FURTUNI

Proiect realizat de: Nitu Anca

Grigoras Diana
Scurtu Catalina
Spataru Ionut
Specializarea:Cartografie
Cuprins

 Ce sunt furtunile?
 Tipuri de furtuni.
 Furtuni care au influențat momente istorice
importante.
Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în
ploaie și descărcări electrice (fulgere și trăsnete),
însoțite aproape întotdeauna și de vânturi puternice,
de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scala Beaufort
(74,9 km/h, 20,8 m/s). Pe oceane se pot forma valuri
de apă de până la 10 metri înălțime, care se
răstoarnă. O furtună de gradul 12 pe scala Beaufort,
cu vânt de 117,7 km/h este clasificată ca fiind un
uragan, iar valurile pot ajunge la 16 m înălțime.
Furtunile însoţite de descărcări electrice pot să apară
şi atunci când încălzirea excesivă a uscatului
provoacă curenţi ascensionali, de aer umed, puternici.
Furtunile cu descărcări electrice sunt cele mai
obişnuite forme de furtuni. În medie, în întreaga lume,
au loc zilnic aproximativ 45.000 de asemenea furtuni.
 Fulgerele reprezintă pericole majore în decursul unei furtuni.
În 14 iunie 1914, fulgerele au ucis în Londra, şapte persoane
care se adăpostiseră sub un copac. În acelaşi an, doar în
Marea Britanie au fost ucise de fulgere 31 de oameni.
 Grindina, un alt fenomen ce însoţeşte furtunile, poate produce
de asemenea multe stricăciuni. Anual, doar în Statele Unite
grindina produce recoltelor agricole pagube ce totalizează
aproximativ 1 miliard de dolari şi încă 75 milioane de dolari
pagubă proprietăţilor şi şeptelului. În 1985, în India, o furtună
groaznică, însoţită de grindină, a ucis 246 persoane.
 Tipuri de furtuni
 Furtună de nisip (sau furtună de praf)
 Viscol
 Furtună geomognetică
 Furtună salară (sau erupție solară)
 Ciclon tropical
 1.Furtuna de nisip
Furtuna de nisip sau Furtună de praf este un fenomen meteorologic comun
în regiunile aride și semi-aride.Apare atunci când un front atmosferic în
rafale sau un alt vânt puternic suflă nisipul și praful de pe o suprafață uscată.
Particulele sunt transportate prin săltare și suspensie, într-un proces care
mișcă solul dintr-un loc si-l depozitează în alt loc.
Sahara și zonele uscate din jurul Peninsulei
Arabice sunt principalele surse terestre ale
nisipului/prafului din aer. De asemenea, unele
contribuții vin și din Iran, Pakistan și India..
Furtunile de praf apar mai rar în regiunile
de stepă, foarte rar în silvostepă și excepțional de
rar în pădure (în cele două din urmă mai ales în
timpul verii, pe o secetă severă). În regiunile
stepă și (rar) silvostepă furtunile de praf pot
apărea într-o primăvară devreme, după o iarnă,
cu puțină zăpadă și o toamnă uscată.
 2.Viscolul
Viscolul este un vânt puternic însoțit de spulberarea zăpezii și de transportul
acesteia deasupra suprafaței pământului.
Viscolul este o furtună severă caracterizată prin temperaturi scăzute, vânturi
puternice, și ninsori abundente. Cele mai multe viscole sunt în regiunea
canadiană (și rusă). Prin definiție, diferența dintre un viscol și o furtună de
zăpadă este puterea vântului.
În cele mai frecvente situații, viscolele sunt însoțite de ninsori abundente care
reduc foarte mult vizibilitatea. Viscolele devin hazarde naturale atunci când prin
efectele datorate vânturilor puternice, spulberării zăpezii și acumulării acesteia
sub forma de troiene produc pagube materiale importante și pierderi de vieți
omenești. Marele viscol din 1888 este denumirea unei furtuni de zăpadă din
perioada 11 - 14 martie 1888, care s-a abătut asupra coastei de est a SUA și
care a afectat în special statele New Jersey, New
York, Massachusetts și Connecticut, unde au fost depuneri de zăpadă de până
la 150 cm, iar vântul a suflat cu viteză de până la 72 km/h.
3.Furtuna geomagnetică
Furtuna geomagnetică este o perturbare temporară
a magnetosferei cauzată de perturbări ale materiei interplanetare.
O furtună geomagnetică este o componentă majoră
a vremii spațiale și este cauzată de unda de șoc a vântului
solar care interacționează cu câmpul magnetic al Pământului.
 În perioada 1-2
septembrie 1859 a
avut loc cea mai mare
furtună geomagnetică
înregistrată vreodată
până în anul 2013.

Aurorele boreale au fost văzute în întreaga lume, mai ales deasupra

regiunii Caraibe.De asemenea observații demne de remarcat au fost
aurorele de deasupra Munților Stâncoși, care au fost atât de
strălucitoare încât lumina lor a trezit căutătorii de aur, care s-au apucat
să-și pregătească micul dejun pentru că au crezut că era dimineață.
Sistemele de telegraf din toată Europa și America de Nord s-au
prăbușit. Pilonii telegrafului aruncau scântei, iar hârtia folosită în
telegrafiere a luat foc. Unele sisteme de telegraf păreau să continue să
trimită și să primească mesaje în ciuda faptului că erau deconectate de
la sursele lor de alimentare
4.Furtuna solară sau erupția solară
Erupția solară este o explozie uriașă
în atmosfera Soarelui, care poate
elibera o cantitate mare de energie.
Termenul este, de asemenea, folosit
pentru a desemna fenomenele
similare din alte stele.
Erupțiile solare afectează toate
straturile atmosferei solare
(fotosfera, coroana și cromosfera),
încălzind plasma cu zeci de milioane
de grade Kelvin și
accelerând electronii, protonii și ioni
grei aproape de viteza luminii
Efecte asupra Pământului
 Furtunile solare pot foarte ușor să perturbe rețelele
electrice terestre și să întrerupă telecomunicațiile,
internetul, transporturile aeriene și orice alt sistem care
se bazează pe electricitate.
 O puternică furtună solară, care a trecut, în 2012, la mică

distanță de Terra și avea potențialul de a perturba toate

circuitele electrice terestre, ar fi putut trimite civilizația
contemporană în secolul al XVIII-lea conform declarațiilor
celor de la NASA. Furtuna solară, care s-a produs pe 23
iulie 2012, cea mai puternică din ultimii 150 de ani, a
"ratat" cu puțin planeta noastră.
5.Ciclonul tropical
În meteorologie un ciclon tropical este o furtună în
formă de vârtej, care se formează într-o zonă
depresionară tropicală de la suprafața oceanelor,
cu diametrul uneori până la câteva mii de kilometri.
Este formată dintr-o masă mare
de nori și furtună care, datorită unui sistem
de vânturi circulare puternice se rotesc
tridimensional în formă de spirală în jurul unui
centru, în sens direct (adică invers sensului acelor
de ceasornic) în emisfera nordică și în sens
retrograd (adică sensul acelor de ceasornic) în cea
sudică
Energia ciclonului
provine din degajarea
de căldură provenită
din condensarea la
altitudine
a vaporilor de apă form
ați la suprafața
oceanului. În
sens termodinamic, un
ciclon tropical poate fi
considerat o mașină
termică.
Furtuni care au influențat momente
istorice importante
1. Taifunurile care au prăpădit armata mongolă
 În anii 1274 şi 1281 în fruntea Imperiului Mongol se afla
Hanul Kubilai. Acesta a lansat două invazii asupra
Japoniei. Un număr mare de nave pline cu oameni
înarmaţi au fost afectate grav de taifunuri care a dus la
scufundarea navelor. Evenimentele au asigurat
independenţa Japoniei în acele secole şi a ferit-o de
pericole.
2.Distrugerea recoltelor care a dus la Revoluţia Franceză
 În iulie 1788 recolta francezilor a fost distrusă de o furtună de trei zile.
Ploile torenţiale venite cu grindină au dus la unul din cele mai grele
momente pentru Franţa în secolul XVIII, ceea ce a dus la creşterea
preţurilor. Problema hranei şi nemulţumirile sociale vor duce un an mai
târziu la izbucnirea Revoluţiei Franceze şi înlăturarea Vechiului regim.
3.Gerul moscovit care a îngenuncheat armata nazistă
 În octombrie 1941, Hitler a declanşat atacul asupra Moscovei. Frigul şi
vremea potrivnică i-a împiedicat pe germani, care într-o primă etapă
au fost blocaţi de noroiul care le încetinea avansarea, apoi furtunile de
zăpadă. Milioane de oameni au fost ucişi sau răniţi, dar germanii nu
reuşit să ajungă în Moscova, ci au fost nevoiţi să se retragă, ulterior
fiind învinşi de aliaţi.