Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Factorii de mediu care influențează procesele costiere

Nițu Mihaela-Anca
Cartografie, grupa 113
Anul I
 Factorii de mediu care influențează procesele costiere

Pe fondul restructurării activităţilor economice, creşterea exigenţelor în implementarea

politicilor de mediu, instituirea de arii marine protejate (peste 71% din lungimea litoralului)
precum şi noile reglementări privind exploatarea resurselor marine, au determinat în ultimii ani
un proces de refacere a ecosistemului marin. Acest proces are loc la nivelul unor parametri de
calitate a apelor, şi la nivelul structural şi funcţional al unor etaje sistemice ale biotei.
Ecosistemul marin se află într-un moment ecologic care poate fi asimilat cu o stare de
convalescenţă, stare caracterizată de echilibru fragil, datorită căruia devine vulnerabil la
persistenţa impactului antropic, la accidentele ecologice, şi la efectele schimbărilor climatice
globale.
Procesul natural de redresare a stării de sănătate a mării depinde de continuitatea şi
fermitatea implementării măsurilor pentru conservarea, protecţia şi dezvoltarea durabilă a
mediului marin (Figura nr. 1), pe plan naţional şi internaţional.

Figura nr. 1: Răsărit la Marea Neagră

Sursa : www.google.com
 1. Regimul mareic

Marea Neagră este un mediu micromareic, cu variații minime ale nivelului apelor datorate
mareelor, amplitudinea mareelor primăvara fiind de aproximativ 0,05 m (JICA 2007, pe baza
analizei armonice a mareelor efectuate în 2000 și 2001 în porturile Constanța și Mangalia) și ca
atare, curenții costieri nu sunt influențați semnificativ de maree și orice creștere a nivelului mării
se datorează vântului și valurilor.
În ciuda amplitudinii reduse a mareelor, s-a creat un spațiu disponibil, în special de-a lungul
coastei deltaice, datorită variațiilor nivelului relativ al mării, fapt care este discutat în cele ce
urmează. (JICA, 2007)

2. Variațiile nivelului mării

Modificările nivelului apei în regiunea Mării Negre se produc pe diferite intervale spațiale si
temporale.La nivel regional, respectiv, în regiunea Mării Negre, variațiile nivelului mării depind
de bilanțul cantităților de apă care intră și care ies din bazinul Mării Nrgre.Există variații mari ale
ale nivelului mării la scară anuală si decadală care pot ajunge până la 20-30 cm ( C, B., & N, P.
2000)

Bilanțul cantităților de apă depinde de :

 Vărsarea apelor curgătoare, care reprezintă 80% din aportul de apă.Dunărea are cea
mai mare influență, iar Nistrul și Niprul au, de asemenea, o contribuție importantă
 Evaporarea la suprafața mării
 Precipitațiile
 Apa care intră și iese prin Strâmtoarea Bosfor
 Apa care intră și iese prin Strâmtoarea Kerci

Pe lângă aceste variații sezoniere de la an la an, se înregistrează o creștere netă continuă a

nivelului madiu al Mării Negre, începând din 1840, legată de creșterea globală a nivelului
mărilor și oceanelor ca urmare a modificărilor climatice (Panin, N., & Secrieru, D. 1999).
Nivelul mării ca indicator de stare a zonei costiere a prezentat în 2007 trei perioade distincte
de abatere de la media multianuală (Figura nr.2). Media anuală a fost cu 1,6 cm mai mare decât
media multianuală din perioada 1933 – 2006, indicând un an normal din punctul de vedere al
evoluţiei acestui parametru.
 cm 50

40

30

20

10

0
Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
-10
2007
1933 - 2006
-20
Max 1933 - 2006
Min 1933 - 2006
-30

Figura 2. Evoluția nivelului mării în perioada 1993-2006 și în anul 2007

Sursa : I.N.C.D – Grigore Antipa

Pe lângă valurile de furtună, de-a lungul coastei se manifestă si seise.Seisa este un “val
staționar“ și este tipică pentru bazinele închise sau semiînchise, cum este cel al Mării Negre.Ele
pot fi provocate într-o apa calmă, de regulă, de vântul puternic care bate dintr-o singură directie
sau de schimbări ale presiunii atmosferice și au un efect similar valurilor de furtună.În nord-
vestul și vestul Mării Negre, seisele au o durată care variază între câteva minute și 13 ore și
amplitudini între câțiva centimetri și 2 metri (Panin, N., & Secrieru, D. 1999).Acesta este un
fenomen specific coastei nordice a României.
În regiunea Mării Negre există și riscul producerii de tsunami, ca urmare a cutremurelor
submarine.Totuși, datele referitoare la tsunami indică faptul că în Marea Neagră acestea sunt
rare și nu reprezină un risc potential pentru zona costiera.

3. Vânturile

În zona costieră a României se înregistrează medii anuale ale vitezei vântului relativ ridicate
(între 4,2 și 6,95 m/s), cu o tendință de maxime din direcția nord și nord-vest.Modelarea
realizată în cadrul acestui studiu a relevat faptul că viteza medie a vântului pe termen lung
înregistrează un maximum în zona centrală a coastei (în jur de 6 m), reducându-se către nord
(5,6 m) și sud (5,8 m)și acest lucru s-ar putea datora expunerii mai mari a părții centrale a
coastei.
Vântul cel mai puternic se înregistrează iarna (din decembrie până în februarie), pe timp de
vară (din iulie până în septembrie) intensitatea fiind mai redusă.Ca atare, plajele tind să se
erodeze în timpul iernilor, care sunt caracterizate prin furtuni frecvente, dar să se regenereze
între aprilie și iunie când predomină vânturile mai slabe din sud ( Panin, N., & Secrieru, D.
1999).
 4. Valurile

Regimul valurilor din Marea Neagră (Figura nr. 3) este influențat atât de valurile de hulă, cât
și de valurile de vânt produse local.Înălțimea medie a valurilor semnificative de larg crește
dinspre nord (0,85 m) spre sud (0,95 m).Paste 90% din valurile de vânt și de hulă se propagă
dinspre nord-est și scad în înălțime spre coastă, în apropierea țărmului..Analiza seturilor de date
rezultate din observarea valurilor litorale indică faptul că sunt, în oarecare măsură, mai
adăpostite zona de nord a golfului (față de valurile din nord-est) și cea de sud, imediat la nord
de digul de larg al portului Constanța, unde valurile din sud sunt restricționate ( C, B., & N, P.
2000).

Figura nr. 3 : Valuri în Marea Neagră

Sursa : www.google.com

5. Curenții și circulația generală a apei

În Marea Neagră există curenți complecși, care acționează pe mai multe scări spațiale și
temporale.Acești curenți nu sunt influențați de maree, datorită regimului micromareic al regiunii,
ci sunt determinați de circulația atmosferică, vânt și debitele apelor curgătoare, fiind influențați
de batimetria litorală și de prezența structurilor costiere și portuare, cum ar fi diferitele diguri.De-
a lungul platoului românesc al Mării Negre există un curent aproape permanent în lungul
țărmului, care acoperă o bandă de coastă care se întinde între aproximativ 20 – 40 km în
larg.Acești curenți paraleli cu țărmul sunt orientați pe direcția nord-sud și corespund circulației
generale din bazinul vestic al Mării Negre, având viteze între 5 – 10 cm/s.
Forma bazinului Mării Negre generează doua turbioane în partea de est și în cea de vest,
precum și un curent circular care înconjoară Marea Neagră.Curenții sunt, de asemenea,
influențați de vărsarea Dunării prin cele trei brațe ale sale.Curenții generați de vărsarea fluviului
influențează doar o porțiune de câțiva km de la gurile de vărsare (Panin, N., & Secrieru, D.
1999)

6. Temperatura, umiditatea și precipitațiile

În zonă se înregistrează ierni în general blânde (cu temperaturi predominant pozitive) și veri
calde (cu o medie de temperatură de 21-22 grade Celsius). Sub aspectul dinamicii coastei,
acest fapt stimulează dezvoltarea vegetației de dune, dar poate facilita și transportul eolian, prin
uscarea sedimentelor.Pe de altă parte, transportul eolian este influențat negativ la condițiile de
umiditate, umiditatea relativă de-a lungul coastei fiind mai mare decât în orice altă regiune din
România.
Timp de câteva zile pe an, dunele și limita dinspre apă a plajelor îngheață.În această perioadă
eroziunea extremității dinspre apă a plajei și a dunelor se reduce, întrucât înghețul face
sedimentele mai coezive și mai rezistente la acțiunea vântului și valurilor.
Deși nivelul precipitațiilor în zonă este redus (între 383 și 531 mm/m2/an), pe coastă se
înregistrează ploi torențiale, care pot avea un impact semnificativ atât asupra dunelor cât și
asupra falezelor din loess moale (Vespremeanu-Stroe, A. and Preoteasa, L., 2005)

Bibliography
C, B., & N, P. (2000). The Danube Delta Hydrologic Database and Modeling.GeoEcoMarina.
București.
Panin, N., & Secrieru, D. (1999). Importance of sedimentary processes in environmental
changes:Lower River Danube - Danube Delta - Western Black Sea system. București.
Stroe, V., & Luminița, P. (2005). Marimea, sortarea si asimetria sedimentelor din sistemul
plaja-dune. București.