Geografia fizică a României

CURS 7: RELIEFUL ROMÂNIEI

RELIEFUL GLACIAR

Lect.univ.dr. Florina TATU

 Sistemul glaciar
- Răcirea generală a climei în timpul Cuaternarului a permis formarea și
acumularea maselor de gheață în Carpații Românești la altitudini de peste 1700-
1800 m, valori ce corespundeau limitei zăpezilor permanente;

Holocen
WÜRM 10 000 ani
Qp3

R-W
80 000
RISS - În Carpații românești clima rece,
M-R 128 000
Qp2

glaciară, s-a instalat la sfârșitul

Cuaternar

MINDEL
G-M 180 000 Pleistocenului mediu în Riss, când calota
GÜNZ glaciară nord-europeană se afla în
D-G
425 000
imediata apropiere a Carpaților;
DONAU

500 000
800 000
Qp1

- Acumulate în circurile glaciare,

masele de gheață au curs în lungul
văilor preglaciare, fruntea limbii
ghețarilor ajungând până la 1000 –
1200 m în Crapații nordici și 1300
1,8 mil. ani -1350 m în Carpații Meridionali
NEOGEN
 Fazele glaciare - Riss – cea mai puternică, cu precipitații solide
Au fost distinse 2-3 faze foarte abundente ceea ce a favorizat
extinderea calotei glaciare nordice până la
glaciare principale: latitudinea de 49 gr lat.nordică (în apropiere
de Crapați);
- Limita zăpezilor permanenete era la 1600m în
Holocen
10 000 C.Orientali și 1800-1850m în C.Meridonali;
WÜRM
Qp3

R-W - în Crapați a determinat formarea unor

80 000 ghețari de mare anvergură, ghețari de tip
RISS
M-R 128 000 alpin, cu limbi glaciare foarte extinse (până la
Qp2
Cuaternar

MINDEL cca. 8 km);

G-M 180 000
GÜNZ
D-G
425 000 - Würm – mai redusă cu 2-3 stadii (W1, W2,
DONAU W3);
- Această glaciațiune a fost una aridă, cu
500 000 temperaturi foarte zcăzute și precipitații
800 000 reduse; calota glaciară nordică s-a retras până
Qp1

la latitudinea de 52 gr.;
- Limita zăpezilor permanente era la 1800m în
C.Orientali și 2000-2100 m în C.Meridionali
- A determinat formarea în special a ghețarilor
de circ.
1,8 mil. ani
NEOGEN
 Modelarea glaciară

- A fost diversificată regional în funcție de:

numărul fazelor glaciare manifestate în
fiecare masiv, gradul de fragmentare a
reliefului preglaciar, expunerea și panta
versanților;
- Masivele de peste 2000 m (Rodna,
Făgăraș, Parâng, Retezat, Godeanu), au
fost afectate de ambele faze glaciare;
- Masivele cu înălțimi de 1700-2000 m au
fost modelate numai de prima fază
glaciară, care a fost și cea mai extinsă
(Riss, climă mai caldă și umedă
favorabilă acumulărilor de zăpadă și
formarea gheții);

- Modelarea glaciară s-a realizat prin două

tipuri de ghețari – de vale și de circ la
care s-ar mai putea adăuga și ghețarii de
platou.
Ghețarii de vale:
- Au bazine de acumulare largi cu
mai multe bazine secundare;
- Limbi de gheață de cca. 3-8 km;

Ghețarii de circ (de versant):

- Au dimensiuni reduse
- Sunt suspendați pe versant sau la
obârșia văilor torențiale;

- Ghețarii de platou: - mici platoșe de gheață ce acopereau marile

suprafețe de netezire situate la peste 1800 m (Platforma Borăscu);
ex. În M. Rodnei, Bucegi, M. Ceahlău, M. Retezat
 Formele glaciare
- Relieful glaciar din Carpați poate fi grupat în două
categorii de forme:
- De eroziune (circuri, văi, praguri, șei de
transfluență);
- De acumulare (morene).

Circurile glaciare
principalele forme glaciare care s-au păstrat

Circuri simple, create de ghețari mici,

suspendați; au formă semicirculară;

Circuri suspendate în M. Iezer

 Circul Zănoagei, Munții Retezat

Circul și Tăul Țapului,

Munții Retezat
Circuri complexe – au fost create de ghețari mari ce se
prelungeau cu limbi glaciare puternice;
- spre avale sunt închise de praguri
glaciare și morene;
- au diametre mai mari de 0,5 km, ex.
Lotru, Jieț în M. Parâng; Bucura în M. Retezat;
Podragu în M. Făgăraș etc.

Complexul glaciar al Lotrului

Circul comlex Bucura (vedere din

Vf. Peleaga) – Munții Retezat
Căldările Pietrele și Pietricelele – Munții Retezat

Căldările Podragu – Munții Făgăraș

 Panoramă în M. Retezat văzută din
Vf. Peleaga, Relief glaciar și periglaciar
Circul comlex Podragu – Munții Făgăraș
 Circul Capra închis spre aval de
pragul glaciar de circ – Munții
Făgăraș

Circul Zănoaga închis spre aval de

pragul glaciar de circ – Munții
Retezat; în ultimul plan circuri
suspendate
 Văile glaciare
- Se dezvoltă în masivele montane înalte
unde acumulările de gheață masive au
permis formarea limbilor glaciare
- Au lungimi de 2-8 km – Făgăraș, Parâng, Retezat;
- Cele mai lungi sunt pe versantul sudic al
Făgărașului și în Retezat

- Se compun din 2-3 trepte,

separate de praguri glaciare

Căldare și valea glaciară, lacurile

înșirate Florica, Viorica și Lia
 Circul și valea glaciară Bâlea

Vale glaciară din M. Rodnei

 Circul Iezer din M. Rodnei

Lacul Țigănești (temporar)

Valea Țigănești, Munții Bucegi

Valea glaciară Gaura, Munții Bucegi
Circul și Valea Găurile Mohorului, (M. Parâng)
Circul și Lacul Zănoaga Mare, Munții Parâng
 Custurile (karling-uri)

- Sunt interfluvii ascuțite, ferestruite situate între două

văi glaciare; au în partea superioară vârfuri ascuțite
numite ace sau colți sub care apar niște scobituri
numite strungi

Colții Pelegii – M. Retezat

- Cele mai multe custuri sunt în nordul Culmii

Făgărașului; acestea sunt dispuse paralel între văile
glaciare
Acul Cleopatrei, Munții Făgăraș

Grohotișuri și Acul Cleopatrei

(stânga), Munții Făgăraș
 Colții Pelegii și lacurile din
Valea Rea, M. Retezat

Colții (acele) Morarului,

Munții Bucegi
Strunga Dracului, Munții
Făgăraș
 Portițele – sunt înșeuări rezultate prin retragerea regresivă
a obârșiilor văilor, prin dezagregare, din care plecau
limbi glaciare în direcții opuse (peste cumăpana
principală a crestei Făgărașului)

Lacul și Portița Avrigului

Exemple de portițe:Arpașului, Avrigului,
Călțunului, Doamnei (Paltinei)

Moldoveanu (2544) –
Vistea Mare (2527) si
Portita Vistei (2315)
 La baza lor dezagregarea era mai
mare și se producea o străpungere
numită fereastră, iar deasupra
rămânea o arcadă

Exemple: Fereastra
Zmeilor (în Portița Fereastra Zmeilor
Arpașului), Fereastra
Podragu, Fereastra
Viștei Mari, Fereastra
Podrăgelului
 - Roci mutonate – lustruite sau cu
striuri glaciare

- Șei de transfluență – locuri de

trecere a gheții fie dint-un circ
în altul fie dintr-o vale în alta

Curmătura Bâlei
- Praguri glaciare – la limita inferioară a circurilor și în lungul
văilor glaciare

Prag de circ, Lacul Buda, Munții Făgăraș

 Morene glaciare

Pot fi: frontale, laterale, mediane

Cele frontale au fos formate la

altitudini joase în timpul Riss-
ului:
- între 1300 și 1620 m în
M.Retezat,
- 1000 și 1350 m în M.Rodnei,
- 1350 și 1450 m în M.Godeanu
Morenă glaciară pe Valea Gaura,
Munții Bucegi

În perioada Würm morenele frontale se formeaza la:

1600-2000 m în M.Retezat,
1650-1800 m în M.Rodnei,
1700-1900 m în M.Godeanu,
1850-2000 m în M. Parâng
 Regionare geografică

Carpații Orientali: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munți Călimani

Munții Rodnei – cca. 30 circuri glaciare la
altitudini între 1500 și 2000 m;
- 10 văi glaciare; limbile glaciare
au ajuns până la 1000 m; au avut lungimi
de 0,5-2 km;
- relief mai bine dezvoltat pe
versanții nordici și nord-estici;
- ipoteze asupra existenței
Circul și Lacul Lala Mare
ghețarilor de platou
Circul, Valea și Circul Iezer
Tăurile Buhăescu
Munții Maramureș -
au fost ghețari de
circ la altitudini
de 1500-1700 m
în apropierea
vârfurilor
Pietrosu, Farcău;
- circuri glacio-
nivale.

Circuri suspendate

Munții Călimani – două circuri glaciare și unele glacio-nivale

la 1800-1900 m.
 Carpații Meridionali: Munții Bucegi, M.Leaota; Munții Făgăraș, M.Iezer, M.
Șureanu, M. Cândrel, M. Parâng, M.Retezat, M.Godeanu, M.Țarcu

Munții Bucegi – circuri glaciare la peste 1800 m;

- opt văi glaciare care ajung până la 1400 m;
- morene, circuri glacio-nivale, ghețar de platou
la 1900-2000 m

Valea glaciară Mălăești

Valea glaciară Țigănești

Lacul Țigănești

Valea Tiganesti si Padina Crucii

Valea Morarului
Valea Gaura, Munții Bucegi
 Munții Leaota – un circ glaciar, un circ glacio-nival

Munții Făgăraș – 175 circuri glaciare, complexe la altitudini

de 1800-2100 m;
- 50 văi glaciare – 2-4 km pe versantul nordic,
4-8 km pe versantul sudic;
- praguri glaciare, roci mutonate, morene
glaciare ce ajung la 1300-1400 m pe versantul sudic și la
1100-1200 m pe versantul nordic.

Valea Doamnei cu Lacul Doamnei (spre

Transilvania)

Valea Podragu
 Circul,
Lacul Avrig și
pragul glaciar dintre
circ și
Valea Avrig

Circul si Lacul Avrig

Valea Avrig
 Custură

Vf. Vanatoarea lui Buteanu si Muchia

Albotei, vazute din Caldarușa Frunții.
Valea glaciară a Bâlei

Circul, Lacul Bâlei, Custura Bâlei

Circul şi Lacul Capra – 2250 m
altitudine

Valea glaciară a Viștei

Creasta Vârtopel-Arpășel
Munții Iezer – circuri suspendate la
altitudini de peste 1600 m;
- circuri glacio-nivale.
 Caldarea Seaca a Cârjei si Custura Carjei
Munții Parâng – complexe
glaciare, văi glaciare cu
lungimi de 6-7 km (complexul
Lotru, complexul Jieț)

Căldarea cu lacurile Cârja şi ....Verde

Lacul Zanoaga Stanei si Valea Stanei Rosiile

Lacul şi circul Rosiile

Căldarea Rosiile L.Mândra şi Roşiile

Munții Retezat – relieful galciar este foarte bine reprezentat
prin cele mai mari complexe din țară (Pietrele, Lăpușnic);
văi glaciare cu lungimi de 7-8 km ce se extind până la
1300-1400 m altitudine;
- circuri glaciare, morene, custuri, roci
mutonate, șei de transfluență
Tăul Custura Mică

Circul şi Custura Mare

 Circul, Valea şi Lacul Galeşu
Pe versantul nordic mai importante sunt
văile glaciare: Stânişoara, Pietrele, Valea
Rea, Galeşul;
Pe versantul sudic: V. Bucura, Pelegei,
Lăpuşnicului, Judele, Gemenele etc.

Culmea Retezat

Tăul Țapului – M. Retezat

Circuri izolate importante: Zănoaga,
Zănoguţa, Rădeşu, Slăveiul, Turcel etc.
Munții Godeanu – văi glaciare de
1-2 km lungime ce coboară
până la 1800-2000 m;
- morene;
- circuri glaciare
la 1800-2000 m.

Lacul Godeanu

Munții Șureanu și Cindrel – 15 circuri glaciare pe versanții nord-estici;

- văi glaciare, morene situate la 1700-1900 m

Munții Țarcu – circuri suspendate