caracteristici includ circuri glaciare și morene, care sunt forme de relief create de ghețari.

În concluzie, deși Moldova nu are în mod specific regiuni cu relief glaciar și carstic, regiunile montane din apropiere, cum ar fi Munții
Carpați, oferă exemple notabile de astfel de forme de relief în țara vecină România.
Impactul asupra mediului și conservare

Impactul proceselor exogene asupra mediului:

Eroziunea solului: Eroziunea solului poate duce la pierderea stratului superior al

solului, care este esențial pentru agricultură. Aceasta poate contribui la
degradarea terenurilor agricole și la poluarea apelor subterane și de suprafață cu
sedimente.

Depunerea: Depunerile de sedimente pot provoca inundarea și colmatarea

zonelor de apă dulce, afectând biodiversitatea și utilizările resurselor de apă.

Efecte asupra ecosistemelor: Procesele exogene pot afecta ecosistemele acvatice

și terestre prin schimbarea habitatelor, distrugerea vegetației și impactul asupra
faunei.

Impactul peisajului: Formele de relief pot fi modificate sau distruse de eroziune și

depunere, afectând aspectul peisajului natural și potențialul turistic al regiunilor.
Multumesc de
atentie!!!