Sunteți pe pagina 1din 3

Despre ghetari

Un ghear reprezint o mas enorm de gheata persistent, format n regiunile polare (ghetar continental i ghetar de calota) i alpine (ghetar alpin), care, sub influena gravitatiei, se deplaseaz lent n lungul vilor sau pe pante. Din ghearii continentali adiaceni marilor i oceanelor se desprind continuu poriuni ntinse, devenind gheari plutitori, cunoscui sub denumirea de aisberguri. Ghetarii acopera doar 10% din suprafata Terrei, insa 75% din apa proaspata de pe glob este prinsa sub gheata, fiind cel mai mare rezervor de apa dulce de pe Pamint, a doilea dupa oceane, care sunt cel mai mare rezervor de apa.

Formarea ghetarilor

Ghearii se formeaz n regiuni unde ninge tot timpul anului i masa mare de zpad rezultat nu se poate topi. Prin acumularea unei cantiti suficient de mare de zpad, se produce un fenomen de transformare sau metamorfozare a acesteia. Zpada proaspt czut este afnat cu cristale mici de ghea i goluri mici de aer, dar straturile mai profunde sunt comprimate de greutatea straturilor superficiale de zpad. n decursul anilor, masa de zpad, creia i se adaug continuu alte straturi, sufer o transformare lent devenind progresiv mai dens, cu cristale mai mari de ghea. Comprimarea n continuare a straturilor inferioare produce o mrire mai accentuat a densitatii, care produce structura caracteristic a ghearului. Acesta, ajuns la o anumit masa critica, va ncepe s se deplaseze lent, dar semnificativ n timp, sub aciunea greutii sale determinnd fisuri sau crpturi profunde n propria sa structur. Structura topografic a reliefului determin viteza de deplasare i forma ghearului. Dac panta este suficient de accentuat, apare o aa-numit limb a ghearului, care este partea acestuia care determin "curgerea" sau alunecarea sa. n decursul curgerii sale, ghearul exercit o puternic aciune de eroziune a formei de relief pe care o strbate. Tot ceea ce ghearul transport n decursul alunecrii sale devine parte a sa. Astfel materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite morene. Ghearii de suprafa din zonele situate la altitudini mai joase sunt supui fenomenelor periodice de topire i rengheare, spre deosebire de ghearii situai n munii nali, sau n zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce genereaz formarea de gheari uriai. Procesul de nclzire a climei Pamantului din actuala epoc istoric a contribuit mult la reducerea numrului i masei ghearilor. Acolo unde temperatura medie anuala este sub zero grade si unde zapada cade in cantitati suficiente, se formeaza ghetari. Regiunile cu temperaturi medii anuale sub zero grade se gasesc

la peste 5.000 m la tropice, apoi limita scade la 3.000 m in zonele temperate, ajunge la 1.000 m in Islanda si atinge zero metri aproximativ la cercul polar; aceasta este limita zapezilor persistente. Zapada care nu se topeste se acumuleaza in straturi tot mai groase, care insa incep sa se taseze sub propria lor greutate. Tasarea produce o anumita caldura, parte din cristale se topesc, dar apa scursa spre baza stratului reingheata. Asa se naste mai intai o gheata foarte grauntoasa, numita neve, si apoi ghetarul. Ghetarii se formeaza in regiunile polare ( Anrtarctica si Arctica ) si pe varfurile muntilor inalti, depresiuni intramontane, in conditiile cand cantitatea de zapada cazuta depaseste topirea ei. Ghetarii se gasesc pe fiecare continent de pe planeta, cu exceptia Australiei. Pe langa existenta ghetarilor in regiunile polare (in jur de 99 % din gheata de pe planeta este stocata sub forma de ghetari), aceste mase de gheata sunt, de asemenea, gasite in regiunea tropicelor, unde sunt limitate de munti inalti. Ghetarii sunt importanti pentru omenire deoarece sunt depozitele noastre de apa dulce de pe planeta (cele mai multe rauri din lume provin de la ghetari). Avand in vedere importanta lor, efectele topirii ghetarilor cauzata de incalzirea globala sunt dezastruoase pentru noi.

Muntii Romaniei ascund unele dintre cele mai frumoase si mai atractive obiective turistice. Ghetarii, misteriosi prin modul in care s-au format si prin maniera in care inca rezista, in ciuda temperaturilor din ce in ce mai ridicate de la an la an, sunt extrem de cautati de turistii iubitori ai muntelui. Desi nu la fel de spectaculosi prin dimensiune ca cei din alte tari, ghetarii din Romania sunt totusi obiective turistice foarte populare si, in acelasi timp, sursa de informatii pretioase despre trecutul indepartat al zonei in care s-au format. Ghetarul Focul Viu este al treilea ghetar subteran ca marime din Romania. Se regaseste intr-o pestera din Parcul National Apuseni, in apropiere de groapa de la Barsa, la o altitudine de 1.165 de metri. Pestera are doua sali si se deschide catre o galerie ce coboara pana la Sala Mare, lunga de 68 de metri si lata de 46 de metri. In Sala Mare se regaseste ghetarul cu un volum de 25.000 m3 si cu o varsta apropiata de cel din Pestera Scarisoara.Accesul in pestera se face pe o scara de lemn ce coboara in galerie. Tavanul Salii Mari are o portiune deschisa catre exterior, prin care, de-a lungul timpului, au cazut busteni ce au fost prinsi in masa de gheata. Frumusetea pesterii este reprezentata de grupurile de stalagmite ce reflecta lumina soarelui, producand raze scanteietoare ca de foc, de unde si numele pesterii, Focul Viu. Fereastra deschisa din plafonul pesterii si lipsa ventilatiei determina acumularea aerului rece, fapt ce favorizeaza pastrarea ghetarului pe tot parcusul anului, fara sa se topeasca. Ghetarul Bortig este al doilea ghetar ca marime din Romania. Este situat in Parcul National Apuseni, in apropiere de localitatea Pietroasa, intre Valea Galbena si Bazinul PadisCetatile Ponorului. Ghetarul Bortig are un volum de 30000 m3 si se regaseste intr-un aven adanc de 55 de metri si lung de circa 150 de metri. Accesul pana la ghetar se face pe o scara din lemn cu peste 150 de trepte.

Ghetarul de la Scarisoara este cel mai mare ghetar subteran din Romania. Este adapostit de Pestera Scarisoara, aflata in apropiere de localitatea cu acelasi nume din Judetul Alba. Pestera aflata la o altitudine de 1.165 de metri a fost pentru prima data mentionata in documente stiintifice in 1847. Urmatoarele mentiuni sunt realizate in 1861, respectiv 1863, iar dupa 1927, cercetarile asupra formatiunilor de gheata din pestera se intensifica. Pestera Scarisoara s-a format in calcarele ce apartin perioadei jurasicului superior. Actiunea panzei freatice asupra pesterii a determinat prabusirea avenului de intrare si umplerea acestuia cu apa. Desi in timpul verii, volumul ghetarului scade la jumatate, in sezonul rece, acesta este realimentat cu apa si revine la dimensiunile de dinainte de topire. Topirea ghetarului are loc de fiecare la baza acestuia, de unde dispare un strat de gheata si un altul proaspat este depus la varf. Sectiunea cea mai veche de gheata dateaza de acum 4.000 de ani. Acele straturi vechi sunt surse pretioase de informatii pentru cercetatorii care le studiaza, din dorinta de a afla date importante referitoare la regiunea ce inconjoara pestera, intr-o anumita perioada. Spre exemplu, analiza ghetii de acum 3.000 de ani ne poate spune cum a fost vremea in anul respectiv sau daca au avut loc incendii in apropierea ghetarului. Accesul in pestera se face printr-o deschizatura cu diametrul de 60 de metri. Coborarea se realizeaza pe scarile construite pe peretii avenului. Punctul de atractie este ghetarul din adancul pesterii, cu un volum de 80.000 m3, dar si formatiunile de o rara frumusete precum stalagmitele, stalactitele, draperiile perietale, coloanele, coralitele etc. Langa Sala Mare a pesterii se afla Rezervatia Mica, iar in stanga intrarii se deschide Rezervatia Mare, la baza careia se afla Galeria Maxim Pop. Ghetarul de la Vartop nu are decat 1.600 m3 insa pestera care il adaposteste este una dintre cele mai frumoase din tara. Formatiunea speologica este cunoscuta sub numele de Pestera Minunata, Pestera Ghetarul de la Vartop sau Ghetarul de la Casa de Piatra si se afla in comuna Arieseni, judetul Alba, in Muntii Bihorului, la o altitudine de 1.200 de metri. Aici s-a descoperit cea mai veche urma a omului de Neanderthal din Romania. Pestera, declarata monument al naturii, este poate mai spectaculoasa decat Scarisoara, prin formatiunile carstice ce ii impodobesc galeriile: gururi, draperii ce curg din plafon, stalactite, stalagmite, coloane, baldachine, cristale de calcit etc.