Republica Moldova

Republica Moldova este aşezată la est şi nord-est de România, cea mai mare parte a
teritoriului fiind situată între râurile Prut şi Nistru. Ţara nu are ieşire directă la
mare, dar are acces indirect la Valea Nistrului şi pe Dunăre. La Giurgiuleşti, are o
ieşire îngustă, de 500 m,la Dunăre.

Relieful Republicii Moldova este reprezentat de variate forme, apărute în urma

interacţiunii proceselor endogene si exogene. Pe teritoriul ţării se disting câteva
unităţi de relief, grupate în trei regiuni mari: Podişurile şi câmpiile Moldovei de
Nord, Podişurile Moldovei Centrale şi Câmpiile şi podişurile Moldovei de
Sud. Unităţile de relief se delimitează în funcţie de altitudine, gradul de
fragmentare, de particularităţile proceselor de modelare etc.

Podişurile Moldovei Centrale sunt reprezentate pe Podişul Codrilor şi Dealurile

Ciulucurilor. Podişul Codrilor este unitatea cea mai ridicată de relief, cu altitudinea
maximă 429 m (Dealul Bălăneşti). Având un relief puternic fragmentat, podişul se
aseamănă după aspect cu nişte munţi joşi. Dealurile Ciulucurilor au o altitudine mai
mică, dar sunt de asemenea puternic fragmentate. Pe aceste unităţi de relief se
dezvoltă foarte intens alunecările de teren. Procesele de alunecare şi cele de
eroziune au determinat răspândirea largă a hârtoapelor. Alunecările de teren ocupă
suprafeţe considerabile, afectând deseori localităţile, terenurile agricole, căile de
transport etc.

Câmpiile şi Podişurile Moldovei de Sud

Câmpia Nistrului Inferior şi Câmpia Prutului Inferior sunt plane, reprezentând
terase fluviale cu altitudini de la zeci până la 200-220 m. Ele sunt slab fragmentate
iar părţile mai ridicate sunt secţionate de ravene şi vâlcele. Relieful plan
favorizează poluarea densă a teritoriului şi utilizarea intensă a terenurilor în
agricultură.

Câmpia Moldovei de Sud are altitudini ce nu depăşesc 180-200 m. Deşi

altitudinea nu este mare, se manifestă intens procesele de eroziune, care au generat
ravene, vâlcele şi alte forme erozionale. Cauzele principale care determină aceste
procese sunt: prezenţa unor depozite groase de loess (roca friabilă), caracterul
torenţial al precipitaţiilor, valorificarea intensă a teritoriului în agricultură. Colinele
Tigheciului au o altitudine mai mare decât Câmpia Moldovei de Sud, cu frecvente
forme erozionale de relief şi alunecări de teren.
Astfel, într-o perioadă îndelungată de evoluţie a teritoriului în condiţii continentale,
ca urmare a interacţiunii proceselor endogene şi exogene, s-a format un relief
complex. El este reprezentat de divresre unităţi de relief, care influenţează
esenţial componentele naturii şi activitatea umană.