CARPAŢII ORIENTALI

Trăsături generale
- Ocupă o suprfață de 35.549 km²
- Prezintă o mare varietate de peisaj
- Se întind de la granița de N cu Ucraina până la Valea Prahovei și Valea Cerbului
- Trăsăturile generale sunt date de :
 Orientarea longitudinală
 Structura geologică
Ele atrag după sine o serie de caracteristici :
 Diferențiere biopedoclimatică a subunităților din N fală de cele din S
 Orientarea general N-S a lanțurulor muntoase este detrminată de structura geologică
cu eruptiv în V, cristalin mezozoic în centru și fliș în E
 Concordanța dintre duritatea rocilor și altitudinile cele mai ridicate
 Predominanța văilor longitudinale și prezența depresiunilor intramontane- mari cu
dispoziție transversală sau longitudinală față de axa mintană- care determină
discontinuitatea în peisaj
 Depresiunile ocupă 25,6% din masa montană și 48% sunt situate la altitudini de peste
500m- permițănd practicarea agriculturii- dep. Maramurașului, dep. Vatra Dornei, dep.
Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, culoarul Bilbor-Borsec- Ghiorghieni,-
Ciuc-Brașov
 Larga dezvoltare a ănvelișului de pădure
 Sunt frecvente inversiunile de temparturi- majoritatea depresiunilor din Orientali- sunt
adevărați poli ai frigului
Modul de formare
- C. Orientali au apărut pe seama unui rift- format la începutul paleozoicului, pe
marginea vestică a plăcii euroasiatice
- Riftul a evoluat ca un geosinclinal (geosinclinal= depresiune tectonică cu dimensiuni
foarte mari, acoperită de apele mării, fundul se lasă lent, permițănd acumularea unor
enocme cantități de sedimente, mișcările orogenetice produuc metamorfozarea și
cutarea treptată a rocilor, erupții vulcanice și creearea unor lanțuri muntoase, care
traptat se întind ăe întraga suprafață a geosinclinalului )
- In aria geosinclinalului s-au acumulat formațiuni sedimenatare :
 Conglomerate, calcare, gresii, dolomite – în partea de est
 Marne, marno-clacare- la adâncime- în partea de Vest
- Incepând din cretatcic/ are loc înălțatea și cutarea statelor deroci
- Pe latura vestică a zonei cristalino – mezozoice au apărut erupții vulcanice care au dus
la formarea lanțului de munți vulcanici – Oaș-Gutâi-Țăbleș-Călimani-Gurghiu-
Harghita ( cel mai lung lanț volcanic din Europa )
- În Cuaternar, glaciațiunea pleistocenă a format ghețari și urme alce acestora pe culmile
de peste 2000m în mț-- Rodnei
- Tot în cuaternar se formează prin sedimentare culoarle depresionare și depresiunile
intramontane
- Cuprinde următoarele subdiviziuni:
 Grupa Nordică - Carpații Maramureșului și Bucovinei
 Grupa Centrală - Carpații Moldo-Transilvani
 Grupa Sudică - Carpații de Curbură
 - Resursele naturale sunt reprezentate de :
 Păduri și pășuni
 Minereuri – mangan (Valea bistriței),minereuru neferoase(Cavnic, Baia, Borșa,
Nistru), mineralizații cuprifere(Toroiaga, Fundu Moldovei, LeșiUrsului)
 Cărbune- dep. Comănești
 Ape minerale
 Potențial hidreoenergetic
 Roci de construcție
 Terenurile arabile în depresiunile mai extinse

GRUPA NORDICĂ
Limite nord – graniţa cu Ucraina,
- sud – dep. Vatra Dornei, dep. Câmpulung
- est- podişul Sucevei,
- vest- podişul Transilvaniei, dealurile Silvaniei
Litologia
- prezintă o mare diversitate de roci ce impune un paralelism al culmilor
- vest- roci eruptive – vulcanice
- centru- roci dure – şisturi cristaline
- est – roci sedimentare cutate- fliş
Relieful
- se individualizează printr-o masivitate accentuată datorită dezvoltării mari a zonei cristaline și
printr-o lățime maximă 130-140 km
- masivitatea este diminuată de depresiunile intramontane, prezintă suprafețe de nivaelare ( complexul
scultural în mții Rodnei, maramureșului, Bârgăului, Obcinele Bucovinene
- cele mai mari altitudini din Carpaţii Orientali- 2303m- vf. Pietrosu – m-ţii. Rodnei şi 2279m vf. Ineu
- culmile au o orientare generală NV-SE cu excepția m-ților Rodnei și Bârgăului
- succesiunea de culmi paralele este specifică Obcinelor Bucovinene
- Prezența pasurilor de culme înalte Neteda-1040m, Șetrf818m, Prislop1416m, Rotunda1271m,
Mestecăniș1096m
- prezintă relief glaciar – în m-ţii Rodnei – lacuri glaciare-Lala, Ineu, Buhăescu, văi și circuri glaciare,
morene,blocuri eratice
- prezența vulcanilor și a șisturilor cristaline dau minereuri de cupru și minereuri complexe
- spre vest se desfăşoară m-ţii vulcanici-Oaș-Igniș, Gutâi, Lăpuș, Țibleș - se încadrează în categoria
munților joși, media altitudinală fiind de 500-600mîn V și 1200-1400m SE
1. Oaş – sunt cei mai joși cu alt. Între 500 și 824m în Dealul Piatra Viscului Ca forme de relief se
impun nekurile preoeminente marcate de toponime: Măgura, Măgurița
2. Gutâi- 1443m
3. Ţibleş-1835m
- în centru – şisturi cristaline
1. M-ţii Maramureşului- masivul este fragmentat de afluenții Vișeului .
- este alcătuit din șisturi cristaline cu intruziuni vulcanice – înmasivul Toroiaga,,cupola vulcanică,,
- vârfurile nu depășesc 2000m- vf PopIvan(1937m, Farcău 1956m, Toroiaga 1930, Cearcănu1847m
2. M-ţii Rodnei
- Sunt cei mai impunători și cu altitudinea cea mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale
C.Orientali
- Prezintă numeroase vârfuri ce depășesc 2000m altitudine- Pietrosu 2303m, vf.Ineu 2279, vf.Rebra
2221m, vf. Buhăescu 2066m
- La sud de valea Moldovei se găsesc două masive izolate, de mare atracție turistică Giumalău și
Rarău, unde pe șisturi cristaline relieful este domol, greoi, iar pe clacare e caracteriyat prin piscuri,
turnuri, piramide, pereți verticali. Pe culmea Rarăului se înalță două stânci calcaroase - Pietrele
Doamnei
 3. M-ţii. Suhard
4. M-ţii. Bârgăului
- în est- o succesiune de culmi paralele dezvoltate pe fliş cu altitudini ce scad spre E
a. Obcina Feredeu
b. Obcina Mestecăniş
c. Obcina Mare
- Variatatea mare a reliefului decurge din extinderea mare a depresiunilor(dep.Maramureș), din
prezenața pasurilor, trecătorilor culoarelor de vale
- Dep. Maramureş- delimitată de şirul munţilor vulcanici în V, m-ţii Rodnei în S, M-ţii Maramureş în
E
 Este cea mai mare depresiune intramontană a grupei nordice
 Este delimitată șirul m-ților vulcanici Oaș și Gutâi în V, m-ții Rodnei și S, m-ții Maramureș
în NE
 Rețeaua hidrografică este reprezentată de Tisa, Vișeau și Iza
- La poalele munților Oaș se află Țara Oașului – o depresiune mică săpată în cadrul lanțului vulcanic.
Este renumită prin consrvarea elemtelor de artă populară autentică
- La poalele munților Gutîi și intrată în dealurile vestice – Dep.Baia Mare
- În sudul grupei se află depresiunile: Dornelor – străbătută de râul Bistriţa şi Câmpulung – străbătută
de râul Moldova
- Trecătorile se găsesc de-a lungul apelor sau traversează culmi (pasuri)
d. Prislop în NE m-ților Rodnei (cea mai înaltă din carpați 1416m)/ leagă dep.Maramureș de N.
Moldovei
e. Tihuţa ( Bîrgău)- leagă dep.Dornelor de Transilvania
f. Mestecăniş(1096m)- în S Obcinei Mestecăniș
g. Şetref (818m)- în NV m-ților Rodnei permite legătura depresiunii Maramureș cu
Transilvania
h. În m-ții Gutîi trecerea de pe un versant pe altul se face prin pasul Huta-asigură leg dintre
dep.Oaș și dep. Maramureș
Clima
- Aici se interferează influența climatice baltice cu cele oceanice reflectate în temperaturi medii
multianuale coborâte (2-4ºC) și precipitații abundente (1200-1400mmm/an)
- Relieful , prin altitudine și prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificări locale: scăderi
de T în rapot cu înălțimea și creșterea cantității de precipitații la altitudini mai mari
- climat montan –T/0-6gC, precipitaţii 800-1200mm/an, vânturi puternice
- la peste 2000m – climat alpin- Tm –sub2gC, precip. Peste 1200mm/an
- coridoarele de vale și depresiunile aduc devieri ale curenților atmosferici, generând inversiuni de T
cu geruri persistente iarna
Hidrografia
 o mare densitate de ape curgătoare
 potențialul hidroenergetic a faot captat prin construirea hidrocentralei de pe râul Bistrița de la Bicaz-
cu o putere instalată de 210MW
 Someşul Mare –izvorăşte din m-ţii Rodnei
 Bistriţa- izvorăşte din m-ţii Rodnei
 Vişeul şi Iza- drenează dep. Maramureş
 Turul- izvorăşte din m-ţii Gutâi
 Moldova-- izvorăşte din m-ţii Obcina Mestecăniş
 Lacuri- lacuri glaciare
 Lacuri în masive de sare - Ocna Şugatag, Coştiui
Resursele naturale:
- este o unitate cu o gamă largă de resurse ale solului şi subsolului- păduri, păşuni, ape, resurse
minerale, roci de construcţie.
- Potențialul hidroenergetic – hidrocentrala de pe Bistrița de la Bicaz
- Pădurile se răşinoase şi răşinoase în amestec cu fag sunt foarte extinse. Lemnul este folosit în
industria de prelucrare a lemnului sau cea a celulozei şi hârtiei.
- Păşunile şi fâneţele favorizează creşterea bovinelor şi ovinelor.
 - Între resursele subsolului se remarcă:
 izvoarele carbogazoase - Vatra Dornei, Borşa;
 zăcămintele metalifere; minereurile neferoase complexe. La Baia Mare se exploatează aur şi argint.
 cupru; mangan,
 grafit și minereuri radioactive
 roci de construcţie: andezite ( Baia Mare), marmură, gresii ( Câmpulung Moldovenesc) , caolin
Populaţia
- până la 1000-1200 m înălţimile sunt populate permanent;
- judeţele care se înscriu în această unitate sunt: Suceava, Maramureş, Bistriţa- Năsăud, Satu- Mare
- în teritoriu populaţia este repartizată inegal: densităţi mari ( 100 loc./km) în zona Baia- Mare ca
urmare a industriei miniere bine dezvoltate, ce atrage forţă de muncă şi densităţi mici 50-75 loc/km
în depresiunile Maramureş, Dornelor, Câmpulung
Aşezările
- rurale – caracteristic este satul risipit, cu gospodării despărţite de pajişti şi fâneţe
- după numărul de locuitori sunt sate mijlocii- 500-1500loc; şi sate mari 1500- 3000 loc.
- după funcţiile economice, majoritatea sunt cu profil minier, pastoral şi forestier
- urbane- în limitele acestor m-ţii se află oraşele: Sighetul Marmaţiei- 25.000-50.000loc.; Borşa pe
valea Vişeului Vișeul de Sus oraşe mici ( sub 25.000 loc.) – Vatra Dornei, Câmpulung; oraşe mari –
Baia – Mare ( 149.000 loc.)
Agricultura
- se practică atât cultivarea plantelor cât şi creşterea animalelor
- se cultivă: porumb, orz, ovăz, secară, in, cartofi- mai ales în depresiuni
- zootehnia se sprijină, pe lângă cultura plantelor furajere în mare măsură pe pajiştile şi păşunile
naturale foarte bogate mai ales în Obcinile Bucovinei
- se cresc: bovine- prima regiune a ţării în această privinţă(jud. Suceava şi Maramureş) - , ovine,
porcine şi păsări.
- Prelucrarea:
- Lactate- Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei
- Conserve din carne- Baia- Mare
- Ţesături de in şi cânepă- Negreşti- Oaş
- Tricotaje- Sighetul- Marmaţiei
Industria
- industria energiei electrice
- metalurgia neferoasă- Baia- Mare- prelucrează cupru, plumb, aur
- ind. constructoare de maşini produce: maşini unelte la Sighetul Marmaţiei şi utilaj minier la Baia-
Mare
- ind. chimică produce vopsele şi coloranţi- Baia- Mare
- ind. lemnului produce: cherestea de fag, furnire, placaje, P.A.L.
Potențialul Turistic
- prezintă un important potențial turistic datorat peisajor naturale, izvoarelor minerale
- Stațiunile Sângeorz-Băi și Borșa-Fântâna – valorifică izvoarele minerale
- ValeaVaserului – zona ce ami reprezentativă străbate un defileu scultat în masa șisturilor crstaline-
străbătută de o cale ferată îngustă care face legătura între ăpunctele forestiere
- Obcinele bucovinene care s eremarcă prin furmusețea peisajelor și prin elemntele de etnografie,
folclor, arhitectură populară, monumete de artă medievală- mânăstirile Sucevița, Moldovița, Putna,
Voroneț, Humor

GRUPA CENTRALĂ
Limite
- nord- dep. Dornelor şi Câmpulung
- sud –valea Oituzului
- vest – dep. Transilvaniei
- est - Subcarpaţii Moldovei
Litologia
 - prezintă o mare diversitate de roci ce impune un paralelism al culmilor
- vest- roci eruptive – vulcanice
- centru- roci dure – şisturi cristaline
- est – roci sedimentare cutate- fliş
Relieful
 altitudinile scad de la nord la sud- Călimani 2100m(vf.Pietrosu)- Giumalău 1857m , Bistriței 1791m
 grupa se individualizează prin lăţimea sa şi prin lipsa de masivitate
 culmile sunt orientate NV-SE
 desfășurare din ce în ce mai largă a flișului
 ampla dezvoltare a lanțului eruptiv cu masive mai înalte și morfologie vulcanică mai bine dezvoltată
 apariția marelui uluc depresionar de baraj vulcanic , orientat N-S: Bilbor- Borse- Giurgeu-Ciuc
 dispunerea paralelă a culmilor desfășurare mare pe lățime 80-100km
 poziția latitudinală a grupei centrale impune o serie de trăsături în componentele peisajului în
comparație cu cea nordică
 atenuarea cantității de precipitații de sub 1000mm/an
 ușoara restrângere a duratei zăpezilor pe an în înălțimi
 predominarea circulației vestice a maselor de aer, iar a celor estice mai restrânse, pe versanții estici.
În depresiuni apar frecvente inversiuni termice
 restrângerea pădurilor de conifere și trecerea la pădurile de amestec brad și gag. Pășunile și fânețele
au mare extindere
- în vest şirul m-ţilor vulcanici- Călimani- 2100m vf. Pietrosu
 Gurghiu
 Harghita
- sunt mai înalţi decât în grupa nordică cu cratere bine păstrate – alc. Din șisturi cristaline
 Spre răsărit sunt m-ţii Moldovei alcătuiţi din trei şiruri de culmi
 în centru m-ţii – Giumalău, Rarău, Bistriţei, Ceahlău, Tarcău

 în vest- Giurgeu, Hăşmaşu Mare, Ciuc, Nemira- alc. din şisturi cristaline. În m-ții Hășmașu Mare
prezența calcarelor a generat un relief carstic cu lapiezuri, chie, doline, uvale, polii, peșteri. Prezența
Lacului Roșu între culmile de calcar, a sălbaticelor chei ale Bicazului, culmea crenelată a
Hășmașului Mare cu ,,Piatra singuratică,, a pădurilor de molid dau acestei zone o valoare turistică
foarte mare, la care se adaugă vecinătatea Ceahlăului și a Lacului de acumulare Izvorul Muntelui

 în est- Stânişoarei, Goşmanu, Berzunţ- închid între ei dep. Comăneşti (Dărmăneşti), Trotuşului,
Tarcău – zona flişului

- contactul zonei cristaline cu cea vulcanică este marcat într-un întins culoar depresionar Bilbor-
Borsec- Giurgeu-Ciuc
 depresiuni- dep. Giurgeu drenată de Mureş; dep. Ciucului drenată de Olt; dep. Comăneşti
 varietatea mare a reliefului decurge din marea mulţime de dep. intramontane, pasuri, trecători şi
culoare de văi
- pasurile, trecătorile, văile longitudinale sectoarele de văi transversale întrerup masivitatea acestei
grupe montane , înlesnind circulația dintr-o parte în alta :
 pasul Tihuța / face trecerea din m-ții Bîrgău în m-ții Călimani dar leagă și dep.Dornelor de
Transilvania
 pasul Bucin în m-ții Gurgiu
 pasul Sicaș – în mții Hargita leagă dep. Giurgeu și Vârșag
 pasul Tulgheș- pe valea Bistricioarei leagă Moldova de Transilvania prin Bosec și Tiplița
 trecătoarea Bicaz (Pîngărați)- este traversată de drumul care vine dinspre Piatra Neamț, pe
valea Bistriței a Bicazului și a lacului Roșu, Gheorghieni în dep.Giurgeu , iar de aici prin
trecătoarea Izvorul Mureșului în dep.Ciuc
Clima
- climat montan –T/0-6gC, precipitaţii 800-1200mm/an, vânturi puternice
- la peste 2000m – climat alpin- Tm –sub2gC, precip. Peste 1200mm/an
- se simt influenţe vestice (oceanice) şi estice ( de ariditate)
Apele
 o mare densitate de ape curgătoare-Mureşul şi oltul izvorăsc din Hăşmaşu Mare
 Mureşul drenează dep. Giurgeului şi formează defileul Topliţa- Deda între m-ţii Călimani şi Gurghiu
 Oltul – drenează dep. Ciucului , formează un defileu la Tuşnad; ocoleşte m-ţii Baraolt pe la sud
traversează m-ţii Perşani şi formează defileul de la Racoş
 Trotuşul izv. Din m-ţii Ciucului
 Târnava Mare izv. din m-ţii Harghita
 Târnava Mică izv. din m-ţii Gurghiu
 Lacuri
 Lacuri vulcanice Sf. Ana –lângă Tuşnad- în masivul Ciomatu
 Lacuri de baraj natural- Lacul Roşu- valea Bicazului
 Lacuri de interes energetic- Izvorul Muntelui – pe Bistriţa
 Fauna acvatică- păstrăvul şi lostriţa
Resursele naturale:
- este o unitate cu o gamă largă de resurse ale solului şi subsolului- păduri, păşuni, ape, resurse
minerale, roci de construcţie.
- Pădurile se răşinoase şi răşinoase în amestec cu fag sunt foarte extinse. Lemnul este folosit în
industria de prelucrare a lemnului sau cea a celulozei şi hârtiei.
- Păşunile şi fâneţele favorizează creşterea bovinelor şi ovinelor.
- Între resursele subsolului se remarcă: izvoarele carbogazoase- Vatra Dornei, Borsec, Harghita,
Tuşnad
- zăcămintele metalifere- se extrag din m-ţii Harghita ( Lueta);
- mangan- în apropiere de Vatra Dornei,
- cupru-
- zăcăminte energetice- dep. Comăneşti – cărbune brun
- zăcăminte nemetalifere- potasiu- la poalele m-ţilor Goşmanu
- petrol – exploatat la Dărmăneşti
- apa Bistriţei – importantă sub aspect energetic- 12 lacuri de acumulare
- roci de construcţii- bazalte- la Racăş şi Topliţa; andezite; marmură, caolin, calcare, gresii
Populaţia
- până la 1000-1200 m înălţimile sunt populate permanent;
- judeţele care se înscriu în această unitate sunt: Suceava, Neamţ Bacău, Covasna, Harghita, Mureş.
- în teritoriu populaţia este repartizată inegal: densităţi de aproape 75 loc./km se află în depresiunile
Ciuc şi Giurgeu
Aşezările
- rurale – caracteristic este satul risipit, cu gospodării despărţite de pajişti şi fâneţe
- după numărul de locuitori sunt sate mijlocii- 500-1500 loc; şi sate mari 1500- 3000 loc.
- după funcţiile economice, majoritatea sunt cu profil minier, pastoral şi forestier
- urbane – Miercurea Ciuc, Sfântul Gheorghe ( 50.000-100.000loc.), oraşe mici cu funcţie turistică:
Borsec, Tuşnad, Slănic- Moldova
Agricultura
- se practică atât cultivarea plantelor cât şi creşterea animalelor
- se cultivă: porumb, orz, ovăz, secară, in, cartofi- mai ales în depresiuni
- zootehnia se sprijină, pe lângă cultura plantelor furajere în mare măsură pe pajiştile şi păşunile
naturale foarte bogate.
- se cresc: bovine- jud. Mureş Braşov, Covasna- , ovine, porcine şi păsări.
- Prelucrarea:
- Lactate- Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei
- Lână- Covasna
- Confecţii- Miercurea Ciuc
Industria
- industria energiei electrice- hidrocentrala Stejaru de pe Bistriţa şi termocentrala de la Vatra Dornei
- ind. constructoare de maşini – Miercurea Ciuc
- ind. lemnului produce: cherestea de fag, furnire, placaje, P.A.L.
- industria materialelor de construcţii- ciment( Bicaz), var( Câmpulung Moldovenesc)
GRUPA SUDICĂ
- Carpaţii de curbură ocupă partea de sud a C.Orientali şi se desfpşoară de la V. Oituzului la
V.Prahovei, consituind o punte de legătură între C.Orientali şi C.Meridionali
Limite
- Nord- valea Oituzului
- Valea Prahovei
- În sud şi est intră în contact cu Subcarpatii de Curbură
Litologia
- Caracteristica esenţaială este imprimată de formaţiunile de fliş care ating o lăţime maximă de 80km
în zona curburii
- Lipsesc rocile eruptive precum şi şisturile cristaline
- O mare varietate de roci sedimentare- marno-clacare, calcare, gresii calcaroase , conglomerate,
marne- fliş
- În partea de vest domină fliş cretacic- marne, marno-calcare, conglomerate, gresii calcaroase , care
dau înălţimi mai mari şi suprafeţa de eroziune. Structura flişului este suf formă de cute sinclinale şi
anticlinale înălţate tectonic
- Flişul extern (paleogen)este format din gresii calcaroase, silicioase, gresii cu granule de cuarţ, ce dau
rezistenţă mare în m-ţii Vrancei. Preyintă de asemenea conglomerate calcaroase şi orizonturi şisto-
marnoase.
Trăsături generale. În raport de geneză şi mozaicul petrografic, C. De curbură au o serie de însuşiri
structurale
- lipseşte paralelismul culmilor
- relieful se prezintă ca o asociere de masive restrânse, fragmentate transversal de văi scurte
- larga desfăşurare a flişului în detrimentul cristalinumui căzut în adânc şi a eruptivului redus la cîteva
petice
- pasurile înalte sunt frecvente şi fac legătura cu depesiunea Braşovului
- prezenţa depresiunii Braşov, de mare extindere şi a bazinelor depresionre intramontane –Comandău
şi Întorsura Buzăului
- nu depăşesc 2000m – altit. max. 1954m
- sunt fragmentaţi în trei subunităţi:
 una înaltă externă – M-ţii Curburii externe
 una mai joasă internă – M-ţii Curburii Interne
 depresiunea Braşovului
Zona Curburii Externe
- sunt formaţi din roci ale flişului care dau înălţimi relativ mai mari în întraga grupă
- apar ca u succesiune de culmi şi culoare de văi ce cresc în altitudine de la V la E
- principale masive muntoase sunt:
- M-ţii Vrancei,
 M-ţii Buzăului alcătuiţii dint-o asociere de culmi muntoase- Penteleu şi Siriu
 M-ţii Ciucaşului- 1954m –vf. Ciucaş
 M-ţii Întorsurii- care închid Depresiunea Întorsura Buzăului şi dep. Comandău
 M-ţii Bârsei(Timişului)- denumiţi şi m-ţii Braşovului sau Cristianului după cel mai înalt vărf
al masivului Păstăvaru vf. Postăvarul(Cristianul Mare) 1799m. Răul Timiş separă cele două
masive componente- Postăvarul şi Piatra Mare(1844m)- prezită relief carstic de adîncime
+Peştera de Gheaţă şi Cheile ,,Şapte scări,, (¤ pe Postăvarul se urcă din staţiunea Poiana
Braşov)
 M-ţii Baiului- altitudinea frecvantăă peste 1800m, cel mai înalt vf- Baiu 1808m
Zona curburii Interne
- Cuprind m-ţii Bodoc, Baraolt şi Perşani
- Închid la N dep.Braşovului
- Au altitudini joasă, abia ajung la 1000m şi sunt alcătuiţi din roci slabe ale flişului (marne,
conglomerate, calcare şi insular roci eruptive şi cristalin)
Depresiunea Braşovului – situată la curbura internă a arcului carpatic
 Este cea mai intinsă depresiune intramontană din C.Româneşti
  Partea ei vestică este cunoscută sub numele de Țara Bîrsei
 Geneza este de natură tectonică şi de eroziune şi acumulare
 Este formată din trei compartimente: dep.Bîrsei, dep.Sf. Gheorghe, dep. Râul Negru
 Are aspectul unui șes neted cu Alt. Medie 530-560m – cultivat agricol
 Este o străveche răscruce de drumuri și își menține în continuare această funcție prin poziția centrlă
și prin trecătorile din jur deschise în doate direcțiile:
- Oituz pe valea Oituzului
- Vlădeni în S mților Perșani
- Tușnad și Racoș –pe valea Oltului
- Predeal – pe valea Prahovei
- Predeluș pe V.Doftanei
- Bratocea
- Tabla Buții în E m-ților Ciucaș
- Buzau – pe valea Buzăului
 Din p.d.v climatic se caracterizează prin frecvente inversiuni termice, temperaturi minime foarte
ecăzute, îngheţuri timpurii şi precipitaţii relativ scăzute - aici se interferează influenţele climatice
vestice cu cele estice
Dep. Întorsura Buzaului (denumită după ,,cotul ,, mare pe care îl face Buzăul în trecerea pe aici) desparte
m-ții Siriu și m-ții Ciucaș e m-ții Întorsurii
Clima
- Deschiderea acestor munţi către vest favorizează pătrunderea aerului umed şi răcoros din V , însă pe
latura externă se resimt mase de aer reci dinE şi NE care sunt direcţionate spre centrul C.Române.
- T medii anuala- 2-6° Cşi sub 2° C în m-ţii Ciucaş
- Depresiunea Braşov are un climat tipic de depresiune intramontană , cu o mare frecvenţă
ainvesiunilor de temperatură.
- la Bod lângă Braşov – minima absolută a temperaturii –38,5 grade C
- precip. –500-700mm/an
- vara pătrund mase de aer fhoenizate
Apele
- Oltul- străbate dep. Braşovului şi primeşte ca afuent Râul Negru
- În C.de Curbură îşi au iyvoarele numeroase răuri: Putna, Buzău, Teleajen,
- Oituzul şi Putna – cu izv. În m-ţii Vrancei
- Buzăul – izv. Din m-ţii Ciucaş
- Potenţailul hidroenergetic este pus în valoare pe Buzău şi Doftana şi exită lacuri antropice construite
în scop energetic
Resursele naturale:
- este o unitate cu o gamă largă de resurse ale solului şi subsolului- păduri, păşuni, ape, resurse
minerale, roci de construcţie.
- Pădurile se răşinoase şi răşinoase în amestec cu fag sunt foarte extinse. Lemnul este folosit în
industria de prelucrare a lemnului sau cea a celulozei şi hârtiei.
- Păşunile şi fâneţele favorizează creşterea bovinelor şi ovinelor.
- Între resursele subsolului se remarcă: izvoarele carbogazoase, zăcăminte de cărbune, roci de
construcţie mai ales gresiile
- Din albiile râurilor se extrag pietrişuri şi nisipuri

Populaţia

- până la 1000-1200 m înălţimile sunt populate permanent;

- judeţele care se înscriu în această unitate sunt: Braşov, Covasna, Vrancea, Buzău, Prahova
- în teritoriu populaţia este repartizată inegal: densităţi mari ( 150 loc./km) în depresiunea
Braşovului , unde forţa de muncă este atrasă de industria bine reprezentată în oraşul Braşov .În general
densitatea este sub media pe ţară , fenomen specific zonelor de munte.
Aşezările
- rurale – caracteristic este satul risipit, cu gospodării despărţite de pajişti şi fâneţe
- după numărul de locuitori sunt sate mijlocii- 500-1500loc; şi sate mari 1500- 3000 loc.
 - după funcţiile economice, majoritatea sunt cu profil minier, pastoral şi forestier
- urbane -în dep. Braşov se află oraşul Braşov( 323.000 loc.)- menţionat documentar din 1271- al
doilea centru industrial al ţării şi cel mai mare centru turistic. Alte oraşe: în general sunt oraşe mici
sub 25.000 loc. - Tărgu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Sfîntul Gheorghe Codlea, Săcele , Răşnov, etc.
Agricultura
- se practică atât cultivarea plantelor cât şi creşterea animalelor
- se cultivă: porumb, orz, ovăz, secară, in, cartofi- mai ales în depresiuni
- zootehnia se sprijină, pe lângă cultura plantelor furajere în mare măsură pe pajiştile şi păşunile
naturale foarte bogate.
- În dep. Braşov se cultivă: cartof, sfeclă de zahăr, pomi fructiferi,
- se cresc: bovine- jud. Braşov, Covasna- , ovine, porcine şi păsări.
- Prelucrarea:
- Lactate- Braşov
- Lână- Covasna, Braşov
- Ind. textilă- bumbac( Sf. Gheorghe ), tricotaje ( Braşov), încălţăminte ( Braşov),
- Morărit şi panificaţie- Braşov, preparate din carne şi conserve- Braşov, Azuga, bere- Azuga
Industria
- industria energiei electrice
- ind. constructoare de maşini –autocamioane, aparate de zbor, tractoare agricole- Braşov,
- ind. lemnului produce: cherestea de fag, furnire, placaje, P.A.L., mobilă- Braşov
- industria materialelor de construcţii- sticlă( Azuga), var, ceramică brută( Braşov)
- ind. chimică- produse cosmetice- Braşov, vopsele şi coloranţi- Codlea
- ind. poligrafică- Braşov

Potenţial Turistic reprezentat de Oraşul Braşov şi staţiunile Montane – poiana Braşov,(jud. Braşov)
Predeal(Braşov)- sporturi de iarnă –părtia Clăbucet , Azuga, Buşteni, Sinaia(toate în jud. Prahova),
Râşnov( centrul de echitaţi , cheile Rîşnoavei , cetatea Râşnov)
 Obiective turistice din
Carpaţii Orientali

Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent-Anna tó) este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe
întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad.
Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Comatu (sau, după alte surse, Ciomadu),
din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţii şi în Europa de Est, care a
avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sfânta Ana, este o
rezervaţie complexă naturală, geologică, floristică şi faunistică, fiind legat de Băile Tuşnad prin poteci
turistice.

Lacul Roșu este un lac de baraj natural format în 1837 şi situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui
Hășmașul Mare, în apropierea oraşului Gheorgheni din județul Harghita. După măsurătorile din anul 1987
dimensiunile lacului sunt următoarele: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m², volumul apei acumulate
587.503 m³.Geologic zona este alcătuită mai ales din calcare, care au dat naştere la forme de relief
spectaculoase. Un interes aparte îl prezintă Cheile Bicazului, cu o lungime de 8 km si o adâncime de 200-
300 m. Înălţimile variază între 980 m (Lacul Roșu) și 1792 m (Vf. Hășmașu Mare). Peisajul farmecă şi prin
prezenţa lacului de baraj natural Lacul Roșu. Acest lac s-a format în anul 1837 în urma surpării unei părți
din masivul muntos (Vârful Ghilcoș). Numele lacului vine de la aluviunile roşiatice aduse de Pârâul Roșu.

Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali,
in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei.Munţii Rarâul sunt marginiti la nord de
depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina Mestecanisului si
Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de muntii Stanisoarei. In sudul lor se afla
muntii Bistritei; in sud-vest depresiunea Tara Dornelor, strajuita de masivul vulcanic al Calimanului; in vest
Obcina Suhardului si muntii bargaului, iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor
Rodnei.Muntii Rarau-Giumalau sunt delimitati la nord-vest de valea Putnei si de saua sau pasul
Mestecanisului, care le separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata
de Obcina Voronetului, cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie: sandru si Slatioara. Spre sud-
est, dincolo de aliniamentul valea Chiril-curmatura Prislopului si paraul Hogea se desfasoara culmile
prelungi ale muntilor Stanisoarei.

Băile Tușnad (în maghiară Tusnádfürdő) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.
Are o populaţie de 1.728 locuitori,[1] fiind orașul cu cel mai mic număr de locuitori din România. Este situat
în partea sudică a depresiunii Ciucului, între munții Harghita și Bodoc, în cheiurile Oltului, la o altitudine de
650 m. Este o importantă staţiune balneo-climaterică.